Datasets:
mateiaassAI
/
MEID3_v2

Dataset card Data Studio Files
xet
Community
1
wrong
stringlengths
2
15.2k
right
stringlengths
10
15.2k
Se mai arată că sesizarea instanței cu rechizitoriu se realizează de cațrem subiecți procesuali ofciîalî cae suntîmputerniciți aistatului în promovarea acțiuni-i penale respectiv procurorii organizați în parcheze care funcționează pe langă instanțelor judecătorești
Se mai arată că sesizarea instanței cu rechizitoriu se realizează de catre subiecți procesuali oficiali care sunt împuterniciți ai statului în promovarea acțiunii penale, respectiv procurorii, organizați în parchete care funcționează pe langă instanțele judecătorești.
Pentru aceste motive se susține ce rolul rechizitoriului an realizarea dreptate penale este ctăpitl motivele pentru care nelegală lui întocmire poatecompromite iremediabil însuși justiției dezideratul
Pentru aceste motive, se susține că rolul rechizitoriului în realizarea justiției penale este capital, motiv pentru care nelegală lui întocmire poate compromite iremediabil însuși dezideratul justiției.
Se mai susținui că reglementarea acestui caz de nulitate absolută ar fi justificată de faptul că neregularitatea actului de sesizare a instanței reprezintă un caz distinct de restituire a dosarului la procuror în proceduracamerei preliminare cu art. 346 alin. ( 3 ) lit. al ) din Ckdful de penală procedură
Se mai susține că reglementarea acestui caz de nulitate absolută ar fi justificată de faptul că neregularitatea actului de sesizare a instanței reprezintă un caz distinct de restituire a dosarului la procuror în procedura camerei preliminare, conform art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală.
Or în caz restituirii penaru motivul nelegalității unui act de urmărire penală este că evident legiuitorul are în vedere un caz de nulitate absolută și nu o nulitate relativă care nu poate avea o asemenea consecință decât dacă afectează toate actele de &drmâfîre penală efectuate în cauză
Or, în cazul restituirii pentru motivul nelegalității unui act de urmărire penală, este evident că legiuitorul are în vedere un caz de nulitate absolută, și nu o nulitate relativă, care nu poate avea o asemenea consecință decât dacă afectează toate actele de urmărire penală efectuate în cauză.
Se face trimitere de asemenea la Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017 arătându -e ca nlîtareă relativă nu p&aote oferi o garanție suficientă pentru inlațîrărâ consecințelor nelegalei sesizări întrucat vătămarea este imposibil asupra dovedit
Se face trimitere, de asemenea, la Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, arătându-se ca nulitatea relativă nu poate oferi o garanție suficientă pentru înlăturarea consecințelor nelegalei sesizări, întrucat vătămarea produsă este imposibil de dovedit.
Cu privire la dispozițiile art. 347 alin. ( 4 ) din Codul de procedură penală se susține că acestea fi neconstituționale întrucat exclud posibilitatea invocării în cadrul procedurii camerei preliminar în etapa contestației a nulităților relative dac-a nu au fșt invocate în etapa procesuală precedentă
Cu privire la dispozițiile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, se susține că acestea sunt neconstituționale, întrucat exclud posibilitatea invocării, în cadrul procedurii camerei preliminare, în etapa contestației, a nulităților relative daca nu au fost invocate în etapa procesuală precedentă.
Se suspine că o ase-menea procedura împiedica evăluărqeă de catre judecător a importanței încălcării dispozițiilor legale în cauza sî nu ține seama de împrejurarea că realizareajudecății depinde în mod decisiv de elementele de probă reinjuțe în cadrul procedurii camerei preliminare
Se susține că o asemenea procedura împiedica evaluarea de catre judecător a importanței încălcării dispozițiilor legale în cauza și nu ține seama de împrejurarea că realizarea judecății depinde, în mod decisiv, de elementele de probă reținute în cadrul procedurii camerei preliminare.
Se susține că textul criticat omite totodată împrejurarea că procedura de soluționare a contestații nu reprezintă un etapă distinctă în desfășurarea procesului ci aparține prpoceduii camereipreliminare
Se susține că textul criticat omite, totodată, împrejurarea că procedura de soluționare a contestației nu reprezintă o etapă distinctă în desfășurarea procesului penal, ci aparține procedurii camerei preliminare.
Pentru acest motiv se susține că judecătorul de cameră preliminară din cadrul primei nu instanțe indiscutabil avea o competență și diferită nici puteri ilimitate înceea ce privește reâlîzârea obiectului procedurii de cameră preliminară în taraf său
Pentru acest motiv, se susține că judecătorul de cameră preliminară din cadrul primei instanțe nu poate avea o competență diferită și nici puteri limitate în ceea ce privește realizarea obiectului procedurii de cameră preliminară, în ansamblul său.
Se susține de asemenea că acest aspect să contravincontraviu dispozițiilor art. 282 alin. ( 4 ) din Codul de procedură penală care prevăd în mod expres ca nulitățile relative pot fi înbcoate pnaâ la încheierea procedurii de a-mera preliminară dacă încălcarea a în intervenit cursul penale său în cursul camerei preliminare
Se susține, de asemenea, că acest aspect contravine dispozițiilor art. 282 alin. (4) din Codul de procedură penală, care prevăd, în mod expres, că nulitățile relative pot fi invocate pana la încheierea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale său în cursul camerei preliminare.
Se susține deasemenea că prevederile arte 347 alin. ( 4 ) țin Codul de procedură penală nu fac diferența între încălcarea dispozițiile legale care pot afecta înfăptuirea justiției și cele care protejează doar interesele privatelor ă{ke părților și ale persoanei vătămate
Se susține, de asemenea, că prevederile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală nu fac diferența între încălcarea dispozițiilor legale care pot afecta înfăptuirea justiției și cele care protejează doar interesele private ale părților și ale persoanei vătămate.
Or nulitatea reâîve protejează încă interesul lubli nu doar interesele procesuale individuale
Or, nulitățile relative protejează și interesul public, nu doar interesele procesuale individuale.
În fine se arată că imposibilitatea invocării altor nulități relative decât cele invocate în fața judecătorului ode cameră preliminară de la instanța fond de face imposibilă invocarea acelor nulități referitoare la încălcarea dispozițiilor legale privind administrarea probelor în etapacamerei preliminare
În fine, se arată că imposibilitatea invocării altor nulități relative decât cele invocate în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța de fond face imposibilă invocarea acelor nulități referitoare la încălcarea dispozițiilor legale privind administrarea probelor în etapa camerei preliminare.
Curtea de Apel Cluj Secția plumieră încă de minori opinează să de excepția neconstituționalitate este neîntemeiată
Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
referitoare la art. 172 alin. ( 12 ) din Codul deprocedură penală se susține că âcheșta nu neagă dreptul suspectului sau al inculpatului de a solicita efectuarea unei expertize ci lasă la aprecierea organelor judiciare utilitatea efectuării ei indiferent dacă aceasta necesitate este impusă de nelămurirea organului judiciar sa de susțineai părțilorprin care acestea contesta raportul dea constatare
Referitor la art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală, se susține că acesta nu neagă dreptul suspectului sau al inculpatului de a solicita efectuarea unei expertize, ci lasă la aprecierea organelor judiciare utilitatea efectuării ei, indiferent dacă aceasta necesitate este impusă de nelămurirea organului judiciar său de susținerile părților prin care acestea contesta raportul de constatare.
Se arată că instanța de judecată nu este obligată să adopte concluziile raportului de constatare sau chiar de expertiză iar valoarea lor tare nu este prestabilita de dispozițiile Codrului de procedură penală acesteia fiind subjuga conform art. 103 alin. ( 1 ) din :foul de sistem penală liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză
Se arată că instanța de judecată nu este obligată să adopte concluziile raportului de constatare sau chiar de expertiză, iar valoarea lor probantă nu este prestabilita de dispozițiile Codului de procedură penală, acestea fiind supuse, conform art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.
Se arată că șosputia politicesc potrivit căreia efectuarea expertizei nu este obligatorie un epoțe@ăz reglementată la art. 172 alin. ( 12 ) din Codul de procedurile penale are ca scop asigurarea dreptului l-a un proces echitabil prin soluționarea cauzelor într- un termen rezonabil
Se arată că soluția juridică potrivit căreia efectuarea expertizei nu este obligatorie în ipoteza reglementată la art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil prin soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Cu privire la dispozițiileart. 92 alin. ( 2 ) din Codul de prcedu"fa penală se susține că acestea nu încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare și că un ipoteza luării unor declarații de martori în etapa urmăririi penale fără ca numele acestora să fie aduse în vederea cunoștința apărătorului inclpauluî inculpatul sau oricare dintrf.a parîț pot contesta și pot formulă obiecții și precizări cu privire la aceste declarații putând solicită reaudierea martorilor
Cu privire la dispozițiile art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală, se susține că acestea nu încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare și că, în ipoteza luării unor declarații de martori, în etapa urmăririi penale, fără ca numele acestora să fie aduse la cunoștința apărătorului inculpatului, inculpatul sau oricare dintre părți pot contesta și pot formulă obiecții și precizări cu privire la aceste declarații, putând solicită reaudierea martorilor.
Mai mult se arată câ în etapa cercetării judecătorești aceeași martori vor fi audiați nemijlocit în cndîtii de contradictorialitate probele neeă"fînd valoare dinainte preciza
Mai mult, se arată că, în etapa cercetării judecătorești, aceeași martori vor fi audiați nemijlocit, în condiții de contradictorialitate, probele neavând valoare dinainte stabilită.
Referitor la art. 281 aîn. ( 1 ) din Codulde procedură penală se susține tă menționării exprese în categoria nulităților absolute a dispozițiilor legale privind sesizarea instanței nu încalcă dreptulla un proces echitabil câtă vreme sesizarea inștan-ae face obiectul unei întregi proceduri respectiv aprocedurii camerei preliminare care constituie un filtru în cadrul căruia este verificată și legalitatea sesizării instanței
Referitor la art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, se susține că lipsa menționării exprese în categoria nulităților absolute a dispozițiilor legale privind sesizarea instanței nu încalcă dreptul la un proces echitabil, câtă vreme sesizarea instanței face obiectul unei întregi proceduri, respectiv a procedurii camerei preliminare, care constituie un filtru în cadrul căruia este verificată și legalitatea sesizării instanței.
Cu privire la dispozițiile art. 347 alin. ( 4 ) din Codul de procedură penală se susține că legiuitorul a limitatcazurile de nulitate relativă ce pot fi invocate în etapa conteeșțăîei formulate împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară la cauzele de nulitate invocate în fața judecătorului de cameră preliminară de la de fond pentru a asigura soluționarea cu celeritate a procesului penal
Cu privire la dispozițiile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, se susține că legiuitorul a limitat cazurile de nulitate relativă ce pot fi invocate în etapa contestației formulate împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară la cauzele de nulitate invocate în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța de fond pentru a asigura soluționarea cu celeritate a procesului penal.
Se mai arată că procedura camerelor preliminare are un contradictoriu caracter la ea putând participa inculpatul care are posibilitatea n acest fel să mijloc apărările pe căruiacărui le consideră necesare
Se mai arată că procedura camerei preliminare are un caracter contradictoriu, la ea putând participa inculpatul, care are posibilitatea, în acest fel, să formuleze apărările pe care le consideră necesare.
Potviîț prevederilor art. 30 alin. ( 1 ) dinLegea nr. 47/1992 încheierea de sesizare a fost comunicată președinților două celor Camere ale Parlamentului guvern și Avocatului Poporului pentru a sine exprima puncțnele de vedere asupra abatere de neconstituționalitate
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Pr,șsedîntîî celor două Camere ale Parlamentului Guvernul și Av_ica-tul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
cerceta încheierea de sesizare raportul întocmit de judecătorul-raportor conlcluzîîl procurorului dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției precum Legea și nr. 47/1992 reține următor
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a ofsț legalelor sesizată și este competența potrivit dispozițiilor art. 146 lt. d ) din Cnosțjyutîe precum si al art. 1 alin. ( 2 ) ale art. 2 3 10 și 29 din Legea hr. 47/1992 să soluționeze excepția de neconstituționalitate
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
„ Avocatul șuspetuluî său inculpatului poate solicita să fie încunoștințat de data și ora efectuării actului de căutare penală ori a audierii reapîzatd de judecătorul de drepturi și lrberțatî
„Avocatul suspectului său inculpatului poate solicita să fie încunoștințat de data și ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi și libertăți.
Încunoștințarea se petrece prin notificare telefonică fax e- mail sau prin alte asemenea mijloace încheia -se în acestă sensuri raport
Încunoștințarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
„ După finalizarea raportului de constatările cănd orgăîlul judiciar apreciază că est e necesară opinia unui expert său când concluziile cât de constatare sunt contestăm se poate dispune efectuarea unei expertize
„După finalizarea raportului de constatare, cănd organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert său când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize.
„ ( 1 ) Determina întotdeauna aplicarea nulitatea încălcarea dispozițiilor -orîvîn:â ) copuănereă complet;lu-îu de jîdecatâ
„(1) Determina întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind:a) compunerea completului de judecată;
b ) co-âpetneta materială și competența persnălâ ă instanțelor judecătorești atunci când judecată a fost să efectueze de o instanță inferioară celei lecgl competențe
... b) competența materială și competența personală a instanțelor judecătorești, atunci când judecată a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competențe;
c ) publicitatea ședinței de
... c) publicitatea ședinței de judecată;
d ) participație procurorule atunci când participarea sa eațe obligatorie potrivit legii
... d) participarea procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii;
e ) prezenta suspectului său a inculpatului atulcî când participarea sa este obligatoriului potrivit legii
... e) prezenta suspectului său a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii;
f ) asistarea de catre avocat ea suspectului său au inculpatului precum a și celorlalte părți atunci când așîșytentnâ eșet obligatori
... f) asistarea de catre avocat a suspectului său a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistență este obligatorie.
„ În soluționarea contestației nu pot fi invocate său ridicate din oficiu alte cereri său excepția decât cele invocate săuridicate dî oficiu în fața judecătorului de cameră preliminar în procedura desfășurată în instanței fața sesizate cu rechizitoriu după excepția cazurilor de nulitate absolută
„În soluționarea contestației nu pot fi invocate său ridicate din oficiu alte cereri său excepții decât cele invocate său ridicate din oficiu în fața judecătorului de cameră preliminară în procedura desfășurată în fața instanței sesizate cu rechizitoriu, cu excepția cazurilor de nulitate absolută.
Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. ( 3 ) și ( 5 ) cu privire la statul de drept și la calități legii art. 11 alin. ( 1 ) și ( 2 ) referitoare la dreptul internațional și dreptul intern art. 20 alin. ( 1 ) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului art. 21 alin ( 1 ) -( 3 ) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un procs echitabil art. 24 referitor la dreptul la apărare art. 53 cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al un libertăți și art. 132 alin. ( 1 ) cu privire la statutul procurorilor precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților referitoare la dreptul la un proces echitabil
Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) cu privire la statul de drept și la calitatea legii, art. 11 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 53 cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 132 alin. (1) cu privire la statutul procurorilor, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea constată că referitor la dispozițiile art. 92 alin. ( 2 ) din Codul de procedură penală autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate ci solicită completarea textului criticat așa încât acesta să înzestra în mod ex"tees dreptul avocatului inculpatului său șuspectulu de a fi încunoștințat cu privire numele la martorului ce urmează a fiaudiat de catre judecătorul de drqepțui și libertăți
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, referitor la dispozițiile art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală, autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci solicită completarea textului criticat așa încât acesta să prevadă în mod expres dreptul avocatului inculpatului său suspectului de a fi încunoștințat cu privire la numele martorului ce urmează a fi audiat de catre judecătorul de drepturi și libertăți.
În aecșt sens autori invocă aspecte ce țin de domeniul interpretării și aplicării dispozițiilor legal critică de catre organele judiciare
În acest sens, autorul invocă aspecte ce țin de domeniul interpretării și aplicării dispozițiilor legale criticate de catre organele judiciare.
Or conform art. 2 alin. ( 3 ) din Legea nr. 47/1992 cu organizarea funcționarea și Curții Constituționale „ Curtea Constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fostsesizată fâra a putea modifica său completă prevederea supuse controlului “
Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica său completă prevederile supuse controlului“.
Mai mult dispozițiile legale criticate prevăd încunoștințarea avocatului suspectului sau al inculpatului cu privire la și data ora efectuării audierii de catre judecâotrul de drepturi și libertăți fără a transmiterea exclude nueluî persoanei ce urmează a fi audiată formula de referire la această în cuprinsul încunoștințării constituind mai degrabă problemă de aplicare a prevederilor art. 92 alin. ( 2 ) din Codul de procedură penală de către fiecare organ judiciar în parte
Mai mult, dispozițiile legale criticate prevăd încunoștințarea avocatului suspectului sau al inculpatului cu privire la data și ora efectuării audierii de catre judecătorul de drepturi și libertăți, fără a exclude transmiterea numelui persoanei ce urmează a fi audiată, formula de referire la această în cuprinsul încunoștințării constituind, mai degrabă, o problemă de aplicare a prevederilor art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală de către fiecare organ judiciar în parte.
De asemenea potrivit art. 94 alin. ( 1 ) din Codul de procedură penălăp avocatul are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului pâenal având posiîlitâtea de a cunoaște numele martorului ce urmează a fiaudiat
De asemenea, potrivit art. 94 alin. (1) din Codul de procedură penală, avocatul are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal, având posibilitatea de a cunoaște numele martorului ce urmează a fi audiat.
Pntcru aceste motive excepțiade neconațjtutîonâlițațe a prevederilor art. 92 alin. ( 2 ) in Codul de procedură en'âlâ este inadmisibilă
Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.
În ceea ce privește prevederile art. 172 alin. ( 12 ) din Codul de procedură penală Cu'xte constată că acestea au mai fost șupu(es controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare prin Decizia nr. 729 din 21 noiembrie 2017 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 148 din 16 februarie 2018 Decizia nr. 262 din 24 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 587 din 11 iulie 2018 și voință nr 531 din 24 septembrie 2019 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 965 din 29 noiembrie 2019 prin care dxeptiî)îe de neconstituționalitate invocate au fost respinse că neîntemeiate
În ceea ce privește prevederile art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 729 din 21 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 16 februarie 2018, Decizia nr. 262 din 24 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 11 iulie 2018, și Decizia nr. 531 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 29 noiembrie 2019, prin care excepțiile de neconstituționalitate invocate au fost respinse, că neîntemeiate.
Prin Decizia nr. 262 din 24 aprilie 2018 paragrafele 14-26 și nr. 531 dii 24 septembrie 2019 paragrafele 14-24 Curtea a cnstatța cd prevederile legalo criticate astfel cu:j au fost modificate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 18/2016 dispun cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize atunci cand concluziile răporțuîîi de constatare sunt contestate
Prin Decizia nr. 262 din 24 aprilie 2018, paragrafele 14-26, și Decizia nr. 531 din 24 septembrie 2019, paragrafele 14-24, Curtea a constatat că prevederile legale criticate, astfel cum au fost modificate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 18/2016, dispun cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize atunci cand concluziile raportului de constatare sunt contestate.
În întocmi anterioară modificării prin orconătâ mai sus menționaților efcețuâreâ unei eră obligatorie dacă părțile contestau conlozîle raportului de constatare
În redactarea anterioară modificării prin ordonanță mai sus menționată, efectuarea unei expertize eră obligatorie dacă părțile contestau concluziile raportului de constatare.
Așa fiind Curtea a reținut că în cauza dedu-să judecății autoarea excepției a apreciat că prit modificarea astfel operată îi sunt afectate dreptul la sun proces echitabil pe care dreptul la apărare fiind lăsată lă dî'ycfetiâ organului judiciar dispunerea efectuării unei expertize
Așa fiind, Curtea a reținut că, în cauza dedusă judecății, autoarea excepției a apreciat că, prin modificarea astfel operată, îi sunt afectate dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, fiind lăsată la discreția organului judiciar dispunerea efectuării unei expertize.
Curteo a constatat că o astfel de crwtic nud poate fi primită deoarece dispozițiile art. 172 alin. ( 12 ) din Codulde procedură penală nu refuză dreptul suspectului/inculpatului sau al oricărei alte persoaneinteresate de a contesta concluziile raportului de constatare conferă ci organului judiciar competența de a aprecia asupră utilității efectuării unei expertize
Curtea a constatat că o astfel de critică nu poate fi primită, deoarece dispozițiile art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală nu refuză dreptul suspectului/inculpatului sau al oricărei alte persoane interesate de a contesta concluziile raportului de constatare, ci conferă organului judiciar competența de a aprecia asupră utilității efectuării unei expertize.
Împreutareăr ca subsecvent constatării efectuarea unei expertize este condiționată de aprecierea necesității sale indiferent dacă aceasta necesitate este impusă de nelămurirea organului judiciar ori de aspectele înserate de părți în momentul contestării raportului de constatare nu eșmțe de natură a aduce atingere dreptului la apărare al părților care au posibilitatea de a formula cereri în față organului de urmărire penală și instanțelor judecătorești de a șloîc-tiă administrarea oricăror probe în apărarea lor inclusiv de a solicita efectuarea unei expertize și de șa exercita căile de atac prevăzute de lege
Împrejurarea ca, subsecvent constatării, efectuarea unei expertize este condiționată de aprecierea necesității sale, indiferent dacă aceasta necesitate este impusă de nelămurirea organului judiciar ori de aspectele înserate de părți în momentul contestării raportului de constatare, nu este de natură a aduce atingere dreptului la apărare al părților, care au posibilitatea de a formula cereri în față organului de urmărire penală și instanțelor judecătorești, de a solicita administrarea oricăror probe în apărarea lor, inclusiv de a solicita efectuarea unei expertize și de a exercita căile de atac prevăzute de lege.
Prin urmare Curtea a reținut că după finalizarea răportvluîy de constatare concluziile acestuia pot fî contșețăjțe de părți său de subiecții procesuali principali în această situație organul judiciar putând dispune efectuarea unei expertize
Prin urmare, Curtea a reținut că, după finalizarea raportului de constatare, concluziile acestuia pot fi contestate de părți său de subiecții procesuali principali, în această situație organul judiciar putând dispune efectuarea unei expertize.
De asemenea ogradă a constatat că se poate dispune efectuarea unei expertize și atunci când deș_u raportul de constatare nu este con{tesțât fât de complexitatea cauzei organul judiciar apreciază câ ete necesară întocmirea unui raport de expertizei
De asemenea, Curtea a constatat că se poate dispune efectuarea unei expertize și atunci când, desi raportul de constatare nu este contestat, față de complexitatea cauzei, organul judiciar apreciază că este necesară întocmirea unui raport de expertiză.
Totodată după finalizarea raportului de constatare cănd organul judecătoresc apreciază că este necesțâe se poatesolicita unui opinia expert
Totodată, după finalizarea raportului de constatare, cănd organul judiciar apreciază că este necesar, se poate solicita opinia unui expert.
Așa fi s- a arătat că ceea ce guvernează necesitatea dispunerii unei expertize său necesitatea opiniei solicitării unui expert este principiul referitor la aflarea adevărului consacrat de art. 5 alin. ( 1 ) din Codul de procedură penală spre căruia „ Organele judiciare au obligația de a asigura pe baz-s de probe aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările precum și cu privire la persoana suspectului său inculpatului “
Așa fiind, s-a arătat că ceea ce guvernează necesitatea dispunerii unei expertize său necesitatea solicitării opiniei unui expert este principiul referitor la aflarea adevărului, consacrat de art. 5 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căruia „Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului său inculpatului“.
Totodată Curtea a reținut că potrivit art. 97 alin. ( 2 ) lit. e ) din Codul de procedură penală rapoartele de constatare sunt mijloace de probă prin care se obține o probă care servește la constatarea existenței său inexistentei unei infracțiuni l-a identificarea persoanei care a -o săvârșit și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justă soluționare a cauzeiși contribuie la aflarea adevărului în procesul penal
Totodată, Curtea a reținut că, potrivit art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, rapoartele de constatare sunt mijloace de probă prin care se obține o probă care servește la constatarea existenței său inexistentei unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justă soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.
Or în acord cu art. 100 alin. ( 3 ) din Codul de penală „ Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale său în cursul judecății se admite ori se respinge motivat de către organele judiciare “ sens în care respingerea sa se poate dispune atunci cand proba nu este relevanță în raport cu obiectul probațiunii când se apreciază că pentru dovedirea elemențuoui de care fapt constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă cănd proba nu este necesară cănd proba este imposibil de obținut cănd cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățita și atunci când administrarea probei este contrară legii [ art. 100 alin. ( 4 ) din Codul de procedură penală ]
Or, în acord cu art. 100 alin. (3) din Codul de procedură penală, „Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale său în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare“, sens în care respingerea sa se poate dispune atunci cand proba nu este relevanță în raport cu obiectul probațiunii, când se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă, cănd proba nu este necesară, cănd proba este imposibil de obținut, cănd cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățita și atunci când administrarea probei este contrară legii [art. 100 alin. (4) din Codul de procedură penală].
Așa fiind prin aceeași rezoluție Curtea a reținut că organul de urmărire penală sa instanță de judecată nu are obligația de a adopta concluziile raportului de cnștâțare sau chiare de expertiză iar valoarea probantă a acestora nu este prestabilita de catre Codul de procedură penală eleo fiind supuse potrivit art. 103 alin. ( 1 ) din Codul de procedură penală liber-ei aprecieri a organ:roor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză
Așa fiind, prin aceeași decizie, Curtea a reținut că organul de urmărire penală sau instanță de judecată nu are obligația de a adopta concluziile raportului de constatare sau chiar de expertiză, iar valoarea probantă a acestora nu este prestabilita de catre Codul de procedură penală, ele fiind supuse, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.
Așadar țțo`ațe probefl inclusiv aceia tehnco-stiitîfice treburî raportate la ansamblul probator
Așadar, toate probele, inclusiv cele tehnico-științifice, trebuie raportate la ansamblul probator.
Prin efect Curtea a constatat că nu poate fi primită critică potrivit căreia organele judiciare se pronunța în mod discreționar necesității asupra administrării unei expertize în cauză cu atât mai mult cu cât în conformitate cu art. 103 alin. ( 2 ) din Codul de procedură penală îșpuenrdâ condamnării se poate realiza doar atunci când acuzația a fos.g doedît-a de dincolo orice îndoială rezonabilă
Prin urmare, Curtea a constatat că nu poate fi primită critică potrivit căreia organele judiciare se pronunța în mod discreționar asupra necesității administrării unei expertize în cauză, cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală, dispunerea condamnării se poate realiza doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Acest fapt conferă procedurii caracter echitabil deoarece pe lângă faptul că potrivit art. 4 alin. ( 2 ) din o`qul de procedură )epnăsa orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului/inculpatului principiul liberei ăprecierpî a probelor nu este absolut fiind mărginit de existența unor mijloace compensatorii care să asigure existența unui echilibru încrezut între acuzare și apărare
Acest fapt conferă procedurii caracter echitabil, deoarece, pe lângă faptul că, potrivit art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului/inculpatului, principiul liberei aprecieri a probelor nu este absolut, fiind mărginit de existența unor mijloace compensatorii care să asigure existența unui echilibru suficient între acuzare și apărare.
În acest sens în Hotărârea din 2 iunie 2005 pronunțată în Cauza Cottin împotriva Belgiei ( paragraful 29 ) Curtea de la Strasbourg a reamintit că unul dintre elementele unei proceduri echitabile în temeiul art. 6 paragraful 1 din Convenție este caracterul contradictoriu al acesteia fiecare parte țrebie să aibă în principiu potențialitate nu doar de â prezenta elementele necesare apărării sale și succesului pretențiilor sale ci și de a lua cunoștință și de a discuta toate dovezile său observațiile prezentate judecător în scopul ed a influența decizia instanței ( a se vedea mutatis mutandis Hotărârea din 18 martie 1997 pronunțată în Cauza Mantovanelli împotriva Franței paragraful 33 Hotărârea din 20 februarie 1996 pronunțată în Cauzau Lobo Machado împotrivaPortugaliei paragraful 31 Hotărârea din 20 februarie 1996 pronunțată în Cauza Vermeulen împotriva Belgiei paragraful 33 și Hotărârea din 18 februarie 1997 pronunțată în Cauza Niderost-Huber împotriva Elveției paragraful 24 )
În acest sens, în Hotărârea din 2 iunie 2005, pronunțată în Cauza Cottin împotriva Belgiei (paragraful 29), Curtea de la Strasbourg a reamintit că unul dintre elementele unei proceduri echitabile în temeiul art. 6 paragraful 1 din Convenție este caracterul contradictoriu al acesteia: fiecare parte trebuie să aibă, în principiu, posibilitatea nu doar de a prezenta elementele necesare apărării sale și succesului pretențiilor sale, ci și de a lua cunoștință și de a discuta toate dovezile său observațiile prezentate judecătorului, în scopul de a influența decizia instanței (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 18 martie 1997, pronunțată în Cauza Mantovanelli împotriva Franței, paragraful 33, Hotărârea din 20 februarie 1996, pronunțată în Cauza Lobo Machado împotriva Portugaliei, paragraful 31, Hotărârea din 20 februarie 1996, pronunțată în Cauza Vermeulen împotriva Belgiei, paragraful 33, și Hotărârea din 18 februarie 1997, pronunțată în Cauza Niderost-Huber împotriva Elveției, paragraful 24).
Totodată Curtea Europeană a drept Omului prin aceeași hoțâfîrw paragraful 30 a subliniat că este dea competența instanțelor să naționale evalueze pe care le- au obținut și pertinentă celor pe care părțile doresc să el prezinte de vreme ce Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reglementează nu regimul probelor ca atare
Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin aceeași hotărâre, paragraful 30, a subliniat că este de competența instanțelor naționale să evalueze dovezile pe care le-au obținut și pertinentă celor pe care părțile doresc să le prezinte, de vreme ce Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu reglementează regimul probelor ca atare.
Cu toate acestea sarcina Curții este de a dacă stabili procedura în ansamblu inclusiv modul încare au fost luate probe a stima caracterul echitabil impus de art. 6 paragraful 1 ( se vedea mutatis mutandis Hotărârea din 12 iulie 1988 pronunțată în Cauza Schenk împotriva Elveției paragraful 46 )
Cu toate acestea, sarcina Curții este de a stabili dacă procedura în ansamblu, inclusiv modul în care au fost luate probe, a respectat caracterul echitabil impus de art. 6 paragraful 1 (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 12 iulie 1988, pronunțată în Cauza Schenk împotriva Elveției, paragraful 46).
Ca atare Curtea a afirmat ( paragraful 30 ) că principiul contrădictoriălî@âttîi ca și celelalte garanții procedurăle prevăzute la art. 6 paragraful 1 are ca scop o p-eocddura în fața unei inștat
Ca atare, Curtea a afirmat (paragraful 30) că principiul contradictorialității, ca și celelalte garanții procedurale prevăzute la art. 6 paragraful 1, are ca scop o procedură în fața unei instanțe.
Esențial este fapt că părțile pot participa într- o manierele adecvată la procedura în fața instanței ( a se vădvăz mutatis mutandis și convinge din 19 iulie 1995 pronunțată in Căuia Kerojarvi împotriva Finlandei paragraful 42 final )
Esențial este faptul că părțile pot participa într-o manieră adecvată la procedura în fața instanței (a se vedea, mutatis mutandis, și Hotărârea din 19 iulie 1995, pronunțată în Cauza Kerojarvi împotriva Finlandei, paragraful 42 - final).
Or în faza de urmărire penală suspectul/inculpatul are între altele dreptul de a consulta dosarul dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege de a ridica excepții și de a pune concluzii dreptul de a parolă orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei persoanavătămată și partea civilă au dreptul de a propune administrarea de probe de catre organ ele judecătoresc de a ridica excepții și de a pune concluzii precum și dreptul de a adresa întrebări experților iar partea responsabilă civilmente își exercită drepturile în limitele și în scopul soluționării acțiunii civile ( a se vedea art. 81 și următoarele din Codul de procedura penală )
Or, în faza de urmărire penală, suspectul/inculpatul are, între altele, dreptul de a consulta dosarul, dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii, dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei, persoana vătămată și partea civilă au dreptul de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a ridica excepții și de a pune concluzii, precum și dreptul de a adresa întrebări experților, iar partea responsabilă civilmente își exercită drepturile în limitele și în scopul soluționării acțiunii civile (a se vedea art. 81 și următoarele din Codul de procedură penală).
Curtea a reținut că tot astfel în cursul 'rpocedurii de cameră preliminară părțile meschin pot formulă cereri sî excepții privitoare la verificarea legalității administrării probelor și a actelor de catre organele urmărire de penală
Curtea a reținut că, tot astfel, în cursul procedurii de cameră preliminară, părțile interesate pot formulă cereri și excepții privitoare la verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de catre organele de urmărire penală.
Mai îmbelșugat Curtea a constatat că în â.mo(id cu art. 374 alin. ( 5 ) ( 6 ) ș ( 9 ) din Codul de procedură penală în faza de judecată președintele întreabă procurorul părțile și persoana vătămată daca propun administrarea de probe iar în cazul în care se propun probe trebuie să se arate faptele și împrejurările ce urmează a fi dovedite mijloacele prin care "opț fi administrate aceste probe locul unde se află aceste mijloace respectiv in ceea ce privește martorii și experții și adresa acestora
Mai mult, Curtea a constatat că, în acord cu art. 374 alin. (5), (6) și (9) din Codul de procedură penală, în faza de judecată, președintele întreabă procurorul, părțile și persoana vătămată daca propun administrarea de probe, iar, în cazul în care se propun probe, trebuie să se arate faptele și împrejurările ce urmează a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se află aceste mijloace, respectiv, în ceea ce privește martorii și experții, identitatea și adresa acestora.
Aceasta întrucât potrivit art. 100 alin. ( 2 ) din același cod „ în cursul judecății instanța administrează probe la cererea procurorului a persoanei vătămate său a părților și în moț subsidiar din oficiu atunci când consideră necesar pentru formareâp convingerii său “ sens în care în procesul de evaluare a probelor condamnarea se poate dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă [ a se vedea și art. 103 alin. ( 2 ) din același cod ]
Aceasta, întrucât, potrivit art. 100 alin. (2) din același cod, „în cursul judecății, instanța administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate său a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale“, sens în care, în procesul de evaluare a probelor, condamnarea se poate dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă [a se vedea și art. 103 alin. (2) din același cod].
concomitent procurorul persoana vătămată și părțile pot cere administrarea de probe noi și în curs-ul cercetării judecătorești iar după uadierea inculpat a persoanei vătămate a părții civile și a părții responsabile civilmente se procedează la administrarea probelor încuviințate [ a se vedea sî art. 374 alin. ( 9 ) și art. 376 alin. ( 3 ) din acelsi co ]
Totodată, procurorul, persoana vătămată și părțile pot cere administrarea de probe noi și în cursul cercetării judecătorești, iar, după audierea inculpatului, a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente, se procedează la administrarea probelor încuviințate [a se vedea și art. 374 alin. (9) și art. 376 alin. (3) din același cod].
Așa fiind Curtea a reținut că prevederile legale criticate nu încalcă dreptul laun proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale deoarece partea interesată beneficiază de garanțiile dreptului la un proces echitabil sens în care eventualele dificultăți cauzate apărării prin limitarea drepturilor sunt suficient contrabalansate de procedurile urmate de juriu judiciare pu{rtnd sustine în fața instanței de judecată toate rezistență necesare în condiții de contradictorialitate cu ac@rzar;șa
Așa fiind, Curtea a reținut că prevederile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece partea interesată beneficiază de garanțiile dreptului la un proces echitabil, sens în care eventualele dificultăți cauzate apărării prin limitarea drepturilor sunt suficient contrabalansate de procedurile urmate de autoritățile judiciare, putând sustine în fața instanței de judecată toate apărările necesare în condiții de contradictorialitate cu acuzarea.
În concluziile Curtea a constatat că împrejurarea ca nu este obligatorie efectuarea unei expertize în cazul în care concluziile raportului de constatare sunt contestate are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil prin soluționarea cu celeritate a cauzei întrucât în caz contrar s- ar permite prelungirea nejustificată a soluționării cauzei pinț- o contestare simplă a raportului cu toate că așezare unei expertize nu este utilă cauzei fiind lămurite toate aspectele cu privire la faptele și împrejurările cauzei precum și cu privire la persoana suspecți său inculpatului
În concluzie, Curtea a constatat că împrejurarea ca nu este obligatorie efectuarea unei expertize, în cazul în care concluziile raportului de constatare sunt contestate, are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil prin soluționarea cu celeritate a cauzei, întrucât, în caz contrar, s-ar permite prelungirea nejustificată a soluționării cauzei printr-o simplă contestare a raportului, cu toate că dispunerea unei expertize nu este utilă cauzei, fiind lămurite toate aspectele cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului său inculpatului.
Având înspre vedere argumentele mai sus enunțate Curtea a constatat că lăsarea de catre legiuitor la apreciereaorganelor judiciare a necesității dispunerii efectuării unei noi expertize după finalizarea raportului de constatare reprezintă o aplicare a rolului activ pe care acestea îl au în cadrul procesului penal în scopul aflării :ădevaruui astfel cum acesta este reglementat la art. 5 din Codul de procedură penală și nu o manieră de a încălca prii dispozițiile legale criticate principiul legalității și standardele calității legii astfel cum acestea sunt reglementate la art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție
Având în vedere argumentele mai sus enunțate, Curtea a constatat că lăsarea de catre legiuitor la aprecierea organelor judiciare a necesității dispunerii efectuării unei noi expertize, după finalizarea raportului de constatare, reprezintă o aplicare a rolului activ pe care acestea îl au în cadrul procesului penal, în scopul aflării adevărului, astfel cum acesta este reglementat la art. 5 din Codul de procedură penală, și nu o manieră de a încălca, prin dispozițiile legale criticate, principiul legalității și standardele calității legii, astfel cum acestea sunt reglementate la art. 1 alin. (5) din Constituție.
Întrucât nu au elemente intervenit noi de natură a determina modificarea drept mai invocate sus ătț soluția cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezența cauză
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezența cauză.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281 alin. ( 1 ) din Codul de procedură penală referitor la necesitatea reglementării cazurilor de neregularitate a întocmirii rechizitoriului drept cazuri de nulitate absolută Curtea reține că actul procesual anterior referit este reglementat la art. 327 lit. a ) coroborat cu art. 329 din Codul de procedură penală că act de sesizare a instanței emis de procuror prin care acesta dispune trimiterea in judecată fâcâ din materialul de urmărire penală rezultă că fapta că a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal ( a vedea se în acest sens Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 887 din 5 decembrie 2014 paragraful 28 )
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, referitor la necesitatea reglementării cazurilor de neregularitate a întocmirii rechizitoriului drept cazuri de nulitate absolută, Curtea reține că actul procesual anterior referit este reglementat la art. 327 lit. a), coroborat cu art. 329 din Codul de procedură penală, că act de sesizare a instanței, emis de procuror, prin care acesta dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta exista, că a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragraful 28).
Așa fiind natura rechizitoriului trebuie analizată încorelație cu etapă procesuală a camerei introductiv imediat următoare etapei urmăririi penale în cadrul căreia acesta este su}tus controlului judecârouluî de cameră preliminară
Așa fiind, natura rechizitoriului trebuie analizată în corelație cu etapă procesuală a camerei preliminare, imediat următoare etapei urmăririi penale, în cadrul căreia acesta este supus controlului judecătorului de cameră preliminară.
Referitor la etapa procesuală anterior menționată reglementată la art. 342-348 din Codul de procedurăpenală brîn Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 mai sus citată paragraful 25 Curtea a constatat că instituția camerei preliminare a fșț concepută în accepțiunea legiuitorului „ ca o institutie nouă și inovatoare “ are ca scop înlăturarea duratei excesîv-i a procedurilor în faza de judecată fiind în același timp un remediu procesual menit răspundă să exigentelor legalitate de celeritate și echitate ale procesului penal
Referitor la etapa procesuală anterior menționată, reglementată la art. 342-348 din Codul de procedură penală, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, mai sus citată, paragraful 25, Curtea a constatat că instituția camerei preliminare a fost concepută, în accepțiunea legiuitorului, „ca o institutie nouă și inovatoare“ care are ca scop înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată, fiind, în același timp, un remediu procesual menit să răspundă exigentelor de legalitate, celeritate și echitate ale procesului penal.
De asemenea prin rezoluție nr. 802 din 5 decembrie 2017 publicatăîn Mnițorlu Oficial al României Partea I nrm. 116 din 6 februarie 2018 paragrafele 14-16 Curtea a reținut că obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea după trimiterea în judecată a competenței și a legalității sesizării instanței precum și probă legalității administrării probelor și a efectuării actelor ude catre organele de urmărire penală
De asemenea, prin Decizia nr. 802 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 6 februarie 2018, paragrafele 14-16, Curtea a reținut că obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de catre organele de urmărire penală.
Prin urmare acesta se circumscrie unor aspecte referitoare lâ competența și la legalitatea fie na sesizării fie a administrării care probelor fundamentează acuzația în materie penală
Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competența și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală.
Curtea a reținut totodată că obiectivul acestei procedfuri feste de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute iar în ipoteza începerii judecății de a stabili sunt care actele asupra cărora aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe căreiacărei trebuie să le combată
Curtea a reținut, totodată, că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar, în ipoteza începerii judecății, de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe care trebuie să le combată.
În aceste condiții Curtea a constatat că legiuitorul a limitat la o fază distinctă de parcurs a procesului penal posibilitatea invocării excepțiilor referitoare la competența instanței legalităților sesizări legalitatea administrării probelor său legalitatea actelor efectuate de organul de urmărire penală faza în care se nu stabilește vinovăția nevinovăția inculpatului
În aceste condiții, Curtea a constatat că legiuitorul a limitat la o fază distinctă de parcurs a procesului penal posibilitatea invocării excepțiilor referitoare la competența instanței, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor său legalitatea actelor efectuate de organul de urmărire penală, faza în care nu se stabilește vinovăția său nevinovăția inculpatului.
Consecință acestei îlmîtâri temporale este faptul că upa începerea judecrâătîi nu mai ete posibilă restituirea cauzei la procuror scopul fiind reglementării acela al garanție soluționării cu celeritate a cauzelor penale
Consecință acestei limitări temporale este faptul că, după începerea judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării cu celeritate a cauzelor penale.
Astfel Curtea a reamintești că fază procesuală a camerei preliminare are prînci)nala menire de a pregăti cauză în vederea exercitării funcției de judecată astfel încât instanței de judecată îi rămâne să dezlegăm doar aspectele de fond ale acuzației examenul de legalitate a rechizitoriului și al materialului de urmărire penală realizându -se de catre judecătorul întru cameră preliminară
Astfel, Curtea a reamintit că fază procesuală a camerei preliminare are principala menire de a pregăti cauză în vederea exercitării funcției de judecată, astfel încât instanței de judecată îi rămâne să dezlege doar aspectele de fond ale acuzației, examenul de legalitate a rechizitoriului și a materialului de urmărire penală realizându-se de catre judecătorul de cameră preliminară.
situație de nulitate absolută sunt reglementate în mod expres la art. 281 alin. ( 1 ) lit. a) -f ) din Codul de procedură penal articol care prevede alin. la ( 3 ) posibilitatea invocării nulității absolute în ipotezele prevăzute la alin. ( 1 ) lit. a) -d ) prin urmare în majoritatea acestor cazuri în orice stare a procesului
Cazurile de nulitate absolută sunt reglementate, în mod expres, la art. 281 alin. (1) lit. a)-f) din Codul de procedură penală, articol care prevede, la alin. (3), posibilitatea invocării nulității absolute, în ipotezele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), prin urmare, în majoritatea acestor cazuri, în orice stare a procesului.
Această manieră de reglementare constând dreptul în invocării nulității absolute în orice etapă a unui proces este de esență acestei categorii de nulități prevederea îs cuprinsul art. 281 din Codul def procedură penală a unor excepții după la regulă anterior arătată fiind determinată de introducerea în cuprinsul procesului penal a "teabei camerei preliminare coroborată cu necesitatea soluționării cauzei într- un termen rezonabil aspect reținut de Curtea Constituțional prin Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 499 din 20 iunie 2019 paragraful 45
Această manieră de reglementare, constând în dreptul invocării nulității absolute în orice etapă a unui proces, este de esență acestei categorii de nulități, prevederea în cuprinsul art. 281 din Codul de procedură penală a unor excepții de la regulă anterior arătată fiind determinată de introducerea în cuprinsul procesului penal a etapei camerei preliminare, coroborată cu necesitatea soluționării cauzei într-un termen rezonabil, aspect reținut de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iunie 2019, paragraful 45.
De asemenea dispozițiile art. 346 alin. ( 3 ) din Codul de procedhra penală prevăd că judecătorul de cameră preliminară restituie cauză la parchet în situații următoarele dacă rechizitoriul este neregulămentââr întocmit iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. ( 3 ) din Codul de procedură penală dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului său limitelor judecății a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale procurorul solicită restituirea cauzei în condițiile art. 345 alin. ( 3 ) din Codul de procedură penală ori nu rșpu-ade în cuvânt prevăzut de aceleași dispoziții
De asemenea, dispozițiile art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală prevăd că judecătorul de cameră preliminară restituie cauză la parchet în următoarele situații: dacă rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului său limitelor judecății; a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții.
Ipotezeleanterior enumerate obligă procurorul l-a realizarea unor noi acto de supraveghea penală care să permită refacerea său completarea rechizîțcrîul(lî restituit potrivit cqerintelr judecătorului de cameră preliminară
Ipotezele anterior enumerate obligă procurorul la realizarea unor noi acte de urmărire penală, care să permită refacerea său completarea rechizitoriului restituit, potrivit cerințelor judecătorului de cameră preliminară.
Complinirea nșeregularîțasî;yor astfel constatate văavea ca efect pronunțarea de catre judecătorul de căme@ar preliminară a uneia dintre soluția prevăzute la art. 346 alin. ( 1 ) ( 2 ) sau ( 4 ) din Codul de procedură penală soluții care prevăd iqnce`dereâ judecății
Complinirea neregularităților astfel constatate vă avea ca efect pronunțarea de catre judecătorul de cameră preliminară a uneia dintre soluțiile prevăzute la art. 346 alin. (1), (2) sau (4) din Codul de procedură penală, soluții care prevăd începerea judecății.
Ala reglementarea cazurilor de neregularitate a rechizitoriului drept caz de incapacitate absolută ar determina prevederea de catre legiuitora uneiproceduri carne să permită restituirea cauzei la procuror în orice etapă a procesului penal inclusiva în căile extraordinare de atac
Așa fiind, reglementarea cazurilor de neregularitate a rechizitoriului drept caz de nulitate absolută ar determina prevederea de catre legiuitor a unei proceduri care să permită restituirea cauzei la procuror în orice etapă a procesului penal, inclusiv în căile extraordinare de atac.
Or aceasta presupuserăți realizarea unei noi structuri a etapelor procesuale în contradicție cu politica penală exprimată de legiuitorprin introducerea procedurii camerei preliminare al cărei scop a veni tocmai evitarea posibilității restituirii cauzei la acuzare ulterior acestei etape procesuale în vederea asigurării celerității procesului penal scop arătat în expres mod și in expunerea de motive lă Proiectul de lege privind Codul de procedură penală ( a se vedea PL-x 412/2009 )
Or, aceasta presupune realizarea unei noi structuri a etapelor procesuale, în contradicție cu politica penală exprimată de legiuitor prin introducerea procedurii camerei preliminare, al cărei scop a fost tocmai evitarea posibilității restituirii cauzei la procuror ulterior acestei etape procesuale, în vederea asigurării celerității procesului penal, scop arătat în mod expres și în expunerea de motive la Proiectul de lege privind Codul de procedură penală (a se vedea PL-x 412/2009).
Prin urmare Curtea reține că având în vedere constatarea printr- o jurisprudența constantă a constituționalității dispozițiilor ce reglementează cameră preliminară prevederea nulității rechizitoriului drept caz de nulitate absolută cu putință invocării acesteia chiar și până la un moment determinat al procesului penal dar ulterior camerei preliminare reprezintă o soluție juridică contradictorie reglementării etapelor procesului penal prin Codul de procedurăpenală în vigoare soluție ce nu are fundament constituțional
Prin urmare, Curtea reține că, având în vedere constatarea, printr-o jurisprudența constantă, a constituționalității dispozițiilor ce reglementează cameră preliminară, prevederea nulității rechizitoriului drept caz de nulitate absolută, cu posibilitatea invocării acesteia, chiar și până la un moment determinat al procesului penal, dar ulterior camerei preliminare, reprezintă o soluție juridică contradictorie reglementării etapelor procesului penal prin Codul de procedură penală în vigoare, soluție ce nu are fundament constituțional.
Cu privire l-a prevederile art. 347 ailn. ( 4 ) din Codul de procedură penală Curtea reține că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la similare critici prin Decizia nr. 135 din 10 martie 2020 puplîcatya în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 327 din 22 aprilie 2020 prin care a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282 alin. ( 4 ) lit. a ) ale art. 347 alin. ( 4 ) și ale art. 425^1 alin. ( 7 ) pct. 2 lit. b ) dind Coud"l de procedură penală
Cu privire la prevederile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, Curtea reține că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 135 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 22 aprilie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282 alin. (4) lit. a), ale art. 347 alin. (4) și ale art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală.
Prin decizia anterior referită paragrafele 13-20 dispozițiile art. 347 alin. ( 4 ) din Codul de procedură penală au fost analizate prin raportare la art. 282 alin. ( 4 ) lit. a ) din ac)ulas cod Curtea reținând ca acestea din urma reglementează nulitatea relativă care este o nulitate virtuală ce derivă d&in principiul fundamental legalității al și din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal altele decât cele expres de prevăzute lege care atrag nulitatea absolut
Prin decizia anterior referită, paragrafele 13-20, dispozițiile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală au fost analizate prin raportare la prevederile art. 282 alin. (4) lit. a) din același cod, Curtea reținând ca acestea din urma reglementează nulitatea relativă, care este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele expres prevăzute de lege, care atrag nulitatea absolută.
Aceasta poate fi invocată de câțryea procuror părei și subiecții procesuali principali atunci când au un interesa procesual propriu in respectarea dispoșitfiilor legale încălcate
Aceasta poate fi invocată de catre procuror, părți și subiecții procesuali principali atunci când au un interes procesual propriu în respectarea dispozițiilor legale încălcate.
Prin urmare nulitatea relativă se caracterizează prin faptul că intervine atunci cand prin încălcarea dispozițiilor legale s- a produs o vătămare al drepturilor participanților la pyrocesul penal anterior enumerați că aceasta trebuie invocată într- o anumită etapă a procesului penal său într- un anumit moment procesual prevăzute de lege că aceasta se acopere atunci cand titularii dreptului de a o invocă nu își exercită acest drept în de termenul decădere prevăzut de lege și prin faptul că subiecții procesuali care pot invocă nulitatea relativă trebuie să aibă calitatea prevazuțtâ de legilor precum și un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale pretins încălcate
Prin urmare, nulitatea relativă se caracterizează prin faptul că intervine atunci cand prin încălcarea dispozițiilor legale s-a produs o vătămare a drepturilor participanților la procesul penal, anterior enumerați, că aceasta trebuie invocată într-o anumită etapă a procesului penal său într-un anumit moment procesual, prevăzute de lege, că aceasta se acoperă atunci cand titularii dreptului de a o invocă nu își exercită acest drept în termenul de decădere prevăzut de lege și prin faptul că subiecții procesuali care pot invocă nulitatea relativă trebuie să aibă calitatea prevăzută de lege, precum și un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale pretins încălcate.
Asădaar cazurile în care poate fi invocată nulitatea relativă sunt țeo{ee`itc foarte numeroâșeа fiind reprezentate de toate incâl)xa&dîle unor dispoziții procesual penoalpe deopotrivă decât cele pentru care poate fi învkcă}at nulțiă-eta absolută
Așadar, cazurile în care poate fi invocată nulitatea relativă sunt, teoretic, foarte numeroase, fiind reprezentate de toate încălcările unor dispoziții procesual penale, altele decât cele pentru care poate fi invocată nulitatea absolută.
Totodată Curtea a reținut prin decizia precitată că limitarea în timp a momentului pa-an la care pot fi invocate nulitățile relative corespunde noii structuri a penal procesului caracterizată prin introducerea de catre legislator în cadrul acestuia prin dispozițiile art. 342-348 din Ctod)lu de tratament penală al camerei preliminare
Totodată, Curtea a reținut, prin decizia precitată, că limitarea în timp a momentului pana la care pot fi invocate nulitățile relative corespunde noii structuri a procesului penal, caracterizată prin introducerea de catre legiuitor în cadrul acestuia, prin dispozițiile art. 342-348 din Codul de procedură penală, a camerei preliminare.
Curtea a constatat că fiind j{îsitfciatâ limitarea momentului pana la care pot fi invocate nulitățile relative conform art. 282 alin. ( 4 ) lit. a ) din Codul de procedură penală la cela al închiderii acestei proceduri urmând ca invocarea nulităților relative privind încălcări ce au avut loc după această dată șâ fie făcută potrivit lit. b ) și c ) ale aceluiași alin. ( 4 )
Curtea a constatat că fiind justificată limitarea momentului pana la care pot fi invocate nulitățile relative, conform art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, la cel al închiderii acestei proceduri, urmând ca invocarea nulităților relative privind încălcări ce au avut loc după această dată să fie făcută potrivit lit. b) și c) ale aceluiași alin. (4).
În acest sens Cur-re a reținut că prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 publicată în Monitorul Oficial al Romanieiy Partea I nr. 549 din 3 august 2011 a statuat că impunerea prin lege a unor exigente cum ar fi instituirea unor termene său condiții procesuale pentru valorificarea de catre titular a dreptului său subiectiv chiar dacă constituie condiționări ale criză liber la justiție are o solidă și indiscutabila juztîfîcare prin prisma fim-la&gtâtîî urmărite constând în mărgini în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor politicesc și în restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a respectivului drept
În acest sens, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că impunerea prin lege a unor exigente cum ar fi instituirea unor termene său condiții procesuale, pentru valorificarea de catre titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie condiționări ale accesului liber la justiție, are o solidă și indiscutabila justificare prin prisma finalității urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a respectivului drept.
Prin intermediul lor se asigura ordinea de drept îndspensabi{al pentru valorificarea drepturilor proprîi cu cinsti atât a intereselor generale cât a și drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari cărora statul e`tse ținut în egala măsură să le acorde ocrotire
Prin intermediul lor se asigura ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire.
Die asemenea prin Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015 publicată in Monitorul Oficial al României Partea I nr. 120 din 16 februarie 2016 instanță a mai constatat că textele de lege criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil al partîcipant-elor la procesul penal prevăzut lă art. 21 alin. ( 3 ) d,un Constituție
De asemenea, prin Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016, Curtea a mai constatat că textele de lege criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil al participanților la procesul penal, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituție.