author stringclasses 19
values | title stringlengths 4 133 | paragraph stringlengths 2 3k | word_count int64 1 502 |
|---|---|---|---|
Nicolae Iorga | CÎTEVA LUNI DE OPORTUNISM | Doritor și el de dictatură, dr. Lupu mi se plînge că într-un palat dominat de ofițeri ușile îi rămîn închise. Dorința reginei Maria de a continua un rol în care numai pe vremea războiului a putut aduce țerii servicii neuitate, adauge la neliniștea de supt suprafața unei acalmii ministeriale perfecte. Cum nici în aceast... | 220 |
Nicolae Iorga | CÎTEVA LUNI DE OPORTUNISM | Sigur că boala României e numai de ordine economică – și aici, ca toți materialiștii, e în greșeală —, el cheamă la o solidaritate de soluții în acest domeniu. Spune răspicat că nu vrea dictatură, a cării intenție i-o atribuie cu o neobosită înverșunare presa franceză, ci o colaborare pentru soluții de o anumită ordine... | 219 |
Nicolae Iorga | CÎTEVA LUNI DE OPORTUNISM | O cuvîntare clară și caldă, care face plăcere. Înainte de a merge la Sinaia, am avut o întrunire, cercetată, a amicilor miei, în care am tratat și chestia relei stări materiale a țerii. Ea nu poate fi îndreptată decît de pe urma unor cercetări atente la fața locului, țeranul dintr-o parte a țerii sămănînd prea puțin cu... | 163 |
Nicolae Iorga | A DOUA CRIZĂ | Cu toată atitudinea calmă a regelui, care se ferește să judece pe oamenii politici, e evidentă nemulțămirea cu un regim care caută a-i anula cu totul dorința de a influența viața statului. Un cuvînt de simpatie i-a scăpat pentru d. Mironescu. Un intim al guvernanților, nemulțămit că a fost, ca atiția alții, înșelat, îm... | 214 |
Nicolae Iorga | A DOUA CRIZĂ | E un om de intimitate, și genul acesta nu pare că displace Suveranului. Trei zile după ce mi se vorbise de criză, ea s-a produs. Data aceasta, nu mai sînt intrigile dintre cele două fracțiuni sau, mai curînd, facțiuni ale guvernamentalilor, ci o ciocnire între voința regelui și aceea, care nu cunoaște margeni, a președ... | 207 |
Nicolae Iorga | A DOUA CRIZĂ | Amicul personal al regelui, d. Manoilescu, om talentat, se află în fața dlui Madgearu și un ardelean socotit sigur, d. Emil Hațiegan, profesor universitar, dar și agitator de forță, e introdus și el ca garanție în Ministeriu; aceeași politică de precauțiune, care face mai mulți dușmani decît a găsi prieteni. Dar un luc... | 202 |
Nicolae Iorga | A DOUA CRIZĂ | Cifrează golul bugetar la nu mai puțin de douăsprezece miliarde, pentru acoperirea cărora trebuie „tăieturi eroice”. Îngrijorarea lui merge pînă acolo încît „mă întreabă dacă nu s-ar putea să fac cu actualul Parlament un Ministeriu de național-țerăniști și alte elemente”, ceea ce nu mi se pare imposibil. Două mii de șo... | 57 |
Nicolae Iorga | A TREIA ”CRIZĂ” FĂRĂ REZULTAT | Camerele se deschid în această stare a lucrurilor, a spiritelor. Mesagiul regal la redeschiderea lor, cu un mare fast, la care se adaugă curiozitatea pentru noile uniforme, cuprinde, împreună cu promisiuni ministeriale, într-un stil mediocru, pasagii pe care vădit le-a impus regele, ca acela în care se vorbește de lucr... | 214 |
Nicolae Iorga | A TREIA ”CRIZĂ” FĂRĂ REZULTAT | Se apreciază favorabil acest gest de demnitate, pe care un altul nu l-ar fi îndrăznit. În același timp, la Chișinău, mareșalul Averescu anunță intenția sa de a începe o luptă – în contra cui? – în fruntea „poporului“. A doua zi după ce, în Universul, d. Argetoianu, arătînd că, în convingerea sa, divorțul regal e iremis... | 224 |
Nicolae Iorga | A TREIA ”CRIZĂ” FĂRĂ REZULTAT | Un prînz la generalul Prezan e denunțat de liberali ca o nouă pregătire a dictaturii, de care toată lumea se teme. Regele, foarte binevoitor față de mine, dăruindu-mi fotografia sa, cu însemnarea: „iubitului și bunului său profesor din partea aceluia care-i păstrează o afectuoasă prietenie“, pare că nu apreciază încă m... | 208 |
Nicolae Iorga | A TREIA ”CRIZĂ” FĂRĂ REZULTAT | Ele nu puteau fi înlăturate decît printr-o hotărîtă lovitură de vîslă, din partea unei popularități regale neatinse, în mijlocul înduioșării pentru refacerea vieții de familie, în iunie 1930. | 28 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘITUL AGONIEI DE REGIM | La întoarcerea din străinătate găsesc în lume aceeași dureroasă agitație spre mai bine. La Timișoara sînt întîmpinat de un public amical căruia trebuie să-i spun adevăruri dureroase. Un singur lucru ne poate salva: viața morală din noi, pe care din nenorocire n-o avem și care singură poate da muncă și creațiune, prin c... | 206 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘITUL AGONIEI DE REGIM | Acuzat că sabotează guvernul, în chestia acestui împrumut despre care se aud cele mai proaste vești, guvernul revocă pe guvernatorul Băncii Naționale, averescanul domn Burileanu, și-l înlocuiește cu un om devotat, subsecretarul de stat Angelescu: aceasta va provoca o furtună în Cameră. În acest moment situația financia... | 214 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘITUL AGONIEI DE REGIM | Țeranii nu plătesc datoriile către particulari. Curba care atinge salariile face pe ofițerii din provincie să ridice glasul. Armata, de altfel, se lasă greu, ca la Rădăuți, cînd e vorba de a se opri scandalurile publice.”Aș vrea”, spune conducătorul țerăniștilor regățeni, „un guvern de oameni muncitori”. E silit la ace... | 224 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘITUL AGONIEI DE REGIM | Și legea, neaplicabilă, pentru valorificarea cerealelor, noul copil al fertilului domn Madgearu, se admite în aceeași atmosferă înăbușitoare. La 23, cînd se discută încă o făptură a aceluiași, îi atrag atenția că, dată fiind starea de azi a țerănimii, se legiferează în vînt. La 23 mart, d. Mironescu mi-a făcut plăcerea... | 233 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘITUL AGONIEI DE REGIM | Astfel se ajunge la închiderea Camerelor, a căror bunăvoință a satisfăcut toată foamea de reforme a ideologilor cu ochii închiși asupra celor două necesități stringente: despovărarea statului și refacerea vieții morale, singurul izvor al tuturor creațiunilor. Abia trecuseră citeva zile și, de pe urma răspingerii de Cam... | 97 |
Nicolae Iorga | A PATRA”CRIZĂ” ȘI FORMAREA MINISTERIULUI DE SPECIALIȘTI | Eram la Galați, unde, evocînd figura omului de întemeieri, a ctitorului care a fost Mihai-Vodă Sturdza, arătam la o conferință foarte cercetată, că ni trebuie atîta: o echipă de hamali, cînd negocierile pentru Ministeriul de concentrare începură la București. La data de 6 april găsesc scris:”N-am cea mai mică dispoziți... | 204 |
Nicolae Iorga | A PATRA”CRIZĂ” ȘI FORMAREA MINISTERIULUI DE SPECIALIȘTI | Pentru a încheia aceste explicații dezagreabile, îi spun dlui Titulescu că am un memoriu pentru rege. – Vreai să ți-l cetesc? – Da. Îi dau cetire… Cum d. Titulescu se plînge că „l-am ras” în ambele ipoteze, deși e vorba numai de prima, observ că memoriul e din primul moment al crizei și că sînt gata să adaug, ceea ce ș... | 209 |
Nicolae Iorga | A PATRA”CRIZĂ” ȘI FORMAREA MINISTERIULUI DE SPECIALIȘTI | —”A unei Camere pe care n-o cunosc? Și numit de guvern dinainte?”. Regele mă întîmpină la patru jumătate cu cuvinte despre Ministeriul Național, care trece înaintea altui gînd, pe mai tîrziu; ca „șef de partid“, ar trebui să intru în el. Răspund că, deoarece amicii mei se arătau partizani ai Ministeriului Național, i-a... | 216 |
Nicolae Iorga | A PATRA”CRIZĂ” ȘI FORMAREA MINISTERIULUI DE SPECIALIȘTI | Cum regele-și exprimase părerea că „nu putem sta închiși în casă, menținînd mizeria de azi”, mă declar hotărît contra împrumuturilor, investițiile singure fiind admisibile („numai pînă la oarecare margeni”, observă Suveranul). În toată această încercare e și puțin „țerănism”. Plec spuind:”Bunele intenții ale Maiestății... | 207 |
Nicolae Iorga | A PATRA”CRIZĂ” ȘI FORMAREA MINISTERIULUI DE SPECIALIȘTI | Sus, conversații între Suveran și viitorul său șef de guvern continuă pînă la orele șase. Atunci, în sala care ține loc de a tronului, Carol al II-lea apare și dă cetire unei invitații la colaborare în stil cominatoriu. Cine, în astfel de împrejurări, nu se supune apelului nu e un bun patriot și el, regele, își va aduc... | 218 |
Nicolae Iorga | A PATRA”CRIZĂ” ȘI FORMAREA MINISTERIULUI DE SPECIALIȘTI | Sînt sătul de programele rigide“. Intrebînd eu ce mi se cere anume, primesc răspunsul:”Te-am voit tocmai ca elementul împăciuitor. N-am decît o singură dorință: participarea șefilor de partid“. Cum mareșalul Averescu începea o conversație particulară cu Suveranul și noi eram acolo pentru audiența comună, am reținut pe ... | 209 |
Nicolae Iorga | A PATRA”CRIZĂ” ȘI FORMAREA MINISTERIULUI DE SPECIALIȘTI | O fac, crezînd că totul s-a mîntuit și mă așteaptă doar formalitatea jurămîntului. D. Titulescu mă caută întîiul, ca să-mi spuie că, neputînd reuni pe dd. Maniu și Duca, va mai încerca totuși, „ca să nu aibă greutăți electorale”. Lista ar cuprinde pe dd. Ghika, Zăuceanu, Savel Rădulescu, Garoflid sau Cămărășescu.”Ar vr... | 241 |
Nicolae Iorga | A PATRA”CRIZĂ” ȘI FORMAREA MINISTERIULUI DE SPECIALIȘTI | Totuși speră, „ca să nu aibă pe toată lumea contra sa”, să cîștige pe dd. Maniu, Duca și chiar Gheorghe Brătianu. Renunță la numirea la Interne a dlui Angelescu. Mîne la șase, vom presta jurămîntul. A doua zi însă, jurămîntul e amînat. Regele ne cheamă, pe d. Titulescu și pe mine, la Palat, pentru a ni anunța că d. Arg... | 219 |
Nicolae Iorga | A PATRA”CRIZĂ” ȘI FORMAREA MINISTERIULUI DE SPECIALIȘTI | Reproduc textual notele mele:”Acesta apare cu totul altul. Supărat, nervos, gata a găsi prilej de ofensă, întrerupînd pe rege, care, jumătate de ceas, îl roagă să rămîie. Trebuie să spun:”Se poate întîmpla ca un rege să aibă nevoie a se ruga de noi, dar nu trebuie s-o îngăduim». Regele îmi cere să-i las, așteptînd jos,... | 220 |
Nicolae Iorga | SACRIFICIUL”: PÎNĂ LA DESCHIDEREA NOULUI PARLAMENT | Înțelegeam misiunea mea, pe baza unor concepții pe care Suveranul le cunoștea bine: a societății concepute ca un tot organic, nu ca un material de experiențe pentru ideologii abstracte, o înțelegeam ca una care ar continua gîndul regal de a se lucra cu toată lumea, după ce se dovedise totuși că în guvern aceasta nu se ... | 213 |
Nicolae Iorga | SACRIFICIUL”: PÎNĂ LA DESCHIDEREA NOULUI PARLAMENT | D. Maniu mi-a făcut un discurs de pare că ar fi fost tată-meu. A fost ironic și jignitor și am trebuit să-i răspund tot așa. Neapărat că m-a întrebat de program și s-a scandalizat cînd i-am spus că legile rele nu le voi aplica. D. Duca, de care mă despărțea un vehement și nedrept atac al său în Cameră, a fost amabil. P... | 213 |
Nicolae Iorga | SACRIFICIUL”: PÎNĂ LA DESCHIDEREA NOULUI PARLAMENT | Am păstrat o mare parte din Consiliile județene și comunale și, în toate acuzațiile ce i s-au adus, am lăsat la lucrul său plin. de inițiativă pe primarul central al Bucureștilor, d. Dobrescu, fără a-i cere măcar să renunțe la activitatea sa de om de partid. Am cercetat pretutindeni de aproape gestiunile, regretînd că ... | 212 |
Nicolae Iorga | SACRIFICIUL”: PÎNĂ LA DESCHIDEREA NOULUI PARLAMENT | Evitîndu-se orice jignire a persoanelor, amintindu-se bunele relații pe care le avusem cu membrii lor, puneam în față concepția lor, de fapt liberală, și credința în eficacitatea legislațiilor abstracte cu concepția mea, în care considerația organismului social și respectul pentru tradiția istorică erau elementele de d... | 217 |
Nicolae Iorga | SACRIFICIUL”: PÎNĂ LA DESCHIDEREA NOULUI PARLAMENT | Chiar de la Timișoara am putut băga de samă cît de mult supără critica, și atunci cînd e, – ca față de risipa generală, oarbă, scandaloasă —, cu totul îndreptățită. În discursul său de la primărie regele căuta vădit simpatiile bănățenilor și ardelenilor, ceea ce pe un biet „regățean” ca mine, și mai ales cu o reputație... | 212 |
Nicolae Iorga | SACRIFICIUL”: PÎNĂ LA DESCHIDEREA NOULUI PARLAMENT | Nu lipsesc însă ofertele din alte părți. D. Gheorghe Brătianu amintește, stăruitor, și legăturile sale cu istoricul mai în vîrstă de la care, cum îi place a o recunoaște, a avut totdeauna, sfat și sprijin; drul Lupu îmi vorbește de avantajul ce aș avea din sprijinul unui „puternic partid”, alianța putîndu-se continua p... | 201 |
Nicolae Iorga | SACRIFICIUL”: PÎNĂ LA DESCHIDEREA NOULUI PARLAMENT | Se ajunge la mult mai puțin decît ceea ce voisem. Alegerile ar fi fost imposibile dacă se păstra, potrivit cu legea administrativă, prefectul ales, care și începuse a face agentură pentru candidații regimului căzut. De altfel și acei cari votaseră legea își dădeau samă de cheltuielile pe care acest post le reclamă și d... | 217 |
Nicolae Iorga | SACRIFICIUL”: PÎNĂ LA DESCHIDEREA NOULUI PARLAMENT | Și episcopii ortodocși, nedreptățiți de guvernul trecut la împărțirea subvenției de stat, se prezintă, făgăduind sprijinul lor. D. Manoilescu se arată încîntat de buna primire de la Timișoara, unde candidează: ca ministru național-țerănist nu i s-a manifestat atîta simpatie. La capătul peregrinărilor mele, în cursul că... | 203 |
Nicolae Iorga | SACRIFICIUL”: PÎNĂ LA DESCHIDEREA NOULUI PARLAMENT | Se va adăugi, după aceeași înaltă dorință, și, pentru Basarabia, generalul Rășcanu. Refuz pentru moment un subsecretariat al presei pentru d. Pangal. La ministerul meu, deși dublu, n-am nici unul. | 30 |
Nicolae Iorga | SESIUNEA PARLAMENTULUI DIN IUNIE | Parlamentul se deschide la 16 iunie, cu un Mesaj în care se anunță multe legi, dar ele nu sînt, în mare parte, decît răspunsul la acelea plecate dintr-un punct de vedere care nu e al nostru și pe care țara nu le-a înțeles și nu le-a primit. Supt buna prezidare, plină de o uimitoare tinereță, a dlui Cuza 2;). […] În fru... | 215 |
Nicolae Iorga | SESIUNEA PARLAMENTULUI DIN IUNIE | Și adversarii trebuie să recunoască în reorganizarea totală a arhaicei instrucții publice ideea, regeneratoare, în adevăr nouă, de a introduce în vechea cazarmă, oarbă, mucedă, stăpînită de teroarea catedrei și de anonimatul birourilor ministeriale, o atmosferă de libertate și de răspundere, de inițiativă la profesorul... | 205 |
Nicolae Iorga | SESIUNEA PARLAMENTULUI DIN IUNIE | Dacă d. Duca se mulțămește cu cîte un discurs răsunător, menit să arăte că partidul său e liber de orice legături, dacă mareșalul Averescu, acum în străinătate, lasă să se anunțe că vine la putere pe ziua de 6 august precis, național-țerăniștii, cari tună și fulgeră la Cluj, lovind în suveranul care a lucrat „neconstit... | 207 |
Nicolae Iorga | SESIUNEA PARLAMENTULUI DIN IUNIE | Și de aiurea, nu departe de mine, se urmează o acțiune asămănătoare asupra suveranului, a cărui tinereță poate fi influențată și de criticele unei prese cu meșteșug asmuțate asupra mea. Încep a căpăta în ochii regelui înfățișarea unui visător aproape netrebnic: mi se recomandă să înlocuiesc pe secretarul general de la ... | 218 |
Nicolae Iorga | SESIUNEA PARLAMENTULUI DIN IUNIE | Ardealul va fi reprezintat în Ministeriu prin d. Vaier Pop, pe care abia-l cunoșteam și ale cărui mari calități, de talent și de măsură, eram departe de a le bănui în acel moment. În aceste împrejurări se închid Camerele, după o sesiune plină de un lucru spornic, pe care nu-l întrerup decît rareori luptele între partid... | 76 |
Nicolae Iorga | O VARĂ DE PÎRI, CALOMNII ȘI INTRIGI | De la noul budget se aștepta o îndreptare a situației financiare. Ea nu mi-a fost înfățișată ca periculoasă. Am găsit numai greutăți în satisfacerea nevoilor armatei, ministrul Amza, în Consiliul de la 9 iulie, prezidat de rege, arătînd nevoia de a avea cele două miliarde angajate și de a nu face la Geneva, unde se dis... | 239 |
Nicolae Iorga | O VARĂ DE PÎRI, CALOMNII ȘI INTRIGI | La un împrumut, consecvent cu toată politica mea de vechi gospodar moldovean, nu voiam să mă plec. În Consiliul prezidat de rege, am vorbit neted:”La începerea negocierilor mă duc la mine acasă”. De altfel o anume atitudine a finanței creditoare a isprăvit prin a indigna și pe colegul meu de la Finanțe, care îmi mărtur... | 214 |
Nicolae Iorga | O VARĂ DE PÎRI, CALOMNII ȘI INTRIGI | Chestia raporturilor suveranului cu opoziția național-țerănistă, care n-a scăzut o clipă tonul ferocelor atacuri contra guvernului, ca și cum n-ar fi fost abia trei luni de la o guvernare isprăvită prin uzarea totală și compromiterea recunoscută și de rege, s-a pus din nou cu prilejul serbărilor nunții la Sinaia a prin... | 207 |
Nicolae Iorga | O VARĂ DE PÎRI, CALOMNII ȘI INTRIGI | Cu acestălalt sistem, unde ajungem? Dacă regele ține samă numai de aceia de ale căror sentimente nu e sigur, atunci ce să facă el: să arunce în suflet îndoiala și falșele speranțe?”. La sfîrșit”Regele-mi spune că Maniu s-a explicat. Dorește să fie primit în audiență pentru a da mai întinse lămuriri; de aceea va mai răm... | 196 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘIT DE VACANȚE ÎNTRE ALTE INTRIGI ȘI INSULTE | Puterea sufletească de care are nevoie un guvern chemat la o operă în adevăr revoluționară – și pentru aceasta mă pregătisem în cursul unei așteptări de patru decenii —, era, din acel moment chiar, zdrobită. Dacă am continuat să girez afacerile, era din două motive: unul, pentru a desăvîrși o operă școlară la care de m... | 238 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘIT DE VACANȚE ÎNTRE ALTE INTRIGI ȘI INSULTE | Se va vedea un gest de dușmănie față de învățători din prevederea noii legi, făcută fără consultarea lor, care le dă inspectori din corpul secundar. Se vor lua în rîs, de presa partidelor și de cea „independentă”, măsuri ca redeschiderea școlilor la 1 septembre, se va face din mine tiranul ridicul care vreau să încalț ... | 203 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘIT DE VACANȚE ÎNTRE ALTE INTRIGI ȘI INSULTE | Cum nu mă pot duce la serbările de la Constanța, se face, de anume persoane, din aceasta un nou prilej de intrigă față de regele. Și totuși, la primele plîngeri, eu luasem măsuri, întrebînd foarte serios pe subsecretarul de stat de la Finanțe, d. Brătescu, care-mi mărturisea la 13 august că „încasărilie sînt mai proast... | 207 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘIT DE VACANȚE ÎNTRE ALTE INTRIGI ȘI INSULTE | Grăbit de împrejurări, d. Argetoianu nu poate lua contact cu mine, care continuam să fiu la țară, și creează un sindicat al marilor bănci, lucrînd cu un depozit la Banca Națională. Într-un Consiliu ținut la Sinaia – alegerea acestui loc provoacă o nouă serie de atacuri contra ministrului indolent, care nu lucrează la b... | 217 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘIT DE VACANȚE ÎNTRE ALTE INTRIGI ȘI INSULTE | Le răspund că, pentru datorii, se vor înnoi ordinele de păsuire, aprobate și de Argetoianu. Pentru legea lui Sisești, să mai continue experiența. Îi îndemn să se constituie în sindicat – aveau unul, dar cu alte scopuri, – și, din partea noastră, am sili băncile, ajutate de stat, să stea de vorbă cu dînșii. Dar îi între... | 225 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘIT DE VACANȚE ÎNTRE ALTE INTRIGI ȘI INSULTE | Și, astfel, se urmărește vechea intrigă a neînțelegerilor dintre noi, eu fiind numai paravanul în dosul căruia guvernează cum crede, d. Argetoianu. Și Epoca se unește la campania nedreaptă. Voi fi prezintat ca fraudator al ministeriului meu, ca acela care prin crearea de biblioteci, muzee și arhive vreau să sărăcesc st... | 210 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘIT DE VACANȚE ÎNTRE ALTE INTRIGI ȘI INSULTE | Cum, la Mangalia, arătasem unui ziarist că Ministeriul l-am primit de la suveran, afară de cei doi designați de mine, o altă dojană-mi vine pentru deosebirea ce aș fi făcut între „miniștrii regelui” și „miniștrii mei”. Proiectul lui Hamangiu de unificare a codurilor e răspins cu supărare. Iar, cînd întreb de data redes... | 206 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘIT DE VACANȚE ÎNTRE ALTE INTRIGI ȘI INSULTE | Astfel, la 6 septembre am prilejul de a expune suveranului, prevenit contra mea, ceea ce urmează:”N-am putut face ce doream, pentru că nu s-a mai păstrat atitudinea de la sfîrșitul lui april: de luptă contra politicei trecutului. S-a adaus campania de calomnii în care am fost lăsat cu totul singur și neamestecul meu în... | 203 |
Nicolae Iorga | SFÎRȘIT DE VACANȚE ÎNTRE ALTE INTRIGI ȘI INSULTE | Și totuși, la congresul Ligii Culturale în Focșani, o nouă telegramă regală vorbește de munca pe care guvernul are a o depune pentru țară, ceea ce deschide perspective pentru viitor. Opoziția se încurajează în această vacanță în care nu i se poate răspunde în față, ca la Parlament. Drul Lupu vede o „prăpastie” către ca... | 188 |
Nicolae Iorga | NOILE GREUTĂȚI BUDGETARE | Situația financiară se făcea tot mai rea. O nouă și adîncă tăietură în budget, care, cu cealaltă din iunie, l-ar reduce de la 40 de miliarde la 25, se arată ca absolut necesară. În marea nevoie de a găsi bani fără acel împrumut de care nu vreau să aud, chiar dacă ar fi posibil, ministrul de Finanțe, care plănuiește și ... | 203 |
Nicolae Iorga | NOILE GREUTĂȚI BUDGETARE | Pentru aceasta colegul meu ministrul de Finanțe mi-a prezintat un program de reduceri cari ar trebui adus la îndeplinire imediat. Cred că el rezultă din consfătuirile sale cu Maiestatea Voastră și de aceea îmi permit a expune și Maiestății Voastre punctul meu de vedere, verificat asupra realităților înseși ale țerii. S... | 205 |
Nicolae Iorga | NOILE GREUTĂȚI BUDGETARE | În loc de aceasta s-ar putea ca anumite venituri ale comunelor și județelor să treacă la stat, pentru ca acesta să-și poată plăti învățătorii. Altfel ar fi să se distrugă învățămîntul de bază, pe care Maiestatea Voastră a declarat că-l socoate principalul, și nu eu aș fi ministrul care să prezidez la această operă de d... | 238 |
Nicolae Iorga | NOILE GREUTĂȚI BUDGETARE | Al Maiestății Voastre prea-supus și plecat servitor. Ministrul Instrucției și Cultelor, președinte al Consiliului de miniștri. Vălenii de Munte, 11 octombre 1931.” Comunicîndu-i ministrului de Finanțe aceste observații, întîmpin o nervozitate pe care o scuzează grelele griji care apasă asupra lui, dar care, firește, nu... | 214 |
Nicolae Iorga | NOILE GREUTĂȚI BUDGETARE | Patru guverne bune, dar scurte, nu fac cît unul singur guvern rău. O spun principial. Astfel, cum n-am cerut, nu mă importă plecarea. Dar, rugat, am alte drepturi decît un șef de guvern obișnuit.” Din partea sa, regele, hotărît a nu interveni în lupta pentru șefie din partidul național-țerănesc, pe care vădit îl urmăre... | 224 |
Nicolae Iorga | NOILE GREUTĂȚI BUDGETARE | Pentru mine e o mîngîiere în aceste zile de grea cumpănă, pentru întreaga omenire, ca și pentru țara noastră, de a vă fi găsit pe d-voastră, cari ați priceput că a guverna nu înseamnă a vă face reclamă. Ar trebui să fie și țara fericită de a fi găsit astfel de oameni, cari înțeleg sacrificiul ce au de făcut în împrejur... | 233 |
Nicolae Iorga | NOILE GREUTĂȚI BUDGETARE | D-ta, care ești capul acestui guvern, ești unul a cărui menire a fost și este de a scrie și tălmăci istoria; astăzi aveți cinstea de a fi unul dintre acei cari făuriți istoria în zile deosebit de grele.“ Am arătat că, fiind vorba de plecarea mea la Paris, „aș dori cuvîntul regelui că nimic nu s-ar schimba în lipsa mea”... | 211 |
Nicolae Iorga | NOILE GREUTĂȚI BUDGETARE | Și, la 21 octombre, găsesc în notele mele:”Ce drepte erau prevederile mele din vară, pentru care presa aservită băncilor a montat o odioasă campanie!” De altfel și un membru distins al majorității, cunoscător în chestiunile economice, a arătat, în Argus, că nu se mai poate sacrifica mai departe budgetul peutru „asanare... | 203 |
Nicolae Iorga | NOILE GREUTĂȚI BUDGETARE | Avem un deficit vechi de șase miliarde, pe care speră a-l putea reduce la trei.” Dar va trebui să puie în „budgetul extraordinar”, cu venituri extraordinare, rămășițile și cheltuielile neprevăzute. Formidabilele amputări, „armonizarea lefilor”, trecerea la comune și județe a unei jumătăți a salariilor învățătorești, „c... | 226 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | La 15 novembre, regele fiind încă bolnav de amigdalită, la Sinaia, cetesc Camerelor Mesagiul Tronului, în care se înseamnă numai, pe scurt, măsurile de realizare imediată. Atmosfera e aceeași ca în iulie. Despărțită în atîtea grupuri, majoritatea se va regăsi întreagă la vot, iar opoziția, compusă din partide care ne p... | 209 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | Bine că nu era făgăduita „iertare a datoriilor»! Pasagiul privitor la acest proiect e salutat cu lungi aplauze, la care se unesc și membri ai opoziției, singură”Liga” dlui Filipescu, pe cale să se transforme în „partid conservator”, făcîndu-și rezerve pe care le crede datorite titlului viitor și tendințelor firești ale... | 220 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | La plecare, ascultîndu-mi-se cuvîntul, am întrebat pe regele ce fac cu dînsa. A spus, zîmbind, că”,mai bine s-o rup”. Greutatea financiară se menține. Sînt interpelat de la început cu privire la restanțele învățătorilor, la „curba” aplicată salariilor preoțimii ardelene, la universitățile în lipsă de bani. Funcționarii... | 218 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | D. Brătescu lucrează cu comisia pe care a format-o și-mi promite a întrebuința de acum înainte „mandate mici».” Un moment situația e îngreuiată și de conflictul dintre ministrul de Finanțe și d. Manoilescu, care nici aiurea nu se mai bucură de simpatii. Toate silințile mele pentru a înlătura o ciocnire sînt zădarnice. ... | 206 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | Ea continuă a fi violentă din partea grupului de la Cluj, care nici nu participă la ședințele Parlamentului, încasînd mai mult sau mai puțin diurna, și între a țerăniștilor, vechi cunoscuți, prieteni chiar, cu cari colaborarea e rodnică și nu odată chiar plăcută. La 5 decembre „i-am spus dlui Mirto că liberalii dlui Du... | 229 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | Și senatorilor li se vorbește tot așa. În dorința unei cît mai mari asigurări a legii conversiunii, în jurul căreia s-a făcut ca totul să se învîrte, se zăbovesc alte legi, ca lunga, dar buna lege a drumurilor, prezintată de d. Vîlcovici, o lege agrară, legi militare, de o urgentă necesitate, și se fac concesii care sc... | 202 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | Serbătorile Crăciunului se apropie însă și, cu supapa unui moratoriu de două luni, pînă la 15 februar, pentru toate datoriile agricole, continuarea discuțiilor privitoare la conversiune se amînă după vacanță. Marii proprietari reuniți în Congres au căpătat asigurarea că și ei vor veni la rînd cu țeranii și, din nenoroc... | 248 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | Nu ajungea votarea unor impozite fiscale, de un „rendement” aleatoriu, ca acela al patentelor, al modificării legii petrolului și legea, foarte combătută, a alcoolului. Călătoria ministrului de Finanțe la Neapole, la Roma, la Paris și la Londra va lăsa și mai mult cîmpul deschis pentru intrigi, și ministeriul de Finanț... | 235 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | Dar nu e dispus să-și „acorde“ prezidenția unui Ministeriu de concentrare „sprijinit“ de d. Argetoianu, ci menține integral „condițiile“ puse în april 1931. Trebuie să fie cineva orb ca să nu vadă ce fierbe în dosul guvernului, amenințat din prima clipă. Un comunicat oficial arată deci că „ministrul la Londra“ n-a putu... | 232 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | Eu nu pot pleca așa cum pleacă oamenii cari s-au impus voinții suveranului.”Dacă guvernul ar ținea patru ani, eu singur aș face loc unui Ministeriu de alegeri, compus din magistrați. Atunci partidele ar fi în așa stare încît s-ar impune regrupări asupra cărora regele ar avea o mare influență și deci nu i s-ar putea imp... | 216 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | Insultele nu-i vor cruța de a doua zi: aș fi recomandat pe Buzdugan pentru a-l căsători cu una din fetele mele! Niciodată presa românească nu s-a coborît atît de jos. Îmi trebuie o extraordinară rezistență ca să mă mențin, cu atîta murdărie, pe care legi făcute pentru astfel de societăți o ocrotesc. Aceleași ziare stri... | 228 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | Nu lipsesc ardelenii compromiși: dd. Sever Bocu și Romul Boilă. Mareșalul Averescu lipsește: ar fi fost și greu după ce a declarat că se va pune în fruntea poporului care „va intra violent în drepturile sale“ și a prezintat pe suveran ca pe noul Nabuchodonosor, care a putut ceti pe zidurile sale amenințătorul”Mane, Tec... | 211 |
Nicolae Iorga | A DOUA SESIUNE A CAMEREI | Duca,. Argetoianu, Tătărăscu și generalul Moruzi.”Obosit și bolnav, mă hotărăsc a cere regelui să-mi reînnoiască încrederea sau să-mi primească demisia.” Singure puternicele stăruinți ale colegilor mei mă opresc de la acest pas, dar numai pentru moment. În audiența de la 27, aflu că d. Maniu, amintind legăturile sale c... | 162 |
Nicolae Iorga | REDESCHIDEREA PARLAMENTULUI | Camerele se deschid la 14 februar în protestările dlui Oteteleșanu, amic al mareșalului Averescu, că am zăbovit „dictatorial“ atît de mult deschiderea lor. La întrebarea cu privire la doleanțele pensionarilor, cari s-au coborît și în stradă, contra unui jurnal al Consiliului de miniștri care le-ar fi atacat drepturile,... | 263 |
Nicolae Iorga | REDESCHIDEREA PARLAMENTULUI | Un ziar de intelectuali, Calendarul, care făcea apologia răscoalei, a trebuit să fie oprit de ministrul de Interne. A îngădui ca, din nou, Capitala României, să fie în prada cetelor anarhice era un lucru pe care mentalitatea de ordine a membrilor guvernului n-o putea tolera. Cînd însă aceiași studenți cari insultaseră ... | 254 |
Nicolae Iorga | REDESCHIDEREA PARLAMENTULUI | Viitorul nu atîrnă însă de mine, ci de împrejurări. Se poate să mă despart de oameni cari-mi plac și să primesc pe alții pentru cari n-am nici o simpatie. Dar ce continuu să doresc e un Ministeriu de coaliție… Pentru moment n-am pe nimeni în vedere. E crezul meu, d-le profesor” (așa i se va vorbi si dlui Valer Pop). Și... | 159 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | A doua zi Curentul aduce darea de samă a audienței mele, cu însăși reproducerea cuvintelor regale, și se anunță apropiata sosire a dlui Titulescu. Ceea ce aduce demisia mea, pînă acuma cu atîta greutate de suflet zăbovită. Deși d. Argetoianu e însuși atins de veșnicele audiențe de oameni politici, cari fac să se acredi... | 211 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | Soluții nu dă: „să le afle cine a încurcat”. Nu se poate zice că o asemenea conversație e lipsită de francheță. În audiența de la 16 februar aud din gura regelui aceleași critice. Trebuie să aduc deci din nou înainte toată situația.”Spun că am trecut peste faza de dezgust de acum cîteva zile. În Ministeriul de concentr... | 223 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | E tot numai reminiscențe revoluționare și idei abstracte ungurești”. Regele isprăvește prin a constata că „pentru moment n-are ce pune în loc”. Și d. Argetoianu ajunge a dori o lămurire față de atitudinea dlui Titulescu. I se dă același răspuns ca și mie: „nu e alt guvern la îndemînă“. Cerînd, ca și mine, o întărire, i... | 204 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | Luînd cuvîntul, observ întîi că zăbovirea finanțării scade guvernul. Cum unii colegi au vorbit de posibilitatea altui guvern la acea dată de decembre, accentuez că, dacă noi sîntem un simplu intermezzo între guverne de partid, nu trebuie să ni se îngăduie a ridica o astfel de problemă, dar, dacă ni s-a îngăduit, să ni ... | 211 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | Ministrul de justiție, care cunoaște așa de bine Ardealul, să înceapă a lucra acolo. Multe creanțe vor cădea și finanțarea va fi ușurată. Observ că de conversiune nu s-a vorbit pînă în octombre trecut. Spusesem într-un interview dat, la Paris, ziarului Le Figaro că, statul fiind stîngaci, trebuie lăsat și organismului ... | 253 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | Și, în acest timp, presa, fixînd data cînd se va forma Ministeriu] Titulescu, răspîndește zvonuri în ce privește nu știu ce primejdii care amenință România și pe care numai instalarea acestuia le-ar putea înlătura. Sînt fideli ziariștii cu oamenii amabili! Numai plecarea, la 22, a salvatorului pune capăt acestei agitaț... | 231 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | Aceasta mă va face să apăr în Senat pe d. Vaida față de acuzațiile părintelui Lupaș că ar fi fost unul din ultimii sprijinitori ai Austriei muribunde; recunoștința, firește, va lipsi. Vom ajunge să cruțăm după putință în discuția din Cameră pe domnul nepot Boilă. Tot așa am vorbit, în aceeași lună mart, și dlui Potîrcă... | 205 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | Pentru Coroană d. Goga era mai util lîngă mareșalul Averescu, pe care-l putea influența. Acuma, d. Averescu, cu sau fără veleități republicane, va concentra toate nemulțămirile”. Regele a felicitat pe noul șef de partid. Ba mai e vorba și de un Ministeriu prezidat de generalul Cihoski, care a demisionat de curînd, luîn... | 228 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | Iar ziarele se ocupă pe larg, cerind guvernului o deriziune pe care a și găsit-o, în ajunul primei plecări în străinătate, d. Mihalache, de planul dlui Tardieu, care, pentru a opri Austria, ruinată, de la Anschluss și pentru a cîștiga Ungaria fără a-i satisface poftele teritoriale, propune o Uniune Dunăreană în care am... | 202 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | Trebuie făcut ceva, dar ministrul de Finanțe nu crede că se poate ataca budgetul fără dezorganizarea serviciilor; nu se poate tăia nici de la armată, și regele întrerupe pentru a spune: „neplata ofițerilor nu e încă periculoasă, dar poate fi”. Expunerea dlui Argetoianu continuă:”Rămîne datoria publică: o treime din bud... | 234 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | Ce-ar fi dacă pe lîngă toate, am avea de hrănit și o bogată clientelă de club? La 21 mart merg deci la regele, care nu vrea o criză ministerială,, cu ministrul Armatei.”Arătăm starea hranei soldaților; furnizorii sînt neplătiți. Regele aprobă rechizițiile, dar cu socoteală și cu plata în rentă măcar a acelor furnizori.... | 234 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | Pentru moment e vorba de prelungirea sesiunii parlamentare, de schimbarea legii electorale cu părăsirea primei, ceea ce nu mulțămește pe toată lumea și mai ales cercurile hotărîtoare. Toate acestea cad pentru mine pe planul al doilea față de chestia, urgentă, a lefilor. La 29 mart rog pe ministrul Armatei să vie la min... | 295 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | Deocamdată aceștia, cari vor fi strînși prin pericolul de a-și pierde anul, sînt puși să manifesteze pentru reapariția ziarului Calendarul. Se aduc pentru revendicări imposibile și cei de la Electrotehnică. Agitația se întinde asupra ipotecaților, cari cer să fie liberați și ei ca și agricultorii. Invalizii au și venit... | 235 |
Nicolae Iorga | O NOUĂ”CRIZĂ” INUTILĂ | De aceea, la 8 april, vine la Cameră ca să-mi „arunce o mănușă“ pe care declar că n-am de ce o primi. Dacă nu mai vrea să fie „occidental“ față de guvern, aceasta-l privește; sîntem pe banca ministerială ca să vedem lucruri de tot felul. Retragerea concursului, care mi se anunță, n-are sens pentru că n-am cerut acest c... | 83 |
Nicolae Iorga | UN ULTIM MOMENT DE OPTIMISM | Deocamdată revenirea tristei chestiuni a prințului Nicolae, pe care o potolisem odată, și o potolesc și acum, cu discreție, pune din nou pe suveran față de Ministeriul său într-o situație care nu îngăduie schimbările imediate, oricît ar fi fost de dorite. Aflu la 10 april, din gură autorizată, că au căzut toate trei pl... | 235 |
Nicolae Iorga | UN ULTIM MOMENT DE OPTIMISM | Nu se poate cere necontenit de la „bas de laine» francez. Își înțelege misiunea numai în ce privește scăderea cheltuielilor, unită cu o mai bună percepere a impozitelor. Față de anul trecut, avem numai 800 de milioane mai puțin la încasări. Datoria publică, e doar 18—20% din budget. Am sta mai bine decît înainte de răz... | 213 |
Nicolae Iorga | UN ULTIM MOMENT DE OPTIMISM | Toate ziarele de opoziție sînt la picioarele creditorilor. Dar pînă atunci îmi sosesc necontenit plângeri de neplată ale învățătorilor, mai ales din județele Severin, Odorhei. La Deva a fost asediată Prefectura. La Brașov se agită funcționarii. Ceea ce se trimete prefecturilor e cu totul neîndestulător. Scrisorile de i... | 215 |
Nicolae Iorga | UN ULTIM MOMENT DE OPTIMISM | Mareșalul Palatului îmi aduce un portret al regelui cu aceste rînduri:”Iubitului meu președinte al Consiliului, după un an de guvernare în zile grele“. | 23 |
Nicolae Iorga | ULTIMELE CONSTATĂRI BUDGETARE ȘI GESTUL DE OM ONEST AL PLECĂRII | Cîteva zile după arest ceas de bucurie, la vederea unei armate refăcute de suveran și însuflețite de cea mai deplină ascultare și de eel mai cald devotament față de dînsul, d. Argetoianu, în dubla sa calitate ministerială, adună, în prezența mea, pe prefecți pentru a-i îndemna să activeze încasările.”Le arată cum am as... | 240 |
Nicolae Iorga | ULTIMELE CONSTATĂRI BUDGETARE ȘI GESTUL DE OM ONEST AL PLECĂRII | Prevederile dlui Argetoianu nu se adeveriseră. Cînd, la 21 mai, cu prilejul serbării de la regimentul de pionieri, înireb pe regele unde se duce pentru vară și la ce dată, răspunsul este că aceasta „e în legătură cu situația politică”. Nu era greu să se interpreteze și față de situația internă această mărturisire. În n... | 205 |
Nicolae Iorga | ULTIMELE CONSTATĂRI BUDGETARE ȘI GESTUL DE OM ONEST AL PLECĂRII | Îndată ce mă întorc și consult pe dd. Amza și Brătescu, fac regelui un memoriu în șapte puncte, care cuprinde și alte măsuri, ca plata în ordinea averii și greutăților de familie, revizia pensiilor și stabilirea unei singure lefi de familie. Dar, la primirea în gară a suveranului, care se întorcea de pe Dunăre, ministr... | 266 |
Nicolae Iorga | ULTIMELE CONSTATĂRI BUDGETARE ȘI GESTUL DE OM ONEST AL PLECĂRII | Înainte de plecare declar că, dacă e vorba „de un împrumut la Liga Națiunilor, el s-ar încheia supt alt Ministeriu”. Jos, ministrul Armatei îmi vorbește de cele patrusprezece miliarde care-i sînt neapărat de nevoie. Peste cîteva ceasuri glasul de asigurare al dlui Argetoianu se aude din nou. S-a recunoscut la Ministeru... | 273 |
Nicolae Iorga | ULTIMELE CONSTATĂRI BUDGETARE ȘI GESTUL DE OM ONEST AL PLECĂRII | Declar că, oprit pînă acum de a cunoaște situația reală a Finanțelor, n-aș putea merge fără ca acest sistem să se schimbe. Regele obiectează că „în decretul de numire însuși mi se acorda acest drept care este și o datorie». Trebuie să opun însă că se cunosc condițiile în care am primit puterea. Atunci, din parte-i, suv... | 201 |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.