good_text stringlengths 8 960 | bad_text stringlengths 2 963 | error_family stringclasses 4
values | error_type stringclasses 13
values | uid stringlengths 7 14 | misc stringlengths 16 107 | error_class int64 0 13 |
|---|---|---|---|---|---|---|
Millikan a verificat experimental relația (154), trasând curbele de variație a energiei cinetice a electronilor emiși în funcție de frecvența radiației incidente, pentru diferite metale, obținând drepte paralele din a căror pantă a determinat constanta lui Planck. | Millikan a verificat experimental relația (154), trasând curbele de variație a energiei cinetice a emiși în funcție de frecvența radiației incidente, pentru diferite metale, obținând drepte paralele din a căror pantă a determinat constanta lui Planck. | Omission | noun with det | train-7746/18 | lemma=electron|upos=NOUN | 10 |
Millikan a verificat experimental relația (154), trasând curbele de variație a energiei cinetice a electronilor emiși în funcție de frecvența radiației incidente, pentru diferite metale, obținând drepte paralele din a căror pantă a determinat constanta lui Planck. | Millikan a verificat experimental relația (154), trasând curbele de variație a energiei cinetice a electronilor emiși în funcție de frecvența radiației incidente, pentru diferite metale, obținând drepte paralele din a căror pantă determinat constanta lui Planck. | Omission | auxiliary | train-7746/38 | lemma=avea|upos=AUX | 11 |
Millikan a verificat experimental relația (154), trasând curbele de variație a energiei cinetice a electronilor emiși în funcție de frecvența radiației incidente, pentru diferite metale, obținând drepte paralele din a căror pantă a determinat constanta lui Planck. | Millikan a verificat experimental relația (154), trasând curbele de variație a energiei cinetice a electronilor emiși în funcție de frecvența radiației incidente, pentru diferite metale, obținând drepte paralele din a căror pantă a constanta lui Planck. | Omission | compound verb | train-7746/39 | lemma=determina|upos=VERB | 12 |
În anul 1923 Arthur Compton a constatat că radiațiile X difuzate (împrăștiate) de electronii „liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu și-au modificat lungimea de undă, cât și din radiații care și-au mărit lungimea de undă. | În anul 1923 Arthur Compton constatat că radiațiile X difuzate (împrăștiate) de electronii „ liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu și-au modificat lungimea de undă, cât și din radiații care și-au mărit lungimea de undă. | Omission | auxiliary | train-7747/6 | lemma=avea|upos=AUX | 11 |
În anul 1923 Arthur Compton a constatat că radiațiile X difuzate (împrăștiate) de electronii „liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu și-au modificat lungimea de undă, cât și din radiații care și-au mărit lungimea de undă. | În anul 1923 Arthur Compton a că radiațiile X difuzate (împrăștiate) de electronii „ liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu și-au modificat lungimea de undă, cât și din radiații care și-au mărit lungimea de undă. | Omission | compound verb | train-7747/7 | lemma=constata|upos=VERB | 12 |
În anul 1923 Arthur Compton a constatat că radiațiile X difuzate (împrăștiate) de electronii „liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu și-au modificat lungimea de undă, cât și din radiații care și-au mărit lungimea de undă. | În anul 1923 Arthur Compton a constatat că radiațiile X difuzate (împrăștiate) de electronii „ liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu își modificat lungimea de undă, cât și din radiații care și-au mărit lungimea de undă. | Omission | auxiliary | train-7747/33 | lemma=avea|upos=AUX | 11 |
În anul 1923 Arthur Compton a constatat că radiațiile X difuzate (împrăștiate) de electronii „liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu și-au modificat lungimea de undă, cât și din radiații care și-au mărit lungimea de undă. | În anul 1923 Arthur Compton a constatat că radiațiile X difuzate (împrăștiate) de electronii „ liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu și-au lungimea de undă, cât și din radiații care și-au mărit lungimea de undă. | Omission | compound verb | train-7747/34 | lemma=modifica|upos=VERB | 12 |
În anul 1923 Arthur Compton a constatat că radiațiile X difuzate (împrăștiate) de electronii „liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu și-au modificat lungimea de undă, cât și din radiații care și-au mărit lungimea de undă. | În anul 1923 Arthur Compton a constatat că radiațiile X difuzate (împrăștiate) de electronii „ liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu și-au modificat lungimea de undă, cât și din radiații care își mărit lungimea de undă. | Omission | auxiliary | train-7747/45 | lemma=avea|upos=AUX | 11 |
În anul 1923 Arthur Compton a constatat că radiațiile X difuzate (împrăștiate) de electronii „liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu și-au modificat lungimea de undă, cât și din radiații care și-au mărit lungimea de undă. | În anul 1923 Arthur Compton a constatat că radiațiile X difuzate (împrăștiate) de electronii „ liberi ” din atomii grafitului sau parafinei sunt formate atât din radiații ce nu și-au modificat lungimea de undă, cât și din radiații care și-au lungimea de undă. | Omission | compound verb | train-7747/46 | lemma=mări|upos=VERB | 12 |
Prin electroni „liberi ” se înțeleg acei electroni a căror energie de legătură cu atomul de care aparțin este mai mică decât energia fotonului incident. | Prin electroni „ liberi ” se înțeleg acei a căror energie de legătură cu atomul de care aparțin este mai mică decât energia fotonului incident. | Omission | noun with det | train-7748/9 | lemma=electron|upos=NOUN | 10 |
Prin electroni „liberi ” se înțeleg acei electroni a căror energie de legătură cu atomul de care aparțin este mai mică decât energia fotonului incident. | Prin electroni „ liberi ” se înțeleg acei electroni a căror energie de legătură cu atomul de care aparțin este mai decât energia fotonului incident. | Omission | adj/adv compare | train-7748/22 | lemma=mic|upos=ADJ | 13 |
Ca și efectul fotoelectric, efectul Compton poate fi interpretat corect doar admițând că radiațiile X, asemenea radiațiilor luminoase, au un caracter corpuscular, fiind formate din fotoni cu o energie determinată. | Ca și efectul fotoelectric, efectul Compton poate fi interpretat corect doar admițând că radiațiile X, asemenea radiațiilor luminoase, au un corpuscular, fiind formate din fotoni cu o energie determinată. | Omission | noun with det | train-7751/24 | lemma=caracter|upos=NOUN | 10 |
Ca și efectul fotoelectric, efectul Compton poate fi interpretat corect doar admițând că radiațiile X, asemenea radiațiilor luminoase, au un caracter corpuscular, fiind formate din fotoni cu o energie determinată. | Ca și efectul fotoelectric, efectul Compton poate fi interpretat corect doar admițând că radiațiile X, asemenea radiațiilor luminoase, au un caracter corpuscular, fiind formate din fotoni cu o determinată. | Omission | noun with det | train-7751/33 | lemma=energie|upos=NOUN | 10 |
Având o masă foarte mică, electronul poate ajunge ușor la viteze mari și deci calculul privind „ciocnirea ” fotonului de energie hv0 cu un electron liber trebuie efectuat pe baza teoriei relativității. | Având o foarte mică, electronul poate ajunge ușor la viteze mari și deci calculul privind „ ciocnirea ” fotonului de energie hv0 cu un electron liber trebuie efectuat pe baza teoriei relativității. | Omission | noun with det | train-7752/3 | lemma=masă|upos=NOUN | 10 |
Având o masă foarte mică, electronul poate ajunge ușor la viteze mari și deci calculul privind „ciocnirea ” fotonului de energie hv0 cu un electron liber trebuie efectuat pe baza teoriei relativității. | Având o masă foarte mică, electronul poate ajunge ușor la viteze mari și deci calculul privind „ ciocnirea ” fotonului de energie hv0 cu un liber trebuie efectuat pe baza teoriei relativității. | Omission | noun with det | train-7752/27 | lemma=electron|upos=NOUN | 10 |
Pentru simplificarea calculelor vom presupune că electronul se află în repaus înainte de „ciocnire ”. | Pentru simplificarea calculelor presupune că electronul se află în repaus înainte de „ ciocnire ”. | Omission | auxiliary | train-7753/4 | lemma=vrea|upos=AUX | 11 |
Pentru simplificarea calculelor vom presupune că electronul se află în repaus înainte de „ciocnire ”. | Pentru simplificarea calculelor vom că electronul se află în repaus înainte de „ ciocnire ”. | Omission | compound verb | train-7753/5 | lemma=presupune|upos=VERB | 12 |
Intensitatea radiației deplasate crește cu theta și scade cu Z (numărul de ordine al substanței difuzante). | Intensitatea radiației deplasate crește cu theta și scade cu Z (numărul de ordine al difuzante). | Omission | noun with det | train-7755/16 | lemma=substanță|upos=NOUN | 10 |
Pentru a explica stabilitatea și spectrul atomilor de hidrogen, Bohr a introdus în anul 1913 două postulate: | Pentru a explica stabilitatea și spectrul atomilor de hidrogen, Bohr introdus în anul 1913 două postulate : | Omission | auxiliary | train-7757/12 | lemma=avea|upos=AUX | 11 |
Pentru a explica stabilitatea și spectrul atomilor de hidrogen, Bohr a introdus în anul 1913 două postulate: | Pentru a explica stabilitatea și spectrul atomilor de hidrogen, Bohr a în anul 1913 două postulate : | Omission | compound verb | train-7757/13 | lemma=introduce|upos=VERB | 12 |
1) Electronul se poate roti în jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare staționare (atomul poate exista numai într-un șir discret de stări staționare). | 1) Electronul se poate roti în jurul nucleului numai pe anumite circulare staționare (atomul poate exista numai într-un șir discret de stări staționare). | Omission | noun with det | train-7758/13 | lemma=orbită|upos=NOUN | 10 |
1) Electronul se poate roti în jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare staționare (atomul poate exista numai într-un șir discret de stări staționare). | 1) Electronul se poate roti în jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare staționare (atomul poate exista numai într-un discret de stări staționare). | Omission | noun with det | train-7758/23 | lemma=șir|upos=NOUN | 10 |
2) Atomul absoarbe sau emite energie numai la trecerea dintr-o stare staționară în altă stare staționară. | 2) Atomul absoarbe sau emite energie numai la trecerea dintr-o staționară în altă stare staționară. | Omission | noun with det | train-7760/13 | lemma=stare|upos=NOUN | 10 |
2) Atomul absoarbe sau emite energie numai la trecerea dintr-o stare staționară în altă stare staționară. | 2) Atomul absoarbe sau emite energie numai la trecerea dintr-o stare staționară în altă staționară. | Omission | noun with det | train-7760/17 | lemma=stare|upos=NOUN | 10 |
Semnul minus al energiei totale arată că între electron și nucleu se exercită o forță de atracție, astfel că energia electronului legat de nucleu este mai mică decât energia electronului liber, separat de nucleu. | Semnul minus al totale arată că între electron și nucleu se exercită o forță de atracție, astfel că energia electronului legat de nucleu este mai mică decât energia electronului liber, separat de nucleu. | Omission | noun with det | train-7762/4 | lemma=energie|upos=NOUN | 10 |
Semnul minus al energiei totale arată că între electron și nucleu se exercită o forță de atracție, astfel că energia electronului legat de nucleu este mai mică decât energia electronului liber, separat de nucleu. | Semnul minus al energiei totale arată că între electron și nucleu se exercită o de atracție, astfel că energia electronului legat de nucleu este mai mică decât energia electronului liber, separat de nucleu. | Omission | noun with det | train-7762/15 | lemma=forță|upos=NOUN | 10 |
Semnul minus al energiei totale arată că între electron și nucleu se exercită o forță de atracție, astfel că energia electronului legat de nucleu este mai mică decât energia electronului liber, separat de nucleu. | Semnul minus al energiei totale arată că între electron și nucleu se exercită o forță de atracție, astfel că energia electronului legat de nucleu este mai decât energia electronului liber, separat de nucleu. | Omission | adj/adv compare | train-7762/28 | lemma=mic|upos=ADJ | 13 |
Deci semnul minus arată că electronul se află într-o stare legată în atom. | Deci semnul minus arată că electronul se află într-o legată în atom. | Omission | noun with det | train-7763/11 | lemma=stare|upos=NOUN | 10 |
S-a presupus că nucleul este fix, lucru care este incorect, deoarece atât nucleul, cât și electronul se rotesc în jurul centrului lor de masă comun. | sine presupus că nucleul este fix, lucru care este incorect, deoarece atât nucleul, cât și electronul se rotesc în jurul centrului lor de masă comun. | Omission | auxiliary | train-7764/2 | lemma=avea|upos=AUX | 11 |
S-a presupus că nucleul este fix, lucru care este incorect, deoarece atât nucleul, cât și electronul se rotesc în jurul centrului lor de masă comun. | S-a că nucleul este fix, lucru care este incorect, deoarece atât nucleul, cât și electronul se rotesc în jurul centrului lor de masă comun. | Omission | compound verb | train-7764/3 | lemma=presupune|upos=VERB | 12 |
Liniile seriilor spectrale Lyman, Balmer și Paschen au fost descoperite cu mult timp înaintea lui Bohr. | Liniile seriilor spectrale Lyman, Balmer și Paschen fost descoperite cu mult timp înaintea lui Bohr. | Omission | auxiliary | train-7767/9 | lemma=avea|upos=AUX | 11 |
Liniile seriilor spectrale Lyman, Balmer și Paschen au fost descoperite cu mult timp înaintea lui Bohr. | Liniile seriilor spectrale Lyman, Balmer și Paschen au fost cu mult timp înaintea lui Bohr. | Omission | compound verb | train-7767/11 | lemma=descoperi|upos=VERB | 12 |
Fiecare serie spectrală are o lungime de undă limită, începând de la care apare apoi spectrul continuu (limita seriei se obține pentru k = infinit). | Fiecare serie spectrală are o de undă limită, începând de la care apare apoi spectrul continuu (limita seriei se obține pentru k = infinit). | Omission | noun with det | train-7770/6 | lemma=lungime|upos=NOUN | 10 |
O confirmare directă a existenței nivelelor de energie discrete în atom este dată de principiul de combinare al lui Ritz, descoperit cu opt ani înainte ca teoria lui Bohr să fie expusă. | O directă a existenței nivelelor de energie discrete în atom este dată de principiul de combinare al lui Ritz, descoperit cu opt ani înainte ca teoria lui Bohr să fie expusă. | Omission | noun with det | train-7771/2 | lemma=confirmare|upos=NOUN | 10 |
O confirmare directă a existenței nivelelor de energie discrete în atom este dată de principiul de combinare al lui Ritz, descoperit cu opt ani înainte ca teoria lui Bohr să fie expusă. | O confirmare directă a nivelelor de energie discrete în atom este dată de principiul de combinare al lui Ritz, descoperit cu opt ani înainte ca teoria lui Bohr să fie expusă. | Omission | noun with det | train-7771/5 | lemma=existență|upos=NOUN | 10 |
O altă confirmare a teoriei lui Bohr cu privire la existența nivelelor de energie discrete în atom a fost dată de experiențele lui Franck și Hertz din 1913. | O altă a teoriei lui Bohr cu privire la existența nivelelor de energie discrete în atom a fost dată de experiențele lui Franck și Hertz din 1913. | Omission | noun with det | train-7773/3 | lemma=confirmare|upos=NOUN | 10 |
O altă confirmare a teoriei lui Bohr cu privire la existența nivelelor de energie discrete în atom a fost dată de experiențele lui Franck și Hertz din 1913. | O altă confirmare a lui Bohr cu privire la existența nivelelor de energie discrete în atom a fost dată de experiențele lui Franck și Hertz din 1913. | Omission | noun with det | train-7773/5 | lemma=teorie|upos=NOUN | 10 |
O altă confirmare a teoriei lui Bohr cu privire la existența nivelelor de energie discrete în atom a fost dată de experiențele lui Franck și Hertz din 1913. | O altă confirmare a teoriei lui Bohr cu privire la existența nivelelor de energie discrete în atom fost dată de experiențele lui Franck și Hertz din 1913. | Omission | auxiliary | train-7773/18 | lemma=avea|upos=AUX | 11 |
O altă confirmare a teoriei lui Bohr cu privire la existența nivelelor de energie discrete în atom a fost dată de experiențele lui Franck și Hertz din 1913. | O altă confirmare a teoriei lui Bohr cu privire la existența nivelelor de energie discrete în atom a fost de experiențele lui Franck și Hertz din 1913. | Omission | compound verb | train-7773/20 | lemma=da|upos=VERB | 12 |
Prin bombardarea atomilor cu electroni, atomii absorb numai acele porții de energie care corespund exact unei energii de excitare a lor. | Prin bombardarea atomilor cu electroni, atomii absorb numai acele de energie care corespund exact unei energii de excitare a lor. | Omission | noun with det | train-7774/11 | lemma=porție|upos=NOUN | 10 |
Prin bombardarea atomilor cu electroni, atomii absorb numai acele porții de energie care corespund exact unei energii de excitare a lor. | Prin bombardarea atomilor cu electroni, atomii absorb numai acele porții de energie care corespund exact unei de excitare a lor. | Omission | noun with det | train-7774/18 | lemma=energie|upos=NOUN | 10 |
Electronii obținuți prin încălzirea unui filament F sunt accelerați de câmpul electric dintre filament și grila G. | Electronii obținuți prin încălzirea unui F sunt accelerați de câmpul electric dintre filament și grila G. | Omission | noun with det | train-7775/6 | lemma=filament|upos=NOUN | 10 |
Dacă diferența de potențial Ug dintre filament și grilă crește, în circuitul plăcii apare un curent care prezintă scăderi bruște pentru valori ale tensiunii egale cu un multiplu de 4,9 V. | Dacă diferența de potențial Ug dintre filament și grilă crește, în circuitul plăcii apare un care prezintă scăderi bruște pentru valori ale tensiunii egale cu un multiplu de 4,9 V. | Omission | noun with det | train-7778/17 | lemma=curent|upos=NOUN | 10 |
Dacă diferența de potențial Ug dintre filament și grilă crește, în circuitul plăcii apare un curent care prezintă scăderi bruște pentru valori ale tensiunii egale cu un multiplu de 4,9 V. | Dacă diferența de potențial Ug dintre filament și grilă crește, în circuitul plăcii apare un curent care prezintă scăderi bruște pentru valori ale egale cu un multiplu de 4,9 V. | Omission | noun with det | train-7778/25 | lemma=tensiune|upos=NOUN | 10 |
Dacă diferența de potențial Ug dintre filament și grilă crește, în circuitul plăcii apare un curent care prezintă scăderi bruște pentru valori ale tensiunii egale cu un multiplu de 4,9 V. | Dacă diferența de potențial Ug dintre filament și grilă crește, în circuitul plăcii apare un curent care prezintă scăderi bruște pentru valori ale tensiunii egale cu un de 4,9 V. | Omission | noun with det | train-7778/29 | lemma=multiplu|upos=NOUN | 10 |
Fiind încărcată pozitiv în raport cu placa, grila poate capta electronii care și-au pierdut aproape complet energia în urma ciocnirilor inelastice suferite cu atomii de mercur (acești electroni nu pot învinge potențialul de frânare dintre grilă și placă). | Fiind încărcată pozitiv în raport cu placa, grila poate capta electronii care își pierdut aproape complet energia în urma ciocnirilor inelastice suferite cu atomii de mercur (acești electroni nu pot învinge potențialul de frânare dintre grilă și placă). | Omission | auxiliary | train-7779/15 | lemma=avea|upos=AUX | 11 |
Fiind încărcată pozitiv în raport cu placa, grila poate capta electronii care și-au pierdut aproape complet energia în urma ciocnirilor inelastice suferite cu atomii de mercur (acești electroni nu pot învinge potențialul de frânare dintre grilă și placă). | Fiind încărcată pozitiv în raport cu placa, grila poate capta electronii care și-au aproape complet energia în urma ciocnirilor inelastice suferite cu atomii de mercur (acești electroni nu pot învinge potențialul de frânare dintre grilă și placă). | Omission | compound verb | train-7779/16 | lemma=pierde|upos=VERB | 12 |
Fiind încărcată pozitiv în raport cu placa, grila poate capta electronii care și-au pierdut aproape complet energia în urma ciocnirilor inelastice suferite cu atomii de mercur (acești electroni nu pot învinge potențialul de frânare dintre grilă și placă). | Fiind încărcată pozitiv în raport cu placa, grila poate capta electronii care și-au pierdut aproape complet energia în urma ciocnirilor inelastice suferite cu atomii de mercur (acești nu pot învinge potențialul de frânare dintre grilă și placă). | Omission | noun with det | train-7779/31 | lemma=electron|upos=NOUN | 10 |
Pentru U = 9,8 V are loc o ciocnire neelastică într-un punct aflat la mijlocul distanței dintre filament și grilă, când electronul are energia de 4,9 eV și o altă ciocnire neelastică în apropierea grilei, când electronul accelerat atinge din nou 4,9 eV și pierde această energie, care este preluată de un atom de mercur. | Pentru U = 9,8 V are loc o neelastică într-un punct aflat la mijlocul distanței dintre filament și grilă, când electronul are energia de 4,9 eV și o altă ciocnire neelastică în apropierea grilei, când electronul accelerat atinge din nou 4,9 eV și pierde această energie, care este preluată de un atom de mercur. | Omission | noun with det | train-7781/9 | lemma=ciocnire|upos=NOUN | 10 |
Pentru U = 9,8 V are loc o ciocnire neelastică într-un punct aflat la mijlocul distanței dintre filament și grilă, când electronul are energia de 4,9 eV și o altă ciocnire neelastică în apropierea grilei, când electronul accelerat atinge din nou 4,9 eV și pierde această energie, care este preluată de un atom de mercur. | Pentru U = 9,8 V are loc o ciocnire neelastică într-un aflat la mijlocul distanței dintre filament și grilă, când electronul are energia de 4,9 eV și o altă ciocnire neelastică în apropierea grilei, când electronul accelerat atinge din nou 4,9 eV și pierde această energie, care este preluată de un atom de mercur. | Omission | noun with det | train-7781/13 | lemma=punct|upos=NOUN | 10 |
Pentru U = 9,8 V are loc o ciocnire neelastică într-un punct aflat la mijlocul distanței dintre filament și grilă, când electronul are energia de 4,9 eV și o altă ciocnire neelastică în apropierea grilei, când electronul accelerat atinge din nou 4,9 eV și pierde această energie, care este preluată de un atom de mercur. | Pentru U = 9,8 V are loc o ciocnire neelastică într-un punct aflat la mijlocul distanței dintre filament și grilă, când electronul are energia de 4,9 eV și o altă neelastică în apropierea grilei, când electronul accelerat atinge din nou 4,9 eV și pierde această energie, care este preluată de un atom de mercur. | Omission | noun with det | train-7781/33 | lemma=ciocnire|upos=NOUN | 10 |
Pentru U = 9,8 V are loc o ciocnire neelastică într-un punct aflat la mijlocul distanței dintre filament și grilă, când electronul are energia de 4,9 eV și o altă ciocnire neelastică în apropierea grilei, când electronul accelerat atinge din nou 4,9 eV și pierde această energie, care este preluată de un atom de mercur. | Pentru U = 9,8 V are loc o ciocnire neelastică într-un punct aflat la mijlocul distanței dintre filament și grilă, când electronul are energia de 4,9 eV și o altă ciocnire neelastică în apropierea grilei, când electronul accelerat atinge din nou 4,9 eV și pierde această, care este preluată de un atom de mercur. | Omission | noun with det | train-7781/50 | lemma=energie|upos=NOUN | 10 |
Pentru U = 9,8 V are loc o ciocnire neelastică într-un punct aflat la mijlocul distanței dintre filament și grilă, când electronul are energia de 4,9 eV și o altă ciocnire neelastică în apropierea grilei, când electronul accelerat atinge din nou 4,9 eV și pierde această energie, care este preluată de un atom de mercur. | Pentru U = 9,8 V are loc o ciocnire neelastică într-un punct aflat la mijlocul distanței dintre filament și grilă, când electronul are energia de 4,9 eV și o altă ciocnire neelastică în apropierea grilei, când electronul accelerat atinge din nou 4,9 eV și pierde această energie, care este preluată de un de mercur. | Omission | noun with det | train-7781/57 | lemma=atom|upos=NOUN | 10 |
Ele sunt produse prin bombardarea unei ținte metalice de către electroni de mare energie. | Ele sunt produse prin bombardarea unei metalice de către electroni de mare energie. | Omission | noun with det | train-7785/7 | lemma=țintă|upos=NOUN | 10 |
Un dispozitiv pentru obținerea radiațiilor X este format dintr-un tub de sticlă vidat în care termoelectronii emiși de catodul K bombardează anodul A. | Un pentru obținerea radiațiilor X este format dintr-un tub de sticlă vidat în care termoelectronii emiși de catodul K bombardează anodul A. | Omission | noun with det | train-7786/2 | lemma=dispozitiv|upos=NOUN | 10 |
Un dispozitiv pentru obținerea radiațiilor X este format dintr-un tub de sticlă vidat în care termoelectronii emiși de catodul K bombardează anodul A. | Un dispozitiv pentru obținerea radiațiilor X este format dintr-un de sticlă vidat în care termoelectronii emiși de catodul K bombardează anodul A. | Omission | noun with det | train-7786/11 | lemma=tub|upos=NOUN | 10 |
Radiația X poate fi pusă în evidență cu ajutorul unor ecrane fluorescente (platinocianura de bariu, wolframatul de calciu), al unor plăci fotografice sau cu un detector bazat pe ionizarea unui gaz. | Radiația X poate fi pusă în evidență cu ajutorul unor fluorescente (platinocianura de bariu, wolframatul de calciu), al unor plăci fotografice sau cu un detector bazat pe ionizarea unui gaz. | Omission | noun with det | train-7789/11 | lemma=ecran|upos=NOUN | 10 |
Radiația X poate fi pusă în evidență cu ajutorul unor ecrane fluorescente (platinocianura de bariu, wolframatul de calciu), al unor plăci fotografice sau cu un detector bazat pe ionizarea unui gaz. | Radiația X poate fi pusă în evidență cu ajutorul unor ecrane fluorescente (platinocianura de bariu, wolframatul de calciu), al unor fotografice sau cu un detector bazat pe ionizarea unui gaz. | Omission | noun with det | train-7789/25 | lemma=placă|upos=NOUN | 10 |
Radiația X poate fi pusă în evidență cu ajutorul unor ecrane fluorescente (platinocianura de bariu, wolframatul de calciu), al unor plăci fotografice sau cu un detector bazat pe ionizarea unui gaz. | Radiația X poate fi pusă în evidență cu ajutorul unor ecrane fluorescente (platinocianura de bariu, wolframatul de calciu), al unor plăci fotografice sau cu un bazat pe ionizarea unui gaz. | Omission | noun with det | train-7789/30 | lemma=detector|upos=NOUN | 10 |
Radiația X poate fi pusă în evidență cu ajutorul unor ecrane fluorescente (platinocianura de bariu, wolframatul de calciu), al unor plăci fotografice sau cu un detector bazat pe ionizarea unui gaz. | Radiația X poate fi pusă în evidență cu ajutorul unor ecrane fluorescente (platinocianura de bariu, wolframatul de calciu), al unor plăci fotografice sau cu un detector bazat pe ionizarea unui. | Omission | noun with det | train-7789/35 | lemma=gaz|upos=NOUN | 10 |
Spectrul de raze X emis de anodul bombardat cu electroni rapizi este o suprapunere a unui spectru continuu cu un spectru discret. | Spectrul de raze X emis de anodul bombardat cu electroni rapizi este o a unui spectru continuu cu un spectru discret. | Omission | noun with det | train-7791/14 | lemma=suprapunere|upos=NOUN | 10 |
Spectrul de raze X emis de anodul bombardat cu electroni rapizi este o suprapunere a unui spectru continuu cu un spectru discret. | Spectrul de raze X emis de anodul bombardat cu electroni rapizi este o suprapunere a unui continuu cu un spectru discret. | Omission | noun with det | train-7791/17 | lemma=spectru|upos=NOUN | 10 |
Spectrul de raze X emis de anodul bombardat cu electroni rapizi este o suprapunere a unui spectru continuu cu un spectru discret. | Spectrul de raze X emis de anodul bombardat cu electroni rapizi este o suprapunere a unui spectru continuu cu un discret. | Omission | noun with det | train-7791/21 | lemma=spectru|upos=NOUN | 10 |
Înainte de a ajunge în repaus, un electron poate emite mai mulți fotoni. | Înainte de a ajunge în repaus, un poate emite mai mulți fotoni. | Omission | noun with det | train-7792/9 | lemma=electron|upos=NOUN | 10 |
Fotonul de radiație X cu energia cea mai mare (lungimea de undă minimă) corespunde cazului când electronul pierde toată energia sa în cursul unei singure interacțiuni. | Fotonul de radiație X cu energia cea mai (lungimea de undă minimă) corespunde cazului când electronul pierde toată energia sa în cursul unei singure interacțiuni. | Omission | adj/adv compare | train-7793/9 | lemma=mare|upos=ADJ | 13 |
Fotonul de radiație X cu energia cea mai mare (lungimea de undă minimă) corespunde cazului când electronul pierde toată energia sa în cursul unei singure interacțiuni. | Fotonul de radiație X cu energia cea mai mare (lungimea de undă minimă) corespunde cazului când electronul pierde toată energia sa în cursul unei singure. | Omission | noun with det | train-7793/28 | lemma=interacțiune|upos=NOUN | 10 |
Am neglijat energia cinetică a electronilor la catod, astfel că atunci când electronii lovesc ținta au o energie cinetică eU, U fiind diferența de potențial aplicată electrozilor, iar e sarcina electronului. | Neglijat energia cinetică a electronilor la catod, astfel că atunci când electronii lovesc ținta au o energie cinetică eU, U fiind diferența de potențial aplicată electrozilor, iar e sarcina electronului. | Omission | auxiliary | train-7794/1 | lemma=avea|upos=AUX | 11 |
Am neglijat energia cinetică a electronilor la catod, astfel că atunci când electronii lovesc ținta au o energie cinetică eU, U fiind diferența de potențial aplicată electrozilor, iar e sarcina electronului. | Am energia cinetică a electronilor la catod, astfel că atunci când electronii lovesc ținta au o energie cinetică eU, U fiind diferența de potențial aplicată electrozilor, iar e sarcina electronului. | Omission | compound verb | train-7794/2 | lemma=neglija|upos=VERB | 12 |
Am neglijat energia cinetică a electronilor la catod, astfel că atunci când electronii lovesc ținta au o energie cinetică eU, U fiind diferența de potențial aplicată electrozilor, iar e sarcina electronului. | Am neglijat energia cinetică a la catod, astfel că atunci când electronii lovesc ținta au o energie cinetică eU, U fiind diferența de potențial aplicată electrozilor, iar e sarcina electronului. | Omission | noun with det | train-7794/6 | lemma=electron|upos=NOUN | 10 |
Am neglijat energia cinetică a electronilor la catod, astfel că atunci când electronii lovesc ținta au o energie cinetică eU, U fiind diferența de potențial aplicată electrozilor, iar e sarcina electronului. | Am neglijat energia cinetică a electronilor la catod, astfel că atunci când electronii lovesc ținta au o cinetică eU, U fiind diferența de potențial aplicată electrozilor, iar e sarcina electronului. | Omission | noun with det | train-7794/19 | lemma=energie|upos=NOUN | 10 |
Această lungime de undă minimă depinde numai de tensiunea de accelerare și nu este dependentă de natura atomului țintă. | Această de undă minimă depinde numai de tensiunea de accelerare și nu este dependentă de natura atomului țintă. | Omission | noun with det | train-7796/2 | lemma=lungime|upos=NOUN | 10 |
Spre lungimi de undă mici intensitatea radiației X are o scădere bruscă, în timp ce pentru lungimi de undă mari scăderea intensității este asimptotică. | Spre lungimi de undă mici intensitatea radiației X are o bruscă, în timp ce pentru lungimi de undă mari scăderea intensității este asimptotică. | Omission | noun with det | train-7797/11 | lemma=scădere|upos=NOUN | 10 |
Spectrele discrete de raze X, numite și spectre caracteristice de linii, se datorează unui alt tip de interacțiune între electronul accelerat și atomul țintei, prin care unul din electronii cu număr cuantic principal mic aflat pe o pătură electronică interioară este expulzat (smuls) din atom, atomul rămânând într-o sta... | Spectrele discrete de raze X, numite și spectre caracteristice de linii, se datorează unui alt de interacțiune între electronul accelerat și atomul țintei, prin care unul din electronii cu număr cuantic principal mic aflat pe o pătură electronică interioară este expulzat (smuls) din atom, atomul rămânând într-o stare i... | Omission | noun with det | train-7799/18 | lemma=tip|upos=NOUN | 10 |
Spectrele discrete de raze X, numite și spectre caracteristice de linii, se datorează unui alt tip de interacțiune între electronul accelerat și atomul țintei, prin care unul din electronii cu număr cuantic principal mic aflat pe o pătură electronică interioară este expulzat (smuls) din atom, atomul rămânând într-o sta... | Spectrele discrete de raze X, numite și spectre caracteristice de linii, se datorează unui alt tip de interacțiune între electronul accelerat și atomul țintei, prin care unul din electronii cu număr cuantic principal mic aflat pe o electronică interioară este expulzat (smuls) din atom, atomul rămânând într-o stare ioni... | Omission | noun with det | train-7799/41 | lemma=pătură|upos=NOUN | 10 |
Spectrele discrete de raze X, numite și spectre caracteristice de linii, se datorează unui alt tip de interacțiune între electronul accelerat și atomul țintei, prin care unul din electronii cu număr cuantic principal mic aflat pe o pătură electronică interioară este expulzat (smuls) din atom, atomul rămânând într-o sta... | Spectrele discrete de raze X, numite și spectre caracteristice de linii, se datorează unui alt tip de interacțiune între electronul accelerat și atomul țintei, prin care unul din electronii cu număr cuantic principal mic aflat pe o pătură electronică interioară este expulzat (smuls) din atom, atomul rămânând într-o ion... | Omission | noun with det | train-7799/56 | lemma=stare|upos=NOUN | 10 |
La revenirea atomului în starea inițială (prin ocuparea nivelului energetic liber de către un electron din păturile electronice exterioare) se emite un foton X caracteristic atomului țintă. | La revenirea atomului în starea inițială (prin ocuparea nivelului energetic liber de către un din păturile electronice exterioare) se emite un foton X caracteristic atomului țintă. | Omission | noun with det | train-7800/16 | lemma=electron|upos=NOUN | 10 |
La revenirea atomului în starea inițială (prin ocuparea nivelului energetic liber de către un electron din păturile electronice exterioare) se emite un foton X caracteristic atomului țintă. | La revenirea atomului în starea inițială (prin ocuparea nivelului energetic liber de către un electron din păturile electronice exterioare) se emite un X caracteristic atomului țintă. | Omission | noun with det | train-7800/25 | lemma=foton|upos=NOUN | 10 |
Creșterea în continuare a tensiunii de accelerare duce la o creștere a intensității spectrului caracteristic, fără a modifica poziția maximelor. | Creșterea în continuare a de accelerare duce la o creștere a intensității spectrului caracteristic, fără a modifica poziția maximelor. | Omission | noun with det | train-7801/5 | lemma=tensiune|upos=NOUN | 10 |
Creșterea în continuare a tensiunii de accelerare duce la o creștere a intensității spectrului caracteristic, fără a modifica poziția maximelor. | Creșterea în continuare a tensiunii de accelerare duce la o a intensității spectrului caracteristic, fără a modifica poziția maximelor. | Omission | noun with det | train-7801/11 | lemma=creștere|upos=NOUN | 10 |
Creșterea în continuare a tensiunii de accelerare duce la o creștere a intensității spectrului caracteristic, fără a modifica poziția maximelor. | Creșterea în continuare a tensiunii de accelerare duce la o creștere a spectrului caracteristic, fără a modifica poziția maximelor. | Omission | noun with det | train-7801/13 | lemma=intensitate|upos=NOUN | 10 |
Limbajul de programare, prin specificarea unor acțiuni care trebuie executate eficient, este apropiat de mașină. | Limbajul de programare, prin specificarea unor care trebuie executate eficient, este apropiat de mașină. | Omission | noun with det | train-7804/8 | lemma=acțiune|upos=NOUN | 10 |
Limbajul C a fost creat de Dennis Ritchie și Brian Kernighan și implementat pe o mașină DEC PDP11, cu intenția înlocuirii limbajului de asamblare. | Limbajul C fost creat de Dennis Ritchie și Brian Kernighan și implementat pe o mașină DEC PDP11, cu intenția înlocuirii limbajului de asamblare. | Omission | auxiliary | train-7807/3 | lemma=avea|upos=AUX | 11 |
Limbajul C a fost creat de Dennis Ritchie și Brian Kernighan și implementat pe o mașină DEC PDP11, cu intenția înlocuirii limbajului de asamblare. | Limbajul C a fost de Dennis Ritchie și Brian Kernighan și implementat pe o mașină DEC PDP11, cu intenția înlocuirii limbajului de asamblare. | Omission | compound verb | train-7807/5 | lemma=crea|upos=VERB | 12 |
Limbajul C a fost creat de Dennis Ritchie și Brian Kernighan și implementat pe o mașină DEC PDP11, cu intenția înlocuirii limbajului de asamblare. | Limbajul C a fost creat de Dennis Ritchie și Brian Kernighan și implementat pe o DEC PDP11, cu intenția înlocuirii limbajului de asamblare. | Omission | noun with det | train-7807/16 | lemma=mașină|upos=NOUN | 10 |
Limbajul C + + a fost dezvoltat de Bjarne Stroustrup pornind de la limbajul C, începând din anul 1980. | Limbajul C + + fost dezvoltat de Bjarne Stroustrup pornind de la limbajul C, începând din anul 1980. | Omission | auxiliary | train-7811/5 | lemma=avea|upos=AUX | 11 |
Limbajul C + + a fost dezvoltat de Bjarne Stroustrup pornind de la limbajul C, începând din anul 1980. | Limbajul C + + a fost de Bjarne Stroustrup pornind de la limbajul C, începând din anul 1980. | Omission | compound verb | train-7811/7 | lemma=dezvolta|upos=VERB | 12 |
Deși C + + este considerat o extensie a limbajului C, cele două limbaje se bazează pe paradigme de programare diferite. | Deși C + + este considerat o a limbajului C, cele două limbaje se bazează pe paradigme de programare diferite. | Omission | noun with det | train-7814/8 | lemma=extensie|upos=NOUN | 10 |
Deși C + + este considerat o extensie a limbajului C, cele două limbaje se bazează pe paradigme de programare diferite. | Deși C + + este considerat o extensie a C, cele două limbaje se bazează pe paradigme de programare diferite. | Omission | noun with det | train-7814/10 | lemma=limbaj|upos=NOUN | 10 |
Deși C + + este considerat o extensie a limbajului C, cele două limbaje se bazează pe paradigme de programare diferite. | Deși C + + este considerat o extensie a limbajului C, cele două se bazează pe paradigme de programare diferite. | Omission | noun with det | train-7814/15 | lemma=limbaj|upos=NOUN | 10 |
Conform acesteia, un program este privit ca o mulțime ierarhică de blocuri și proceduri (funcții). | Conform acesteia, un este privit ca o mulțime ierarhică de blocuri și proceduri (funcții). | Omission | noun with det | train-7816/5 | lemma=program|upos=NOUN | 10 |
Conform acesteia, un program este privit ca o mulțime ierarhică de blocuri și proceduri (funcții). | Conform acesteia, un program este privit ca o ierarhică de blocuri și proceduri (funcții). | Omission | noun with det | train-7816/10 | lemma=mulțime|upos=NOUN | 10 |
Elementul constructiv al unui program C este funcția. | Elementul constructiv al unui C este funcția. | Omission | noun with det | train-7818/5 | lemma=program|upos=NOUN | 10 |
O funcție este o secțiune de program, identificată printr-un nume și parametrizată, construită folosind declarații, definiții și instrucțiuni de prelucrare. | O este o secțiune de program, identificată printr-un nume și parametrizată, construită folosind declarații, definiții și instrucțiuni de prelucrare. | Omission | noun with det | train-7820/2 | lemma=funcție|upos=NOUN | 10 |
O funcție este o secțiune de program, identificată printr-un nume și parametrizată, construită folosind declarații, definiții și instrucțiuni de prelucrare. | O funcție este o de program, identificată printr-un nume și parametrizată, construită folosind declarații, definiții și instrucțiuni de prelucrare. | Omission | noun with det | train-7820/5 | lemma=secțiune|upos=NOUN | 10 |
O funcție este o secțiune de program, identificată printr-un nume și parametrizată, construită folosind declarații, definiții și instrucțiuni de prelucrare. | O funcție este o secțiune de program, identificată printr-un și parametrizată, construită folosind declarații, definiții și instrucțiuni de prelucrare. | Omission | noun with det | train-7820/12 | lemma=nume|upos=NOUN | 10 |
Atunci când este apelată, funcția calculează un anumit rezultat sau realizează un anumit efect. | Atunci când este apelată, funcția calculează un anumit sau realizează un anumit efect. | Omission | noun with det | train-7821/10 | lemma=rezultat|upos=NOUN | 10 |
Atunci când este apelată, funcția calculează un anumit rezultat sau realizează un anumit efect. | Atunci când este apelată, funcția calculează un anumit rezultat sau realizează un anumit. | Omission | noun with det | train-7821/15 | lemma=efect|upos=NOUN | 10 |
Funcția main () este prezentă în orice program C. | Funcția main () este prezentă în orice C. | Omission | noun with det | train-7822/9 | lemma=program|upos=NOUN | 10 |
Funcția main () poate întoarce un rezultat întreg (int) sau nici un rezultat (void). | Funcția main () poate întoarce un întreg (int) sau nici un rezultat (void). | Omission | noun with det | train-7824/8 | lemma=rezultat|upos=NOUN | 10 |
Funcția main () poate întoarce un rezultat întreg (int) sau nici un rezultat (void). | Funcția main () poate întoarce un rezultat întreg (int) sau nici un (void). | Omission | noun with det | train-7824/16 | lemma=rezultat|upos=NOUN | 10 |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.