good_text stringlengths 8 960 | bad_text stringlengths 2 963 | error_family stringclasses 4
values | error_type stringclasses 13
values | uid stringlengths 7 14 | misc stringlengths 16 107 | error_class int64 0 13 |
|---|---|---|---|---|---|---|
În particular, este util să se știe ce se întâmplă cu valorile f (x) ale funcției când x se apropie din ce în ce mai mult de punctul a. | În particular, este util să se știe ce se întâmplă cu valorile f (x) ale funcției x când se apropie din ce în ce mai mult de punctul a. | Position | clause connector | train-7971/20 | lemma=când|upos=ADV | 7 |
În particular, este util să se știe ce se întâmplă cu valorile f (x) ale funcției când x se apropie din ce în ce mai mult de punctul a. | În particular, este util să se știe ce se întâmplă cu valorile f (x) ale funcției când x apropie din ce se în ce mai mult de punctul a. | Position | pronominal clitic | train-7971/22 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
În particular, este util să se știe ce se întâmplă cu valorile f (x) ale funcției când x se apropie din ce în ce mai mult de punctul a. | În particular, este util să se știe ce se întâmplă cu valorile f (x) ale funcției când x se apropie din în ce ce mai mult de punctul a. | Position | clause connector | train-7971/25 | lemma=ce|upos=PRON | 7 |
În particular, este util să se știe ce se întâmplă cu valorile f (x) ale funcției când x se apropie din ce în ce mai mult de punctul a. | În particular, este util să se știe ce se întâmplă cu valorile f (x) ale funcției când x se apropie din ce în mai ce mult de punctul a. | Position | clause connector | train-7971/27 | lemma=ce|upos=PRON | 7 |
În particular, este util să se știe ce se întâmplă cu valorile f (x) ale funcției când x se apropie din ce în ce mai mult de punctul a. | În particular, este util să se știe ce se întâmplă cu valorile f (x) ale funcției când x se apropie din ce în ce mai mult punctul a de. | Position | preposition | train-7971/30 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Pentru ca problema să aibă sens este necesar ca domeniul de definiție al lui f să conțină puncte oricât de apropiate de a, diferite de a. | Pentru ca problema să aibă sens este necesar ca domeniul definiție al lui de f să conțină puncte oricât de apropiate de a, diferite de a. | Position | preposition | train-7972/11 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Pentru ca problema să aibă sens este necesar ca domeniul de definiție al lui f să conțină puncte oricât de apropiate de a, diferite de a. | Pentru ca problema să aibă sens este necesar ca domeniul de definiție al lui f să conțină puncte oricât apropiate de a de, diferite de a. | Position | preposition | train-7972/20 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Vom studia comportarea unei funcții în vecinătatea unui punct a aparținând domeniului de definiție comparând valoarea funcției în a cu valorile luate în vecinătatea lui a. | Studia vom comportarea unei funcții în vecinătatea unui punct a aparținând domeniului de definiție comparând valoarea funcției în a cu valorile luate în vecinătatea lui a. | Position | auxiliary | train-7973/1 | lemma=vrea|upos=AUX | 9 |
Vom studia comportarea unei funcții în vecinătatea unui punct a aparținând domeniului de definiție comparând valoarea funcției în a cu valorile luate în vecinătatea lui a. | Vom studia comportarea unei funcții vecinătatea în unui punct a aparținând domeniului de definiție comparând valoarea funcției în a cu valorile luate în vecinătatea lui a. | Position | preposition | train-7973/6 | lemma=în|upos=ADP | 6 |
Vom studia comportarea unei funcții în vecinătatea unui punct a aparținând domeniului de definiție comparând valoarea funcției în a cu valorile luate în vecinătatea lui a. | Vom studia comportarea unei funcții în vecinătatea unui punct a aparținând domeniului definiție comparând de valoarea funcției în a cu valorile luate în vecinătatea lui a. | Position | preposition | train-7973/13 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Vom studia comportarea unei funcții în vecinătatea unui punct a aparținând domeniului de definiție comparând valoarea funcției în a cu valorile luate în vecinătatea lui a. | Vom studia comportarea unei funcții în vecinătatea unui punct a aparținând domeniului de definiție comparând valoarea funcției a în cu valorile luate în vecinătatea lui a. | Position | preposition | train-7973/18 | lemma=în|upos=ADP | 6 |
Vom studia comportarea unei funcții în vecinătatea unui punct a aparținând domeniului de definiție comparând valoarea funcției în a cu valorile luate în vecinătatea lui a. | Vom studia comportarea unei funcții în vecinătatea unui punct a aparținând domeniului de definiție comparând valoarea funcției în a valorile cu luate în vecinătatea lui a. | Position | preposition | train-7973/20 | lemma=cu|upos=ADP | 6 |
Vom studia comportarea unei funcții în vecinătatea unui punct a aparținând domeniului de definiție comparând valoarea funcției în a cu valorile luate în vecinătatea lui a. | Vom studia comportarea unei funcții în vecinătatea unui punct a aparținând domeniului de definiție comparând valoarea funcției în a cu valorile luate vecinătatea lui în a. | Position | preposition | train-7973/23 | lemma=în|upos=ADP | 6 |
Punctele lui D care nu sunt puncte de acumulare se numesc puncte izolate. | Punctele lui D nu care sunt puncte de acumulare se numesc puncte izolate. | Position | clause connector | train-7974/4 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
Punctele lui D care nu sunt puncte de acumulare se numesc puncte izolate. | Punctele lui D care nu sunt puncte acumulare se numesc de puncte izolate. | Position | preposition | train-7974/8 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Punctele lui D care nu sunt puncte de acumulare se numesc puncte izolate. | Punctele lui D care nu sunt puncte de acumulare numesc puncte izolate se. | Position | pronominal clitic | train-7974/10 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
Orice funcție derivabilă într-un punct este continuă în acel punct. | Orice funcție derivabilă un punct este în continuă în acel punct. | Position | preposition | train-7975/4 | lemma=întru|upos=ADP | 6 |
Orice funcție derivabilă într-un punct este continuă în acel punct. | Orice funcție derivabilă într-un punct este continuă acel punct în. | Position | preposition | train-7975/9 | lemma=în|upos=ADP | 6 |
Rezultă imediat că mulțimea Q a tuturor numerelor raționale este și ea numărabilă. | Rezultă imediat mulțimea că Q a tuturor numerelor raționale este și ea numărabilă. | Position | clause connector | train-7978/3 | lemma=că|upos=SCONJ | 7 |
Se spune că ” probabilitățile sunt vehiculul statisticii ”. | Spune că se ” probabilitățile sunt vehiculul statisticii ”. | Position | pronominal clitic | train-7979/1 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
În cazul urnei probabiliste se știe că urna conține 5 bile albe, 5 bile negre și 5 bile roșii; | Cazul în urnei probabiliste se știe că urna conține 5 bile albe, 5 bile negre și 5 bile roșii; | Position | preposition | train-7982/1 | lemma=în|upos=ADP | 6 |
În cazul urnei probabiliste se știe că urna conține 5 bile albe, 5 bile negre și 5 bile roșii; | În cazul urnei probabiliste știe se că urna conține 5 bile albe, 5 bile negre și 5 bile roșii; | Position | pronominal clitic | train-7982/5 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
În cazul urnei probabiliste se știe că urna conține 5 bile albe, 5 bile negre și 5 bile roșii; | În cazul urnei probabiliste se știe urna conține că 5 bile albe, 5 bile negre și 5 bile roșii; | Position | clause connector | train-7982/7 | lemma=că|upos=SCONJ | 7 |
problema de probabilitate este dacă scoatem o bilă, care este șansa ca aceasta să fie albă? | Problema probabilitate este de dacă scoatem o bilă, care este șansa ca aceasta să fie albă? | Position | preposition | train-7983/2 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
problema de probabilitate este dacă scoatem o bilă, care este șansa ca aceasta să fie albă? | Problema de probabilitate este scoatem o dacă bilă, care este șansa ca aceasta să fie albă? | Position | clause connector | train-7983/5 | lemma=dacă|upos=SCONJ | 7 |
problema de probabilitate este dacă scoatem o bilă, care este șansa ca aceasta să fie albă? | Problema de probabilitate este dacă scoatem o bilă, este șansa care ca aceasta să fie albă? | Position | clause connector | train-7983/10 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
În cazul unei urne statistice nu cunoaștem care este combinația de bile din urnă. | Cazul în unei urne statistice nu cunoaștem care este combinația de bile din urnă. | Position | preposition | train-7984/1 | lemma=în|upos=ADP | 6 |
În cazul unei urne statistice nu cunoaștem care este combinația de bile din urnă. | În cazul unei urne statistice nu cunoaștem este combinația care de bile din urnă. | Position | clause connector | train-7984/8 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
În cazul unei urne statistice nu cunoaștem care este combinația de bile din urnă. | În cazul unei urne statistice nu cunoaștem care este combinația bile din de urnă. | Position | preposition | train-7984/11 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Populația este o colecție (mulțime) de indivizi, obiecte sau date numerice obținute prin măsurători ale cărei proprietăți trebuiesc analizate. | Populația este o colecție (mulțime) de indivizi, obiecte date numerice obținute sau prin măsurători ale cărei proprietăți trebuiesc analizate. | Position | clause connector | train-7986/12 | lemma=sau|upos=CCONJ | 7 |
Populația este o colecție (mulțime) de indivizi, obiecte sau date numerice obținute prin măsurători ale cărei proprietăți trebuiesc analizate. | Populația este o colecție (mulțime) de indivizi, obiecte sau date numerice obținute măsurători prin ale cărei proprietăți trebuiesc analizate. | Position | preposition | train-7986/16 | lemma=prin|upos=ADP | 6 |
Populația este o colecție (mulțime) de indivizi, obiecte sau date numerice obținute prin măsurători ale cărei proprietăți trebuiesc analizate. | Populația este o colecție (mulțime) de indivizi, obiecte sau date numerice obținute prin măsurători ale proprietăți cărei trebuiesc analizate. | Position | clause connector | train-7986/19 | lemma=care|upos=DET | 7 |
O variabilă de răspuns (sau simplu variabilă) este o caracteristică (de obicei numerică) care prezintă interes în cazul fiecărui element (individ) al unei populații. | O variabilă de răspuns (simplu variabilă sau) este o caracteristică (de obicei numerică) care prezintă interes în cazul fiecărui element (individ) al unei populații. | Position | clause connector | train-7988/6 | lemma=sau|upos=CCONJ | 7 |
O variabilă de răspuns (sau simplu variabilă) este o caracteristică (de obicei numerică) care prezintă interes în cazul fiecărui element (individ) al unei populații. | O variabilă de răspuns (sau simplu variabilă) este o caracteristică (de obicei numerică) prezintă interes care în cazul fiecărui element (individ) al unei populații. | Position | clause connector | train-7988/18 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
O variabilă de răspuns (sau simplu variabilă) este o caracteristică (de obicei numerică) care prezintă interes în cazul fiecărui element (individ) al unei populații. | O variabilă de răspuns (sau simplu variabilă) este o caracteristică (de obicei numerică) care prezintă interes cazul în fiecărui element (individ) al unei populații. | Position | preposition | train-7988/21 | lemma=în|upos=ADP | 6 |
În secțiunea anterioară am prezentat noțiuni și rezultate referitoare la șiruri de elemente din R. | Secțiunea în anterioară am prezentat noțiuni și rezultate referitoare la șiruri de elemente din R. | Position | preposition | train-7989/1 | lemma=în|upos=ADP | 6 |
În secțiunea anterioară am prezentat noțiuni și rezultate referitoare la șiruri de elemente din R. | În secțiunea anterioară prezentat noțiuni și am rezultate referitoare la șiruri de elemente din R. | Position | auxiliary | train-7989/4 | lemma=avea|upos=AUX | 9 |
În secțiunea anterioară am prezentat noțiuni și rezultate referitoare la șiruri de elemente din R. | În secțiunea anterioară am prezentat noțiuni și rezultate referitoare șiruri la de elemente din R. | Position | preposition | train-7989/10 | lemma=la|upos=ADP | 6 |
În secțiunea anterioară am prezentat noțiuni și rezultate referitoare la șiruri de elemente din R. | În secțiunea anterioară am prezentat noțiuni și rezultate referitoare la șiruri elemente de din R. | Position | preposition | train-7989/12 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Proiectarea eșantionului înseamnă stabilirea procedurii de alegere a elementelor eșantionului din cadrul eșantionului. | Proiectarea eșantionului înseamnă stabilirea procedurii alegere a elementelor de eșantionului din cadrul eșantionului. | Position | preposition | train-7993/6 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Proiectarea eșantionului înseamnă stabilirea procedurii de alegere a elementelor eșantionului din cadrul eșantionului. | Proiectarea eșantionului înseamnă stabilirea procedurii de alegere a elementelor eșantionului cadrul eșantionului din. | Position | preposition | train-7993/11 | lemma=din|upos=ADP | 6 |
Eșantioane bazate pe reprezentativitate sunt acelea pentru care elementele se aleg astfel încât din perspectiva variabilei de răspuns, elementul ales să fie reprezentativ pentru populație. | Eșantioane bazate reprezentativitate pe sunt acelea pentru care elementele se aleg astfel încât din perspectiva variabilei de răspuns, elementul ales să fie reprezentativ pentru populație. | Position | preposition | train-7994/3 | lemma=pe|upos=ADP | 6 |
Eșantioane bazate pe reprezentativitate sunt acelea pentru care elementele se aleg astfel încât din perspectiva variabilei de răspuns, elementul ales să fie reprezentativ pentru populație. | Eșantioane bazate pe reprezentativitate sunt acelea care elementele pentru se aleg astfel încât din perspectiva variabilei de răspuns, elementul ales să fie reprezentativ pentru populație. | Position | preposition | train-7994/7 | lemma=pentru|upos=ADP | 6 |
Eșantioane bazate pe reprezentativitate sunt acelea pentru care elementele se aleg astfel încât din perspectiva variabilei de răspuns, elementul ales să fie reprezentativ pentru populație. | Eșantioane bazate pe reprezentativitate sunt acelea pentru elementele care se aleg astfel încât din perspectiva variabilei de răspuns, elementul ales să fie reprezentativ pentru populație. | Position | clause connector | train-7994/8 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
Eșantioane bazate pe reprezentativitate sunt acelea pentru care elementele se aleg astfel încât din perspectiva variabilei de răspuns, elementul ales să fie reprezentativ pentru populație. | Eșantioane bazate pe reprezentativitate sunt acelea pentru care elementele aleg astfel se încât din perspectiva variabilei de răspuns, elementul ales să fie reprezentativ pentru populație. | Position | pronominal clitic | train-7994/10 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
Eșantioane bazate pe reprezentativitate sunt acelea pentru care elementele se aleg astfel încât din perspectiva variabilei de răspuns, elementul ales să fie reprezentativ pentru populație. | Eșantioane bazate pe reprezentativitate sunt acelea pentru care elementele se aleg astfel încât perspectiva variabilei din de răspuns, elementul ales să fie reprezentativ pentru populație. | Position | preposition | train-7994/14 | lemma=din|upos=ADP | 6 |
Un eșantion de mărimea n este eșantion probabilist aleator dacă orice eșantion de mărimea n ales din același cadru are aceeași probabilitate să fie ales. | Un eșantion mărimea n este de eșantion probabilist aleator dacă orice eșantion de mărimea n ales din același cadru are aceeași probabilitate să fie ales. | Position | preposition | train-7995/3 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Un eșantion de mărimea n este eșantion probabilist aleator dacă orice eșantion de mărimea n ales din același cadru are aceeași probabilitate să fie ales. | Un eșantion de mărimea n este eșantion probabilist aleator orice eșantion dacă de mărimea n ales din același cadru are aceeași probabilitate să fie ales. | Position | clause connector | train-7995/10 | lemma=dacă|upos=SCONJ | 7 |
Un eșantion de mărimea n este eșantion probabilist aleator dacă orice eșantion de mărimea n ales din același cadru are aceeași probabilitate să fie ales. | Un eșantion de mărimea n este eșantion probabilist aleator dacă orice eșantion mărimea n de ales din același cadru are aceeași probabilitate să fie ales. | Position | preposition | train-7995/13 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Un eșantion de mărimea n este eșantion probabilist aleator dacă orice eșantion de mărimea n ales din același cadru are aceeași probabilitate să fie ales. | Un eșantion de mărimea n este eșantion probabilist aleator dacă orice eșantion de mărimea n ales același cadru are din aceeași probabilitate să fie ales. | Position | preposition | train-7995/17 | lemma=din|upos=ADP | 6 |
Un eșantion probabilist aleator pentru care elementele sunt selectate dintr-un cadru în care elementele au aceeași probabilitate să fie alese se numește eșantion aleator simplu. | Un eșantion probabilist aleator care elementele sunt pentru selectate dintr-un cadru în care elementele au aceeași probabilitate să fie alese se numește eșantion aleator simplu. | Position | preposition | train-7996/5 | lemma=pentru|upos=ADP | 6 |
Un eșantion probabilist aleator pentru care elementele sunt selectate dintr-un cadru în care elementele au aceeași probabilitate să fie alese se numește eșantion aleator simplu. | Un eșantion probabilist aleator pentru elementele sunt selectate care dintr-un cadru în care elementele au aceeași probabilitate să fie alese se numește eșantion aleator simplu. | Position | clause connector | train-7996/6 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
Un eșantion probabilist aleator pentru care elementele sunt selectate dintr-un cadru în care elementele au aceeași probabilitate să fie alese se numește eșantion aleator simplu. | Un eșantion probabilist aleator pentru care elementele sunt selectate un cadru în din care elementele au aceeași probabilitate să fie alese se numește eșantion aleator simplu. | Position | preposition | train-7996/10 | lemma=dintru|upos=ADP | 6 |
Un eșantion probabilist aleator pentru care elementele sunt selectate dintr-un cadru în care elementele au aceeași probabilitate să fie alese se numește eșantion aleator simplu. | Un eșantion probabilist aleator pentru care elementele sunt selectate dintr-un cadru care în elementele au aceeași probabilitate să fie alese se numește eșantion aleator simplu. | Position | preposition | train-7996/13 | lemma=în|upos=ADP | 6 |
Un eșantion probabilist aleator pentru care elementele sunt selectate dintr-un cadru în care elementele au aceeași probabilitate să fie alese se numește eșantion aleator simplu. | Un eșantion probabilist aleator pentru care elementele sunt selectate dintr-un cadru în elementele care au aceeași probabilitate să fie alese se numește eșantion aleator simplu. | Position | clause connector | train-7996/14 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
Un eșantion probabilist aleator pentru care elementele sunt selectate dintr-un cadru în care elementele au aceeași probabilitate să fie alese se numește eșantion aleator simplu. | Un eșantion probabilist aleator pentru care elementele sunt selectate dintr-un cadru în care elementele au aceeași probabilitate să fie alese numește se eșantion aleator simplu. | Position | pronominal clitic | train-7996/22 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
Un eșantion obținut în urma stratificării cadrului eșantionului și prin selectarea unui număr dat de elemente din fiecare strat se numește eșantion stratificat. | Un eșantion obținut urma stratificării cadrului în eșantionului și prin selectarea unui număr dat de elemente din fiecare strat se numește eșantion stratificat. | Position | preposition | train-7998/4 | lemma=în|upos=ADP | 6 |
Un eșantion obținut în urma stratificării cadrului eșantionului și prin selectarea unui număr dat de elemente din fiecare strat se numește eșantion stratificat. | Un eșantion obținut în urma stratificării cadrului eșantionului și selectarea unui prin număr dat de elemente din fiecare strat se numește eșantion stratificat. | Position | preposition | train-7998/10 | lemma=prin|upos=ADP | 6 |
Un eșantion obținut în urma stratificării cadrului eșantionului și prin selectarea unui număr dat de elemente din fiecare strat se numește eșantion stratificat. | Un eșantion obținut în urma stratificării cadrului eșantionului și prin selectarea unui număr dat elemente din fiecare de strat se numește eșantion stratificat. | Position | preposition | train-7998/15 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Un eșantion obținut în urma stratificării cadrului eșantionului și prin selectarea unui număr dat de elemente din fiecare strat se numește eșantion stratificat. | Un eșantion obținut în urma stratificării cadrului eșantionului și prin selectarea unui număr dat de elemente fiecare din strat se numește eșantion stratificat. | Position | preposition | train-7998/17 | lemma=din|upos=ADP | 6 |
Un eșantion obținut în urma stratificării cadrului eșantionului și prin selectarea unui număr dat de elemente din fiecare strat se numește eșantion stratificat. | Un eșantion obținut în urma stratificării cadrului eșantionului și prin selectarea unui număr dat de elemente din fiecare strat numește eșantion stratificat se. | Position | pronominal clitic | train-7998/20 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
Unele dintre aceste noțiuni pot fi extinse pentru a deveni aplicabile șirurilor de elemente din spații mult mai generale. | Unele aceste dintre noțiuni pot fi extinse pentru a deveni aplicabile șirurilor de elemente din spații mult mai generale. | Position | preposition | train-8000/2 | lemma=dintre|upos=ADP | 6 |
Unele dintre aceste noțiuni pot fi extinse pentru a deveni aplicabile șirurilor de elemente din spații mult mai generale. | Unele dintre aceste noțiuni pot fi extinse pentru a deveni aplicabile șirurilor elemente din de spații mult mai generale. | Position | preposition | train-8000/13 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Unele dintre aceste noțiuni pot fi extinse pentru a deveni aplicabile șirurilor de elemente din spații mult mai generale. | Unele dintre aceste noțiuni pot fi extinse pentru a deveni aplicabile șirurilor de elemente spații mult din mai generale. | Position | preposition | train-8000/15 | lemma=din|upos=ADP | 6 |
Valoarea datei care apare cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date statistice se numește mod. | Valoarea datei apare cu care cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date statistice se numește mod. | Position | clause connector | train-8003/3 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
Valoarea datei care apare cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date statistice se numește mod. | Valoarea datei care apare cea cu mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date statistice se numește mod. | Position | preposition | train-8003/5 | lemma=cu|upos=ADP | 6 |
Valoarea datei care apare cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date statistice se numește mod. | Valoarea datei care apare cu cea mai mare frecvență o serie în de distribuție de date statistice se numește mod. | Position | preposition | train-8003/10 | lemma=întru|upos=ADP | 6 |
Valoarea datei care apare cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date statistice se numește mod. | Valoarea datei care apare cu cea mai mare frecvență într-o serie distribuție de de date statistice se numește mod. | Position | preposition | train-8003/13 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Valoarea datei care apare cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date statistice se numește mod. | Valoarea datei care apare cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție date statistice se de numește mod. | Position | preposition | train-8003/15 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Valoarea datei care apare cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date statistice se numește mod. | Valoarea datei care apare cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date statistice numește se mod. | Position | pronominal clitic | train-8003/18 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
Clasa cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date grupate se numește clasă modală. | Clasa cea cu mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date grupate se numește clasă modală. | Position | preposition | train-8004/2 | lemma=cu|upos=ADP | 6 |
Clasa cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date grupate se numește clasă modală. | Clasa cu cea mai mare frecvență o în serie de distribuție de date grupate se numește clasă modală. | Position | preposition | train-8004/7 | lemma=întru|upos=ADP | 6 |
Clasa cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date grupate se numește clasă modală. | Clasa cu cea mai mare frecvență într-o serie distribuție de date de grupate se numește clasă modală. | Position | preposition | train-8004/10 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Clasa cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date grupate se numește clasă modală. | Clasa cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție date grupate se de numește clasă modală. | Position | preposition | train-8004/12 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Clasa cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date grupate se numește clasă modală. | Clasa cu cea mai mare frecvență într-o serie de distribuție de date grupate numește se clasă modală. | Position | pronominal clitic | train-8004/15 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
Seria bimodală este o serie de distribuție de date grupate în care apar două clase modale, separate de clase cu frecvență mai joasă. | Seria bimodală este o serie distribuție de date de grupate în care apar două clase modale, separate de clase cu frecvență mai joasă. | Position | preposition | train-8005/6 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Seria bimodală este o serie de distribuție de date grupate în care apar două clase modale, separate de clase cu frecvență mai joasă. | Seria bimodală este o serie de distribuție date grupate în de care apar două clase modale, separate de clase cu frecvență mai joasă. | Position | preposition | train-8005/8 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Seria bimodală este o serie de distribuție de date grupate în care apar două clase modale, separate de clase cu frecvență mai joasă. | Seria bimodală este o serie de distribuție de date grupate care apar în două clase modale, separate de clase cu frecvență mai joasă. | Position | preposition | train-8005/11 | lemma=în|upos=ADP | 6 |
Seria bimodală este o serie de distribuție de date grupate în care apar două clase modale, separate de clase cu frecvență mai joasă. | Seria bimodală este o serie de distribuție de date grupate în apar două clase care modale, separate de clase cu frecvență mai joasă. | Position | clause connector | train-8005/12 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
Seria bimodală este o serie de distribuție de date grupate în care apar două clase modale, separate de clase cu frecvență mai joasă. | Seria bimodală este o serie de distribuție de date grupate în care apar două clase modale, separate clase cu frecvență de mai joasă. | Position | preposition | train-8005/19 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Seria bimodală este o serie de distribuție de date grupate în care apar două clase modale, separate de clase cu frecvență mai joasă. | Seria bimodală este o serie de distribuție de date grupate în care apar două clase modale, separate de clase frecvență cu mai joasă. | Position | preposition | train-8005/21 | lemma=cu|upos=ADP | 6 |
Frecvența cumulată a unei clase este suma frecvențelor tuturor claselor cu valori mai mici (marca mai mică). | Frecvența cumulată a unei clase este suma frecvențelor tuturor claselor valori cu mai mici (marca mai mică). | Position | preposition | train-8006/11 | lemma=cu|upos=ADP | 6 |
Un titlu care identifică populația la care se referă; | Un titlu identifică populația care la care se referă; | Position | clause connector | train-8010/3 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
Un titlu care identifică populația la care se referă; | Un titlu care identifică populația care se la referă; | Position | preposition | train-8010/6 | lemma=la|upos=ADP | 6 |
Un titlu care identifică populația la care se referă; | Un titlu care identifică populația la se care referă; | Position | clause connector | train-8010/7 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
Noțiunile de șir convergent, șir mărginit și de șir Cauchy se definesc cu ajutorul funcției modul. | Noțiunile șir convergent de, șir mărginit și de șir Cauchy se definesc cu ajutorul funcției modul. | Position | preposition | train-8011/2 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Noțiunile de șir convergent, șir mărginit și de șir Cauchy se definesc cu ajutorul funcției modul. | Noțiunile de șir convergent, șir mărginit și șir de Cauchy se definesc cu ajutorul funcției modul. | Position | preposition | train-8011/9 | lemma=de|upos=ADP | 6 |
Noțiunile de șir convergent, șir mărginit și de șir Cauchy se definesc cu ajutorul funcției modul. | Noțiunile de șir convergent, șir mărginit și de șir Cauchy definesc cu ajutorul se funcției modul. | Position | pronominal clitic | train-8011/12 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
Noțiunile de șir convergent, șir mărginit și de șir Cauchy se definesc cu ajutorul funcției modul. | Noțiunile de șir convergent, șir mărginit și de șir Cauchy se definesc ajutorul cu funcției modul. | Position | preposition | train-8011/14 | lemma=cu|upos=ADP | 6 |
O scară orizontală pe care se identifică variabila X, valorile limitelor claselor, frontierele claselor, mărcile claselor. | O scară orizontală care se pe identifică variabila X, valorile limitelor claselor, frontierele claselor, mărcile claselor. | Position | preposition | train-8012/4 | lemma=pe|upos=ADP | 6 |
O scară orizontală pe care se identifică variabila X, valorile limitelor claselor, frontierele claselor, mărcile claselor. | O scară orizontală pe se identifică care variabila X, valorile limitelor claselor, frontierele claselor, mărcile claselor. | Position | clause connector | train-8012/5 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
O scară orizontală pe care se identifică variabila X, valorile limitelor claselor, frontierele claselor, mărcile claselor. | O scară orizontală pe care identifică variabila se X, valorile limitelor claselor, frontierele claselor, mărcile claselor. | Position | pronominal clitic | train-8012/6 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
O scară verticală pe care se identifică frecvențele pentru fiecare clasă. | O scară verticală care pe se identifică frecvențele pentru fiecare clasă. | Position | preposition | train-8013/4 | lemma=pe|upos=ADP | 6 |
O scară verticală pe care se identifică frecvențele pentru fiecare clasă. | O scară verticală pe se care identifică frecvențele pentru fiecare clasă. | Position | clause connector | train-8013/5 | lemma=care|upos=PRON | 7 |
O scară verticală pe care se identifică frecvențele pentru fiecare clasă. | O scară verticală pe care identifică frecvențele pentru se fiecare clasă. | Position | pronominal clitic | train-8013/6 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
O scară verticală pe care se identifică frecvențele pentru fiecare clasă. | O scară verticală pe care se identifică frecvențele fiecare clasă pentru. | Position | preposition | train-8013/9 | lemma=pentru|upos=ADP | 6 |
Frecvența relativă (este o măsură proporțională cu frecvența în cauză) se obține prin împărțirea frecvenței clasei la numărul total de elemente din setul de date. | Frecvența relativă (este o măsură proporțională frecvența cu în cauză) se obține prin împărțirea frecvenței clasei la numărul total de elemente din setul de date. | Position | preposition | train-8014/8 | lemma=cu|upos=ADP | 6 |
Frecvența relativă (este o măsură proporțională cu frecvența în cauză) se obține prin împărțirea frecvenței clasei la numărul total de elemente din setul de date. | Frecvența relativă (este o măsură proporțională cu frecvența în cauză) obține prin împărțirea se frecvenței clasei la numărul total de elemente din setul de date. | Position | pronominal clitic | train-8014/13 | lemma=sine|upos=PRON | 8 |
Frecvența relativă (este o măsură proporțională cu frecvența în cauză) se obține prin împărțirea frecvenței clasei la numărul total de elemente din setul de date. | Frecvența relativă (este o măsură proporțională cu frecvența în cauză) se obține împărțirea prin frecvenței clasei la numărul total de elemente din setul de date. | Position | preposition | train-8014/15 | lemma=prin|upos=ADP | 6 |
Frecvența relativă (este o măsură proporțională cu frecvența în cauză) se obține prin împărțirea frecvenței clasei la numărul total de elemente din setul de date. | Frecvența relativă (este o măsură proporțională cu frecvența în cauză) se obține prin împărțirea frecvenței clasei numărul total de la elemente din setul de date. | Position | preposition | train-8014/19 | lemma=la|upos=ADP | 6 |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.