text stringlengths 8 958 | actual stringclasses 2
values | error_class int64 -1 9 | text_type stringclasses 1
value |
|---|---|---|---|
Cele mai multe dintre exemplelor actuale de pe Internet sunt uzuri ironice, doar pentru câteva putând fi bănuită folosirea naivă, greșeala autentică. | 0 | 3 | sentence |
Schimbări între claselor de conjugare, conducând la folosirea altor terminații decât cele specifice clasei inițiale, au apărut în română între verbele cu infinitivul în -ea (tradițional, conjugarea a II-a: a apărea, a plăcea) și cele în -e (conjugarea a III-a: a face). | 0 | 3 | sentence |
Schimbări între clasele de conjugare, conducând la folosirii altor terminații decât cele specifice clasei inițiale, au apărut în română între verbele cu infinitivul în -ea (tradițional, conjugarea a II-a: a apărea, a plăcea) și cele în -e (conjugarea a III-a: a face). | 0 | 3 | sentence |
Schimbări între clasele de conjugare, conducând la folosirea altor terminații decât cele specifice clasei inițiale, au apărând în română între verbele cu infinitivul în -ea (tradițional, conjugarea a II-a: a apărea, a plăcea) și cele în -e (conjugarea a III-a: a face). | 0 | 5 | sentence |
Schimbări între clasele de conjugare, conducând la folosirea altor terminații decât cele specifice clasei inițiale, au apărea în română între verbele cu infinitivul în -ea (tradițional, conjugarea a II-a: a apărea, a plăcea) și cele în -e (conjugarea a III-a: a face). | 0 | 5 | sentence |
Fenomenul a fost descris de Iorgu Iordan, în Limbii română actuală. | 0 | 3 | sentence |
În cazului verbului a simți abaterea de la norma gramaticală nu este așadar nici foarte rară, dar nici banalizată, astfel că a atras atenția și a devenit emblematică pentru limbajul necultivat, stigmatizat social. | 0 | 3 | sentence |
În cazul verbului a simți abaterea de la normei gramaticală nu este așadar nici foarte rară, dar nici banalizată, astfel că a atras atenția și a devenit emblematică pentru limbajul necultivat, stigmatizat social. | 0 | 3 | sentence |
În cazul verbului a simți abaterea de la norma gramaticală nu este așadar nici foarte rară, dar nici banalizată, astfel că a atrăgând atenția și a devenit emblematică pentru limbajul necultivat, stigmatizat social. | 0 | 5 | sentence |
În cazul verbului a simți abaterea de la norma gramaticală nu este așadar nici foarte rară, dar nici banalizată, astfel că a atras atenția și a devenind emblematică pentru limbajul necultivat, stigmatizat social. | 0 | 5 | sentence |
În cazul verbului a simți abaterea de la norma gramaticală nu este așadar nici foarte rară, dar nici banalizată, astfel că a atras atenția și a devenit emblematică pentru limbajului necultivat, stigmatizat social. | 0 | 3 | sentence |
Nu foarte demult, un prim-ministru a provocând amuzament și iritare prin folosirea formei „douăzeci-douăzeci” pentru a indica anul 2020, în care s-a ținut precedentul Campionat European de fotbal: | 0 | 5 | sentence |
Nu foarte demult, un prim-ministru a provocat amuzament și iritare prin folosirii formei „douăzeci-douăzeci” pentru a indica anul 2020, în care s-a ținut precedentul Campionat European de fotbal: | 0 | 3 | sentence |
Nu foarte demult, un prim-ministru a provocat amuzament și iritare prin folosirea formei „douăzeci-douăzeci” pentru a indica anul 2020, în care s-a ținând precedentul Campionat European de fotbal: | 0 | 5 | sentence |
Cum se poată vedea din justificarea citată, calcurile sunt produse adesea de neconștientizarea diferențelor sintactice dintre limbi, de lipsa unei imagini clare a faptului că ordinea cuvintelor, indicarea datelor, construcțiile idiomatice sunt foarte adesea diferite și deci a vorbi bine o limbă (străină sau maternă) pr... | 0 | 4 | sentence |
Cum se poate vedea din justificării citată, calcurile sunt produse adesea de neconștientizarea diferențelor sintactice dintre limbi, de lipsa unei imagini clare a faptului că ordinea cuvintelor, indicarea datelor, construcțiile idiomatice sunt foarte adesea diferite și deci a vorbi bine o limbă (străină sau maternă) pr... | 0 | 3 | sentence |
Cum se poate vedea din justificarea citată, calcurile sunt produse adesea de neconștientizarea diferențelor sintactice dintre limbi, de lipsei unei imagini clare a faptului că ordinea cuvintelor, indicarea datelor, construcțiile idiomatice sunt foarte adesea diferite și deci a vorbi bine o limbă (străină sau maternă) p... | 0 | 3 | sentence |
Cum se poate vedea din justificarea citată, calcurile sunt produse adesea de neconștientizarea diferențelor sintactice dintre limbi, de lipsa unei imagini clare a faptului că ordinea cuvintelor, indicarea datelor, construcțiile idiomatice sunt foarte adesea diferite și deci a vorbi bine o limbă (străină sau maternă) pr... | 0 | 4 | sentence |
În unele cazuri, eroarea grosolană se explică probabil prin traducerii automată, reprodusă fără o minimă lectură și verificare. | 0 | 3 | sentence |
Adaptările cinematografice ale unor volume din În căutării timpului pierdut al lui Proust sunt datate, tot prin preluare din engleză, într-o enumerare aproape de neînțeles: „în anul nouăsprezece optzeci și opt, două mii, nouăsprezece optzeci și trei” (tvblog.ro). | 0 | 3 | sentence |
Adaptările cinematografice ale unor volume din În căutarea timpului pierdut al lui Proust sunt datate, tot prin preluare din engleză, într-o enumerare aproape de neînțeles: „în anului nouăsprezece optzeci și opt, două mii, nouăsprezece optzeci și trei” (tvblog.ro). | 0 | 3 | sentence |
Cuvintele apar destul de rar în prima jumătate a secolului XX, de obicei în caracterizării părului unei persoane: „A venit un domn cu păr grizonat și mustață tăiată englezește” (Rampa, 1931); | 0 | 3 | sentence |
Cuvintele apar destul de rar în prima jumătate a secolului XX, de obicei în caracterizarea părului unei persoane: „A venind un domn cu păr grizonat și mustață tăiată englezește” (Rampa, 1931); | 0 | 5 | sentence |
Întâmplarea a făcând ca doar grizonant, deși mai puțin frecvent în uz decât grizonat, să fie înregistrat încă din prima ediție a Dicționarului explicativ al limbii române (DEX, 1975). | 0 | 5 | sentence |
Mi se pare că mulțam e astăzi în ascensiune în registrului colocvial, în concurență cu mersi (și cu încă sporadicul thanks, folosit mai ales în abrevieri din Internet și simțit ca schimbare de cod). | 0 | 3 | sentence |
E totuși firesc ca un cuvânt popular și expresiv, cu o marcată conotație negativă, să nu au un sens foarte stabil, întrebuințarea lui alunecând cu ușurință de la o situație la alta. | 0 | 4 | sentence |
Esarcu crede că-și poată țese, pe timpul vacanței parlamentare, un costum cu mască de carnaval care să-l transforme în sperietoare, în măgăoaie, de care să fugă, la deschiderea Camerei, neastâmpărații deputați” (Timpul, 1891); | 0 | 4 | sentence |
Esarcu crede că-și poate țese, pe timpul vacanței parlamentare, un costum cu mască de carnaval care să-l transformă în sperietoare, în măgăoaie, de care să fugă, la deschiderea Camerei, neastâmpărații deputați” (Timpul, 1891); | 0 | 4 | sentence |
Esarcu crede că-și poate țese, pe timpul vacanței parlamentare, un costum cu mască de carnaval care să-l transforme în sperietoare, în măgăoaie, de care să fugă, la deschiderii Camerei, neastâmpărații deputați” (Timpul, 1891); | 0 | 3 | sentence |
Nu era obligatoriu să există în limbă un termen special care să denumească insul pasionat de drumețiile pe munte; acesta putea fi oricând caracterizat prin perifraze, de exemplu ca „iubitor al mersului pe munte”. | 0 | 4 | sentence |
Nu era obligatoriu să existe în limbă un termen special care să denumească insul pasionat de drumețiilor pe munte; acesta putea fi oricând caracterizat prin perifraze, de exemplu ca „iubitor al mersului pe munte”. | 0 | 3 | sentence |
Micul dicționar academic (MDA) înregistrează în dreptul cuvântului (folosit ca substantiv) doar sensul „muntean” și o accepție istorică foarte specială („membru al partidului cu vederi radicale, care ocupa partea cea mai înaltă, numită La Montagne, din sălii în care se țineau ședințele Convențiunii în timpul revoluției... | 0 | 3 | sentence |
(...) Sunt sigur că mulți dintre voi vor optat imediat pentru definiția cea mai la îndemână: iubitor al muntelui. | 0 | 5 | sentence |
(...) Sunt sigur că mulți dintre voi vor optând imediat pentru definiția cea mai la îndemână: iubitor al muntelui. | 0 | 5 | sentence |
(...) Sunt sigur că mulți dintre voi vor opta imediat pentru definiției cea mai la îndemână: iubitor al muntelui. | 0 | 3 | sentence |
Pasiunea pentru munte este astfel tratată, autoironic, ca „manie”, prin analogie cu forme de tipului grafoman, morfinoman, vitezoman etc. | 0 | 3 | sentence |
„Nu sunt chiar ceea ce se cheme un pantofar, din cei care urcă pe munți doar de 1 Mai, încălțați în pantofi, purtând blugi și ținând o doză de bere în mână, dar nici un munțoman, cu atât mai puțin vreun cățărător” (Marius Chivu, 2011). | 0 | 4 | sentence |
„Nu sunt chiar ceea ce se cheamă un pantofar, din cei care urce pe munți doar de 1 Mai, încălțați în pantofi, purtând blugi și ținând o doză de bere în mână, dar nici un munțoman, cu atât mai puțin vreun cățărător” (Marius Chivu, 2011). | 0 | 4 | sentence |
Cele mai vechi atestări se găsesc în presei din Transilvania: de exemplu, în Telegraful român din 1897, un articol polemic se încheie cu formula: | 0 | 3 | sentence |
Cele mai vechi atestări se găsesc în presa din Transilvania: de exemplu, în Telegraful român din 1897, un articol polemic se încheie cu formulei: | 0 | 3 | sentence |
„Dintr-un colț de țară unde izvorască / Dintre stânci înalte Jiul magnific / Izolat de lume un popor trăiește / Care-n obiceiuri ține ce-i antic. | 0 | 4 | sentence |
„Dintr-un colț de țară unde izvorăște / Dintre stânci înalte Jiul magnific / Izolat de lume un popor trăiește / Care-n obiceiuri țină ce-i antic. | 0 | 4 | sentence |
Verbul a stâlcind și substantivul (nume de acțiune) stâlcire au dobândit în timp o interesantă specializare, selectând două tipuri de contexte de folosire: pentru a descrie fie rezultatul grav al unei bătăi, fie abaterea de la norma lingvistică. | 0 | 5 | sentence |
Verbul a stâlci și substantivul (nume de acțiune) stâlcire au dobândind în timp o interesantă specializare, selectând două tipuri de contexte de folosire: pentru a descrie fie rezultatul grav al unei bătăi, fie abaterea de la norma lingvistică. | 0 | 5 | sentence |
Verbul a stâlci și substantivul (nume de acțiune) stâlcire au dobândi în timp o interesantă specializare, selectând două tipuri de contexte de folosire: pentru a descrie fie rezultatul grav al unei bătăi, fie abaterea de la norma lingvistică. | 0 | 5 | sentence |
Verbul a stâlci și substantivul (nume de acțiune) stâlcire au dobândit în timp o interesantă specializare, selectând două tipuri de contexte de folosire: pentru a descrie fie rezultatul grav al unei bătăi, fie abaterea de la normei lingvistică. | 0 | 3 | sentence |
În perioadei interbelică se consolidează însă utilizarea cuvântului pentru deformările de limbaj, deci intrarea sa într-o bogată serie de sinonime metaforice și hiperbolice: schilodire, schimonosire, pocire, masacrare, siluire, batjocorire etc. | 0 | 3 | sentence |
În perioada interbelică se consolidează însă utilizarea cuvântului pentru deformărilor de limbaj, deci intrarea sa într-o bogată serie de sinonime metaforice și hiperbolice: schilodire, schimonosire, pocire, masacrare, siluire, batjocorire etc. | 0 | 3 | sentence |
În perioadei interbelică, numeroase texte jurnalistice criticau firme și anunțuri din orașe din Transilvania, produse de locuitori de alte etnii, mai ales de maghiari, cărora li se reproșa necunoașterea limbii române (firească, la doar câțiva ani după Unire) și li se atribuiau chiar intenții dușmănoase (deși cele mai m... | 0 | 3 | sentence |
Găsim, cu aproape un secol în urmă, ideea că tinerii strice limba: | 0 | 4 | sentence |
De cele mai multe ori pare să fi fost vorba de educație și de cultură, ca în miracolului pus sarcastic pe seama unui adversar politic, căruia i se adresează direct textul: „în noaptea de 10 Martie adormi, c-un ușor bagagiu de cunoștințe, cât un școlar de la văpsea, și a doua zi te scoli cu atâta doxă, încât devii șeful... | 0 | 3 | sentence |
De cele mai multe ori pare să fi fost vorba de educație și de cultură, ca în miracolul pus sarcastic pe seama unui adversar politic, căruia i se adreseze direct textul: „în noaptea de 10 Martie adormi, c-un ușor bagagiu de cunoștințe, cât un școlar de la văpsea, și a doua zi te scoli cu atâta doxă, încât devii șeful oa... | 0 | 4 | sentence |
De cele mai multe ori pare să fi fost vorba de educație și de cultură, ca în miracolul pus sarcastic pe seama unui adversar politic, căruia i se adresează direct textul: „în nopții de 10 Martie adormi, c-un ușor bagagiu de cunoștințe, cât un școlar de la văpsea, și a doua zi te scoli cu atâta doxă, încât devii șeful oa... | 0 | 3 | sentence |
De cele mai multe ori pare să fi fost vorba de educație și de cultură, ca în miracolul pus sarcastic pe seama unui adversar politic, căruia i se adresează direct textul: „în noaptea de 10 Martie adoarmă, c-un ușor bagagiu de cunoștințe, cât un școlar de la văpsea, și a doua zi te scoli cu atâta doxă, încât devii șeful ... | 0 | 4 | sentence |
În ultima vreme, s-a mai producând o schimbare în utilizarea cuvântului: de la construcțiile a fi cu doxă sau a avea doxă s-a ajuns (prin contaminare cu alte expresii), la a fi doxă de..., la... sau în...: | 0 | 5 | sentence |
În ultima vreme, s-a mai produs o schimbare în utilizării cuvântului: de la construcțiile a fi cu doxă sau a avea doxă s-a ajuns (prin contaminare cu alte expresii), la a fi doxă de..., la... sau în...: | 0 | 3 | sentence |
În ultima vreme, s-a mai produs o schimbare în utilizarea cuvântului: de la construcțiilor a fi cu doxă sau a avea doxă s-a ajuns (prin contaminare cu alte expresii), la a fi doxă de..., la... sau în...: | 0 | 3 | sentence |
În ultima vreme, s-a mai produs o schimbare în utilizarea cuvântului: de la construcțiile a fi cu doxă sau a avea doxă s-a ajungând (prin contaminare cu alte expresii), la a fi doxă de..., la... sau în...: | 0 | 5 | sentence |
Puteau fi folosite pentru păstrării și mai ales pentru ascunderea unor obiecte; așa se explică, cu referire la o tehnică de trișare la jocul de cărți, expresia, foarte cunoscută și azi, a avea un as (sau ași) în mânecă. | 0 | 3 | sentence |
Puteau fi folosite pentru păstrarea și mai ales pentru ascunderii unor obiecte; așa se explică, cu referire la o tehnică de trișare la jocul de cărți, expresia, foarte cunoscută și azi, a avea un as (sau ași) în mânecă. | 0 | 3 | sentence |
Puteau fi folosite pentru păstrarea și mai ales pentru ascunderea unor obiecte; așa se explice, cu referire la o tehnică de trișare la jocul de cărți, expresia, foarte cunoscută și azi, a avea un as (sau ași) în mânecă. | 0 | 4 | sentence |
Puteau fi folosite pentru păstrarea și mai ales pentru ascunderea unor obiecte; așa se explică, cu referire la o tehnică de trișare la jocului de cărți, expresia, foarte cunoscută și azi, a avea un as (sau ași) în mânecă. | 0 | 3 | sentence |
„Metafora pare a avea la bază mânicile cămășii (sau ale unei haine) care, când sunt largi, permită celui ce o îmbracă să-și vâre și să-și scoată mâinile din ele fără nici o dificultate” (p. 295). | 0 | 4 | sentence |
„Metafora pare a avea la bază mânicile cămășii (sau ale unei haine) care, când sunt largi, permit celui ce o îmbrace să-și vâre și să-și scoată mâinile din ele fără nici o dificultate” (p. 295). | 0 | 4 | sentence |
„Metafora pare a avea la bază mânicile cămășii (sau ale unei haine) care, când sunt largi, permit celui ce o îmbracă să-și vâre și să-și scoate mâinile din ele fără nici o dificultate” (p. 295). | 0 | 4 | sentence |
În DEX, expresia apare de două ori: sub cuvântul-titlu lele, unde sunt înregistrate expresiile „a umbla frunza (sau în dorului) lelii = a umbla fără rost, degeaba”, și la cuvântul dor: „în dorul lelii = fără țintă hotărâtă, fără rost, la întâmplare”. | 0 | 3 | sentence |
În DEX, expresia apare de două ori: sub cuvântul-titlu lele, unde sunt înregistrate expresiile „a umbla frunza (sau în dorul) lelii = a umbla fără rost, degeaba”, și la cuvântului dor: „în dorul lelii = fără țintă hotărâtă, fără rost, la întâmplare”. | 0 | 3 | sentence |
În DEX, expresia apare de două ori: sub cuvântul-titlu lele, unde sunt înregistrate expresiile „a umbla frunza (sau în dorul) lelii = a umbla fără rost, degeaba”, și la cuvântul dor: „în dorului lelii = fără țintă hotărâtă, fără rost, la întâmplare”. | 0 | 3 | sentence |
În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, expresia era foarte folosită, cu oscilații între formelor lelii și lelei și cu variantele de construcție din dorul lelii și de dorul lelii: „ei se întorc, dară îndoiala le stăpânise inima. | 0 | 3 | sentence |
În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, expresia era foarte folosită, cu oscilații între formele lelii și lelei și cu variantelor de construcție din dorul lelii și de dorul lelii: „ei se întorc, dară îndoiala le stăpânise inima. | 0 | 3 | sentence |
În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, expresia era foarte folosită, cu oscilații între formele lelii și lelei și cu variantele de construcție din dorului lelii și de dorul lelii: „ei se întorc, dară îndoiala le stăpânise inima. | 0 | 3 | sentence |
În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, expresia era foarte folosită, cu oscilații între formele lelii și lelei și cu variantele de construcție din dorul lelii și de dorului lelii: „ei se întorc, dară îndoiala le stăpânise inima. | 0 | 3 | sentence |
O relație asemănătoare s-a stabilind între sensurile verbului pedevo (paidevo) din neogreacă, împrumutat în română în forma a pedepsi. | 0 | 5 | sentence |
O relație asemănătoare s-a stabilit între sensurilor verbului pedevo (paidevo) din neogreacă, împrumutat în română în forma a pedepsi. | 0 | 3 | sentence |
O relație asemănătoare s-a stabilit între sensurile verbului pedevo (paidevo) din neogreacă, împrumutat în română în formei a pedepsi. | 0 | 3 | sentence |
În bazei de date Arcanum, disciplină are cea mai mare frecvență în presa românească în perioada 1960-1979, când sintagmele disciplina socialistă, disciplina muncii, disciplina de partid sunt vehiculate în permanență, în contexte exclusiv pozitive. | 0 | 3 | sentence |
În baza de date Arcanum, disciplină are cea mai mare frecvență în presei românească în perioada 1960-1979, când sintagmele disciplina socialistă, disciplina muncii, disciplina de partid sunt vehiculate în permanență, în contexte exclusiv pozitive. | 0 | 3 | sentence |
În baza de date Arcanum, disciplină are cea mai mare frecvență în presa românească în perioadei 1960-1979, când sintagmele disciplina socialistă, disciplina muncii, disciplina de partid sunt vehiculate în permanență, în contexte exclusiv pozitive. | 0 | 3 | sentence |
Între exemplelor oferite, se invoca tratamentul acordat cuvântului disciplină într-un material manuscris al dicționarului. | 0 | 3 | sentence |
În noul dicționar, citatele erau judicios alese: vorbeau despre „întăririi disciplinei în muncă” și „disciplina socialistă a muncii” și proveneau dintr-un volum de cuvântări ale lui Gheorghiu-Dej și din revista Lupta de clasă. | 0 | 3 | sentence |
În noul dicționar, citatele erau judicios alese: vorbeau despre „întărirea disciplinei în muncă” și „disciplina socialistă a muncii” și proveneau dintr-un volum de cuvântări ale lui Gheorghiu-Dej și din revistei Lupta de clasă. | 0 | 3 | sentence |
„Disciplină pozitivă pentru sănătății mintală și fizică și pentru o copilărie fericită” (unicef.org). | 0 | 3 | sentence |
Verbul apare, prin traducerii unor mesaje publicitare, și în contexte destul de neașteptate: | 0 | 3 | sentence |
Ediția de scrieri caragialiene din 2000 (îngrijită de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hârlav, apărută în colecției Opere fundamentale) reproduce în note, în volumul I, un comentariu preluat ca atare din Caragiale, Opere, volumul II (1960), ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin. | 0 | 3 | sentence |
Ediția de scrieri caragialiene din 2000 (îngrijită de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hârlav, apărută în colecția Opere fundamentale) reproduce în note, în volumului I, un comentariu preluat ca atare din Caragiale, Opere, volumul II (1960), ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin. | 0 | 3 | sentence |
Gluma din finalului textului lui Caragiale nu era, așadar, o insultă, ci o formă de complicitate glumeață cu gruparea care publica ziarul-gazdă și o aluzie la intensa vehiculare a etichetei ironice în politica anului 1889. | 0 | 3 | sentence |
Gluma din finalul textului lui Caragiale nu era, așadar, o insultă, ci o formă de complicitate glumeață cu grupării care publica ziarul-gazdă și o aluzie la intensa vehiculare a etichetei ironice în politica anului 1889. | 0 | 3 | sentence |
Gluma din finalul textului lui Caragiale nu era, așadar, o insultă, ci o formă de complicitate glumeață cu gruparea care publica ziarul-gazdă și o aluzie la intensa vehiculare a etichetei ironice în politicii anului 1889. | 0 | 3 | sentence |
Lăutarii îi trag marșul lui Boulanger (săracul) și cu chiote, cu pistoale, cu înjurăturilor colăcerilor pleacă la ginere acasă. | 0 | 3 | sentence |
Lăutarii îi trag marșul lui Boulanger (săracul) și cu chiote, cu pistoale, cu înjurăturile colăcerilor plece la ginere acasă. | 0 | 4 | sentence |
O transformare minimală de renunțare la genitiv s-a petrecând și cu Șoseaua lui Kiseleff și Cimitirul lui Belu, intrate în toponimia urbană a Bucureștiului în variantele Șoseaua Kiseleff și Cimitirul Bellu. | 0 | 5 | sentence |
O transformare minimală de renunțare la genitiv s-a petrecut și cu Șoselei lui Kiseleff și Cimitirul lui Belu, intrate în toponimia urbană a Bucureștiului în variantele Șoseaua Kiseleff și Cimitirul Bellu. | 0 | 3 | sentence |
O transformare minimală de renunțare la genitiv s-a petrecut și cu Șoseaua lui Kiseleff și Cimitirul lui Belu, intrate în toponimia urbană a Bucureștiului în variantelor Șoseaua Kiseleff și Cimitirul Bellu. | 0 | 3 | sentence |
„Ca un parvenit ordinar însă, lipsit de gust cum e, voind cu orice preț să minunează lumea, Pake cel dintâi și-a instalat acasă un fel de lumină electrică și, culme a ridiculului, a cocoțat pe cei doi stâlpi de la poartă un ceasornic și un barometru” (1888). | 0 | 4 | sentence |
„Ca un parvenit ordinar însă, lipsit de gust cum e, voind cu orice preț să minuneze lumea, Pake cel dintâi și-a instalând acasă un fel de lumină electrică și, culme a ridiculului, a cocoțat pe cei doi stâlpi de la poartă un ceasornic și un barometru” (1888). | 0 | 5 | sentence |
„Ca un parvenit ordinar însă, lipsit de gust cum e, voind cu orice preț să minuneze lumea, Pake cel dintâi și-a instalat acasă un fel de lumină electrică și, culme a ridiculului, a cocoțând pe cei doi stâlpi de la poartă un ceasornic și un barometru” (1888). | 0 | 5 | sentence |
În mai multe numere din ziarului Constituționalul, în 1897, omul politic era numit „cunoscutul deputat Iepurescu, cel teribil în apostrofe”, „îl cunoaștem de ani îndelungați, deja teribil în apostrofe”; | 0 | 3 | sentence |
Am crescut într-o familiei de filologi, în care antagonismul lingvistic principal, fie el și amical, se derula între limbii engleză și limba franceză. | 0 | 3 | sentence |
Engleza însăși a împrumutând, în vremurile de glorie ale francezei, multe cuvinte (rămase și astăzi în vocabularul său) din bagajul lingvistic al cuceritorilor normanzi, pentru simplul motiv că folosirea acestor cuvinte (chiar atunci când ele existau în variantă saxonă) era un semn de distincție socială. | 0 | 5 | sentence |
Engleza însăși a împrumutat, în vremilor de glorie ale francezei, multe cuvinte (rămase și astăzi în vocabularul său) din bagajul lingvistic al cuceritorilor normanzi, pentru simplul motiv că folosirea acestor cuvinte (chiar atunci când ele existau în variantă saxonă) era un semn de distincție socială. | 0 | 3 | sentence |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.