Split (1)

train · 12.5k rows

author stringclasses 19 values	title stringlengths 4 133	paragraph stringlengths 2 3k	word_count int64 1 502
Nicolae Iorga	ULTIMELE CONSTATĂRI BUDGETARE ȘI GESTUL DE OM ONEST AL PLECĂRII	Îmi cere scuze că a fost atît de tare. Nehotărîrea, părerea de rău, dorința de a spune ceva îi sînt scrise pe față. Deschid vorba, întrebîndu-l dacă, lucrînd la raportul cerut, am avea încrederea lui pentru viitor, orizontul”. Cum n-am un răspuns imediat, „adaug atunci că, decît a tîrî o astfel de situație încă o săptă...	259
Nicolae Iorga	ULTIMELE CONSTATĂRI BUDGETARE ȘI GESTUL DE OM ONEST AL PLECĂRII	Rog pe Maiestatea Voastră să mă creadă și mai departe al Maiestății Voastre prea-supus și plecat servitor, N. Iorga. 31 mai 1932.” Iar la plecare spun ziariștilor că mă duc și pentru că nu cred în folosul unui împrumut. În noaptea de 2 iunie omul crizelor insolubile sosește de la Geneva, dar, din primul moment, în loc ...	230
Nicolae Iorga	ULTIMELE CONSTATĂRI BUDGETARE ȘI GESTUL DE OM ONEST AL PLECĂRII	Și era vorba, mai ales, de continuarea Parlamentului. —”La noi e obicei ca odată cu guvernul să plece și Parlamentul…“„Amintesc că eu n-am dizolvat pe cel țerănesc fără a fi îndemnat. – Dar dacă se face o coaliție? – Și contra ei voi lupta, contra a orice are aerul de partid, căci la noi partidul e banda de exploatare....	212
Nicolae Iorga	ULTIMELE CONSTATĂRI BUDGETARE ȘI GESTUL DE OM ONEST AL PLECĂRII	Căci oamenii la cari se gîndește Maiestatea Voastră nu pot da nimic. Nu se poate împrumut. Rămîne deci numai programul meu. La național-țerăniști, pe cine-l are Maiestatea Voastră? Maniu e un șef de republică născut. Mihalache a rămas omul simplu, rîzgîiat de soartă: nu se face din el un om politic. Toți minderwertige ...	203
Nicolae Iorga	ULTIMELE CONSTATĂRI BUDGETARE ȘI GESTUL DE OM ONEST AL PLECĂRII	Și cît am putut!	4
Nicolae Iorga	INSTALAREA NOULUI REGIM	Cele cîteva zile pe care le-am mai petrecut la București, cetind zilnic scrisori de insulte și de amenințări, în care mi se punea în sarcină totul, de la „interviewul de la Mangalia” pînă la neplata învățătorilor pe cari eu, dintr-o ură patologică, aș fi căutat să-i aduc la moartea de foame, mi-au îngăduit să fiu martu...	222
Nicolae Iorga	INSTALAREA NOULUI REGIM	Cînd Carol al II-lea a sosit, mi s-a părut că prind în căutarea pe care a aruncat-o fereștilor goale ale casei mele din față și altceva decît curiozitatea. Nu se poate zice că formarea Ministeriului a mulțămit ramura „regățeană” a marelui partid. Intre dînsa și grupul de la Cluj, despre care se credea că deține simpati...	232
Nicolae Iorga	INSTALAREA NOULUI REGIM	Era caracteristică repulsia oricui se simțea ceva de a intra într-un Ministeriu care se intitula „de alegeri” și în fruntea căruia era obișnuitul supleant, considerat în partid ca un om de a doua mînă, al dlui Maniu. Toți erau încredințați că, misiunea acestui guvern fiind strict definită în facerea alegerilor, cu tot ...	243
Nicolae Iorga	INSTALAREA NOULUI REGIM	Chipos, sfătos, bătăios, tare în sprinceni și în mustață, d. Vaida Voievod părea potrivit pentru acest rol: cine știe dacă aparenta sa generozitate, căldura retoricei sale de cenaclu vienez pe cale de a reforma Împărăția, calități arătoase, nu s-ar putea opune glacialei înțepeniri cu ochii imobili și ficși, cu zîmbetul...	217
Nicolae Iorga	INSTALAREA NOULUI REGIM	Și, iarăși, creatorii diversiunii Vaida nu puteau să prevadă marile calități dramatice de care vor da dovadă, în grațiosul menuet pentru prezidenția Consiliului, aceia cari vor oferi admirabilul spectacol al întrevederii fecunde de la Valea Seacă. Era o mare greutate și cu dozarea în Ministeriu a celor două nuanțe care...	203
Nicolae Iorga	INSTALAREA NOULUI REGIM	Niciodată blăstămata invidie dintre fiii aceluiași neam nu s-a manifestat cu un cinism atît de sfidător și criminal. În jocul acesta de-a miniștrii, nimeni neputîndu-se considera ca definitiv decît după nu știu cîte verificări și corecturi, d. Periețeanu, delicatul traducător al unei poezii franceze pe care fără aceast...	206
Nicolae Iorga	INSTALAREA NOULUI REGIM	Cum s-or fi înțelegînd acolo intrusul politic, doctorul sămănăturilor abstracte și juristul de la Craiova putea ști numai d. Mihalache, care era ocupat să dea la Instrucție, unde figurează ca institutor bucureștean pensionat fără o oră de curs, un secretar pedagogic și muscelean excelentului sociolog fără partid care e...	234
Nicolae Iorga	INSTALAREA NOULUI REGIM	Într-o audiență la rege, devotatul sprijinitor ardelean al Coroanei, d. Vaier Pop, spuind că Ministeriul nu și-a atins nici unul din scopurile pentru care a fost numit, ca să audă că totuși „a pacificat Ardealul”, a cerut măcar un lucru: ca la Interne să fie cineva a cărui nepărtenire și spirit de legalitate să nu se p...	223
Nicolae Iorga	INSTALAREA NOULUI REGIM	Nici un cuvînt din inimă nu salută pe restabilitorii constituționalismului. Ziua întoarcerii regelui trecu aproape neobservată, și marele spectacol pregătit la Arenele Romane arătă de la început, prin numărul redus și dispoziția răcoroasă a publicului, de o calitate inferioară, greșeala care s-a făcut. În sfîrșit echip...	213
Nicolae Iorga	SITUAȚIA FINANCIARĂ	Motivul înlocuirii guvernului trecut era neplata lefilor, pensiilor, restanțelor și furniturilor. D. Vaida Voievod declarase că se simte în stare a birui toate greutățile, moștenite de mine, împreună cu o lege de organizare făcută ca pentru Franța de d. Titulescu și cu o administrație de partid plină de sabotori, de pă...	308
Nicolae Iorga	SITUAȚIA FINANCIARĂ	Deci, de la început, pentru a cuceri voturile, s-a promis plata salariilor și pensiilor, lăsîndu-se restanțele în sama”Guvernului viitor”, a celui definitiv, dar strecurîndu-se că, oricum, cu provizoriu sau cu definitiv, se va face numai ce se poate, ca și cum aceasta ar fi o idee nouă-nouță, neștiută de nimeni și capa...	211
Nicolae Iorga	SITUAȚIA FINANCIARĂ	Se vor da deci banii pentru transporturile magistraților, soldaților și puțintel și conștiințelor. Lucrul nu se poate ascunde: proveniența banilor, ilegală și primejdioasă, iese la iveală. Și, pentru ca să nu se păstreze iluzii asupra viitorului, d. Auboin, a cărui situație exactă se caută la noi, dar pe care îl înțele...	212
Nicolae Iorga	SITUAȚIA FINANCIARĂ	La ministeriul de Externe funcționarii au fost trimeși, ni se spune de cine n-are nici un interes să inventeze, de la casier la servitorul de jos, care avea înaintea sa banița satisfacerii nevoilor funcționărimii. Ca pe vremea cînd turcii constatau astfel dacă haraciul de aspri al Țerii-Românești și al Moldovei este de...	221
Nicolae Iorga	SITUAȚIA FINANCIARĂ	Un ziar semnala că și în armată, de exemplu la Sibiu, s-a împiedecat numai prin răpedea trimetere acasă a unui grup militar vădirea în fața regelui a neplății lefilor. Iar pensionarii au putut să-și dea sama că minunea care să umple deodată un tezaur sărăcit nu s-a îndeplinit încă de partidul „popularității”. Politicia...	219
Nicolae Iorga	SITUAȚIA FINANCIARĂ	La votarea ei am observat că, pornită din invidie democratică și din dorința de a-și plasa partizanii încă necăpătuiți, iar nu din preocupații de moralitate și de justiție socială, ea nu-și poate atinge scopul. De fapt, se lovește în dreptul oricui de a-și vedea apreciată și plătită o muncă pe care altul n-o poate da d...	236
Nicolae Iorga	SITUAȚIA FINANCIARĂ	Deocamdată, prin aplicarea legii rău cugetate și rău alcătuite, pe lîngă că e viciată în chiar principiul ei, s-au realizat „economii” de același preț, material și moral, ca și cele de la mandatele refuzate pentru neplata integrală a contribuțiilor. Și, cum un articol pentru care stăruisem, ca să nu treacă locuri impor...	226
Nicolae Iorga	SITUAȚIA FINANCIARĂ	Mă gîndisem la anumite mijloace, a căror încercare, nu din vina mea, a rămas baltă, fără a mai pomeni legea de păsuire a dlui Vaier Pop, pe care acum creditorii străini vor s-o desființeze. Mă învoisem cu exponenții fabricilor să se alcătuiască o comisiune, cu delegați ai Camerelor de Comerț și ai Sfaturilor negustoreș...	253
Nicolae Iorga	SITUAȚIA FINANCIARĂ	Ar fi fost desigur o soluție care nu cere vreo bătaie de cap: plata în bonuri. Singur numele acesta al bonurilor trezește cele mai urîte amintiri. Abia, după o imensă trudă, scăpasem, nu de povara lor, care s-a adaus la datoria publică, dar de nesiguranța în care bonurile aruncaseră întreaga situație financiară a țerii...	238
Nicolae Iorga	SITUAȚIA FINANCIARĂ	Cuvîntul însuși de împrumut mă îngrozea, și, din orice buze l-am auzit, am răspuns cu aceeași indignată răspingere. Cînd mi s-a pomenit de plasări productive ale capitalului străin în vreo întreprindere românească – silozuri olandeze, punere în valoare a terenurilor inundabile, pescuirea în deltă sau orice alta —, am p...	224
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Popular cum îl credea suveranul, partidul național-țerănesc, despre care un ziarist italian anume invitat spunea că n-are decît să spuie”Maniu” pentru ca îndată orice țeran din Ardeal să se ridice și să ducă mîna la căciulă, a simțit oarecare îngrijorări. În București întîi. E adevărat că pentru orice politician al Ard...	236
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Și măcar partea țerănistă a partidului crede că este nevoie și de învietorii Sodomei. Pentru a cîștiga pe bucureșteni se crede că trebuie întruniri publice, la Dacia, la Eforie, oriunde se pot strînge reprezintanții autentici ai „cetățenilor Capitalei”, chiar dacă e să-i aducă în opinci din fața Turtucaii sau de la Vad...	217
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Scena a fost impunătoare și duioasă. Aceluia care se considera numai ca un „umil gregariu“, cu sentimente de adevărat schimnic al politicii, urmărind pe moșia sa, la vizita vreunui gazetar bucureștean, cuiburi de potîrnichi sau de prepelițe, i s-a impus, de glasul vladimirescian al „șefului” său (stimat și iubit”), d. ...	279
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Totuși scena ridiculă s-a produs. Legiunile ilfovene, vlășcene, poate și baraganice ale amatorilor de ministere bune s-au înșiruit, au apucat prăjinile placardelor și, firește, fără nici o opunere a forței publice, din care anume elemente se găseau poate chiar între manifestanți, au mers pînă la Palat. Respectuos față ...	227
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Dar, pentru a strica efectul primei apariții, harnicii aderenți, devotați și convinși, ai dlui mareșal Averescu, ostași glorioși ai șomajului bucureștean, au izbutit să facă, la rîndul lor, ca regele României să omagieze prin apariția sa aceastălaltă manifestare a aceluiași „popor”. Aici însă s-a produs un incident pe ...	201
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Se înscriu cînd? : atunci cînd o nație amărîtă, stoarsă pînă la măduvă de luptele fără sens și fără folos ale asociațiilor de căpătuială supt nobile forme de împrumut occidental și-a pus toate nădejdile într-o tînără căpetenie regală, pe care n-a chemat-o cu toată puterea devotamentului pentru ca fruntea regală să se p...	226
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Dar partidul național-țerănesc venise numai din cauza presupusei sale popularități, mai ales în ce privește Ardealul – „am pacificat Ardealul“, zisese regele. Și în fața lui nu se găseau în administrație oamenii puși de un partid puternic, avînd cu ce să umple și ultimul loc, ci funcționari de carieră, de cari nu se gî...	271
Nicolae Iorga	ALEGERILE	La Prefectură, directorul, pretorii și funcționarii au fost parte suspendați, parte înlocuiți. Comandantul de jandarmi a fost înlocuit în două zile. Comisari, subcomisari scoși, și numiți alții cu duiumul”. Aceste rînduri, elocvente prin simplicitatea și sinceritatea lor, se pot aplica oricărui județ. În Prahova, reviz...	202
Nicolae Iorga	ALEGERILE	D. Mitache pe „preotul de la Stelinești, care, cu afaceri în curs de judecată”, își îndeplinise pentru ispășire funcțiunea de agent electoral. D. Petru Andrei a schițat pe „învățătorul Adam Vasile, care, împreună cu un fierar, a bătut pe alt învățător în chiar casa lui”. Mi-i scîrbă să mai continuu. Studenții n-au fost...	207
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Jandarmii n-au intervenit, dar pretutindeni oamenii partidului – să zicem și: partidelor, fiindcă la toate le-a dat drumul salvatoarea deriziune regală de la 31 mai – își pregăteau armata electorală. Inaugurînd o tactică nouă, se lucra înainte de ziua alegerii, care aceasta trebuia să fie albă, curată ca o mireasă fără...	203
Nicolae Iorga	ALEGERILE	S-au prezintat în Cameră hîrtii de cinci sute de lei rupte transversal în două: era vorba de opozanți; din partea cealaltă s-ar fi putut prezintă alte dovezi asemenea. Carăle cu rachiu s-au oprit la porțile tuturor satelor ardelene. Pe alocurea oamenii veneau așa de beți încît și-ar fi pus pecetea, cu care băteau toate...	235
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Mă tem chiar că și așa am spus prea mult admițînd că jandarmeria n-a operat. Căci ziarul Țara Noastră (XI, 96) prezintă telegrame de la judecători prezidenți de birouri electorale basarabene în care se arată că „autoritățile“ au mințit satele anunțînd o falșă amînare și că jandarmii, cu șeful în frunte, călări, opreau ...	234
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Cînd un coleg din Germania mi-a scris dăunăzi, mulțămindu-mi pentru ce am dat alor lui din Ardeal, i-am răspuns că deplor un singur lucru: acest sistem e foarte practic pentru ca un Konnerth sau altul să fie veșnic deputat, dar dezastruos pentru viața morală a unui neam care trebuie să ție sama în viața publică și de a...	227
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Cu ungurii s-a inaugurat un nou sistem. Contra magnaților, din ce în ce mai porniți pe război, cu gîndul ascuns, de altfel firesc, de a reface monarhia apostolică a Sfîntului Ștefan, se ridicase o democrație maghiară, care, cît e slabă, pretinde a dori conlucrarea anestă, devotată chiar, cu românii. Și eu am primit la ...	241
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Mi s-a obiectat că guvernul de atunci n-a voit să înlăture prima. Declarația mea a fost de la început netedă. Dușman al legii strecurate de guvernul lui I. I. Brătianu la un sfîrșit de martie din anul al patrulea al guvernării, supt inspirația unui Al. Constantinescu, eu, care cred că un om cuminte poate guverna și cu ...	239
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Dar, cînd Coroana are în vedere dreptul său de a alege între oameni, rămîind apoi, bineînțeles, fidelă simpatiilor chibzuite, cînd ea voiește să nu se consacre unei vieți private agrementate de călătorii și de vînători, ci să aibă necontenit influența folositoare, necesară țerii, pe care i-o dă Constituția, cînd ea voi...	354
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Liberalii vechi, cari nu vor ierta nici o clipă un partid pe care-l consideră ca format din adunături exploatatoare ale unei situații tulbure pentru a le răpi o situație la care cred că au în chip permanent dreptul; tineret ambițios al tînărului Brătianu, care-și atribuie o mare misiune reformatoare, pentru care, încep...	283
Nicolae Iorga	ALEGERILE	Pînă și legalitatea acestui Parlament poate fi pusă la îndoială. Ea a fost relevată la început de adversarii liberali, deși, după obiceiul țerii, de a doua zi chiar, acuzațiile, așa de grave, au fost lăsate să cadă. În adevăr, ca să se ajungă la cei patruzeci la sută cu cari se capătă prima, s-au rășluit, înainte de a ...	218
Nicolae Iorga	ALEGERILE	În loc de aceasta s-au rechemat în funcțiune Consiliile dizolvate, ca păstrătoare ale unui drept care n-a trecut încă la alții. Pentru cel mai urîcios dintre partide această scolastică de barou ar fi fost compromițătoare. Çe se poate spune însă despre o grupare sprijinită, nu pe talente, pe reputații, pe servicii aduse...	70
Nicolae Iorga	PARLAMENTUL	Cu cîteva zile înainte de clipa cînd Parlamentul, așa cum a fost ales și așa cum este, trebuia să-și înceapă ședințele am prezis în Neamul românesc că va fi o adunare incapabilă de a găsi în ea însăși disciplina sa și că banca ministerială, cum e alcătuită, nu e în stare să impuie această disciplină pe care deputații ș...	207
Nicolae Iorga	PARLAMENTUL	În sfîrșit alegerea ca președinte a unui nemulțămit, d. Costăchescu, căruia nu i s-a dat ministeriul de Instrucție unde a funcționat doi ani și jumătate și i s-a refuzat și succesiunea eventuală a d-lui Gusti, a provocat din partea sa o declarație de independență a acestui Corp legiuitor, care se declară gata să dea ma...	216
Nicolae Iorga	PARLAMENTUL	Ajungea un banderillero ca drul Lupu, cu bogatul său material de folclor, pe care-l întrebuințează cu o vehemență de atitudine perfect stilată, pentru ca elocvența clocotită și opărită a dlui Vaida Voievod să ajungă la paroxism. Și a ajuns. Ce n-a spus aprigul luptător care cere o moară de vînt la fiecare colț de strad...	207
Nicolae Iorga	PARLAMENTUL	La Cluj s-a găsit multă bunăvoință în adevăr pentru această acțiune cetățenească, de cel mai evident spirit național, dar d. Vaida Voievod a avut francheța să declare că în partidul său era un perfect „haos“, de n-aveai cu cine te înțelege. Prețioase lămuriri, care se potrivesc cu ceea ce mi-a revenit apoi pe altă cale...	208
Nicolae Iorga	ȘEFUL	Încă din primul moment al guvernării improvizate problema șefului care avea să dirigă noul regim de „constituționalism” se impunea de un „constituționalism” opus puterii regale, dreptului suveranului, totuși înscris în Constituție, drept de care ne vom ocupa în ultima parte a acestei schițe. Regele are, desigur, putinț...	219
Nicolae Iorga	ȘEFUL	Între doi prieteni așa de vechi, între doi „frați” ca dd. Vaida Voievod și Iuliu Maniu nu e bine să se strecoare o profană privire de indiscreție. Dar o cugetare critică va trebui să conchidă că, și data aceasta, d. Maniu va fi bucuros că sarcina unor alegeri urîte și riscate, a unui Parlament inguvernabil, a primelor ...	218
Nicolae Iorga	ȘEFUL	De aici înainte va începe marea comedie, de stil înalt, a unui guvern popular fără popularitate, reformator fără program și de mînă tare fără șef. S-au inventat, după întrevederea care a adus Bădăcinul la Valea Seacă – lucru simptomatic pentru cine știe să vadă, – discuțiile de la Sinaia, unde, pentru motive politice, ...	222
Nicolae Iorga	ȘEFUL	O invitație la dejun a fost refuzată: nu mai e timp să se ajungă la București. Ea a fost repetată: nu e nimic; cel mai puțin ce poate face un rege constituțional pentru un bărbat de talia dlui Maniu e să lase a i se arde bucatele. D. Maniu, care e discret ca o poiană de la Bădăcin, nu va spune niciodată ce s-a petrecut...	227
Nicolae Iorga	ȘEFUL	D. Maniu are însă voluptatea reținerilor, care fac pe parteneri să sufere. Ceva lipsea satisfacției supreme la care rîvnise în dulcile seri de vară, în asprele nopți de iarnă, acolo, în pustietatea, plină numai de potîrnichi pribege, a Bădăcinului. Voia să aibă un lucru la care nu se gîndise încă nimeni: admirația pent...	223
Nicolae Iorga	ȘEFUL	i-a păstrat locul cald, și n-a uitat durerea cu care s-a „jertfit“„fratele“ Alexandru. Părea o rugăciune pe buze de sfînt. De piatră să fi fost, și ai fi plîns: emoția în partid trebuie să fi fost generală și profundă. Revenirea la conducerea partidului, da. Insă mai e ceva de hotărît pe lîngă ascultarea deplină, fără ...	221
Nicolae Iorga	ȘEFUL	Deocamdată, fiindcă de sus nimic nu se adăugea la satisfacția, acum uitată, a dejunului, alte metode trebuiau găsite. Anume partidul, prin Sfatul său suprem, să elaboreze un program. Programul pentru guvernare, cu lucruri care se pot și lucruri care nu se pot, cu lucruri care se spun și nu se fac, cu lucruri care, și d...	214
Nicolae Iorga	ȘEFUL	Sfînta Constituție țerănistă, se va aduce regelui în Arca Alianței, în jurul căreia vor sălta șefii ca în Biblie. Și regele va trebui s-o primească. Și va trebui să puie pe unul singur executor al prescripțiilor ei: pe d. Maniu, venit astfel la guvern. Dar această comedie, cu scenariu] anunțat prin ziare, e plină de su...	234
Nicolae Iorga	ȘEFUL	Totuși începea să se întrevadă un lucru: acela că dlui Maniu nu-i trebuiau deocamdată amindouă situațiile, ci una singură: șefia partidului, oferită în genunchi de toți rebelii, pînă la „omul de stat“ care îndrăznise a suplini pe căpitanul său suprem. Din această situație se poate face pe urmă restul. Pînă atunci omul ...	214
Nicolae Iorga	ȘEFUL	Deci, invitat, poate și călduros rugat, de suveran, șeful partidului n-a putut accepta. Personalitatea acestui bărbat de stat ajunge pentru a impresiona pe regele, numai programul însă îl poate încătușa pe suveran. Și programul acesta umblă încă năuc prin multe minți luminate și încrezute. Ponosul Prezidenției de Consi...	201
Nicolae Iorga	ȘEFUL	Periețeanu, Lugoșianu și Potîrcă se sacrificau – d. Halippa fiind redus la o umbră rătăcitoare – pentru ca guvernul să se complecteze cu dd. Madgearu. Mirto și Mihai Popovici, care, ca fost student în drept la Viena, lua Justiția. Iar speranța partidului pentru Instrucție, tînărul domn Andrei, se adăugea doar ca al uns...	204
Nicolae Iorga	ȘEFUL	Considerînd ca „guvern constituit” (și constituțional repetă ecoul Maniu), „definitiv” și „bine stabilit” fabricația de la „biroul partidului”, în care nu putuse păstra nici pe credinciosul său ministru de Război – d. Gusti însuși datorind locul său mai mult înscrierii în partidul cel mai sociologic din România decît f...	217
Nicolae Iorga	ȘEFUL	Anume regele, oferind tocmai acea „colaborare” pe care d. Maniu n-o voiește, și calificînd-o de „sinceră”, a adăugit: „precum sinceritate cer și eu de la d-voastră”. În frazele de veche retorică budapestană prin care d. Vaida Voievod și-a arătat bucuria, prezintîndu-se ca un călător pe Marea furtunoasă”, „binecuvîntat”...	87
Nicolae Iorga	REGELE ȘI ROSTUL LUI	Da, însă acest sistem de guvernare, la care în singurătatea sa se va fi gîndit mult timp nemărgenita ambiție a dlui Maniu, nu se poate admite. Nu se poate admite chiar dacă regele, căruia un ziarist francez, plin de simpatie pentru calitățile Maiestății sale, îi deneagă aceea a curajului de a înfrunta orice risc, ar ad...	278
Nicolae Iorga	REGELE ȘI ROSTUL LUI	Dar noi n-am făcut nici una din acele mișcări revoluționare, din acele cataclisme politice care rup cu un întreg trecut și inaugurează o dominație sprijinită pe noi principii abstracte. Noi nu creăm ca d. Maniu – aici e greșeala d-sale – o Românie teoretică absolut nouă după învățăturile unor ideologi trăind în casă. N...	223
Nicolae Iorga	REGELE ȘI ROSTUL LUI	Mutați la noi, Hohenzollernii de la Rin n-au înțeles cu desăvîrșire această lecție de istorie, care nu se poate prinde decît de cine știe foarte bine, cu multă osteneală, trecutul nostru întreg. De aici a venit că un Carol I, din mare neam occidental, învingător în lupte și încoronat cu coroana regilor, a fost mai puți...	212
Nicolae Iorga	REGELE ȘI ROSTUL LUI	Dar insolențele ministeriale ale despoților de partid, pe acestea le pălmuiește pe amîndoi obrajii aceeași mîndrie aristocratică, nedeprinsă cu ieșirea din fire a cui și-a putut strînge o zestre electorală. Unui astfel de șef, oricît ni l-ar prezintă regele, nu ne supunem. Pentru atîta lucru ieșim și noi în stradă și f...	201
Nicolae Iorga	REGELE ȘI ROSTUL LUI	Dacă însă Coroana părăsește ce este al ei, nația care i-a dat aceste drepturi le smulge din mîna cui le uzurpă și i le dă înapoi regelui. Nu, desigur, cu îndatoriri față de cine ajunge a îndeplini această datorie, dar cu tot ce trebuie pentru ca această alunecare de drepturi să nu se mai poată petrece niciodată.	57
Nicolae Iorga	CE AU FOST BUCUREȘTII?	Trăim într-un oraș pe care nu-l înțelegem și de aceea nu-l știm îngriji, și-l îndreptăm adesea pe linii de dezvoltare care ar fi trebuit să rămînă totdeauna străine, stricîndu-i astfel, prin adausurile și prefacerile noastre de acum, acel caracter care, în ciuda multor lipsuri și neglijențe, îl făcea totuși simpatic od...	222
Nicolae Iorga	CE AU FOST BUCUREȘTII?	Nu este o singură înălțime, ci pe malul de sud mai multe dealuri se înșiră, de la al Radului-Vodă pînă la al Spirii, al Mitropoliei și la părțile ridicate de către Cotroceni. Rezistența se putea face prin urmare din mai multe părți, cum, în cursul timpului, lupte s-au și dat pe aceste puncte mai înalte. [...] De jur-îm...	242
Nicolae Iorga	CE AU FOST BUCUREȘTII?	[...] Aceeași nevoie de politică dibaci nesigură, timp de mai mult de un sfert de veac, între turci, austrieci și ruși, a făcut pe Constantin Brîncoveanu să urmeze exemplul lui Matei (Basarab n.n.). Bucureștii îi sînt datori cu o mulțime de îmbogățiri și înfrumusețări, dar el caută să învie acea Tîrgoviște care pe vrem...	149
Nicolae Iorga	ÎN JURUL BUCUREȘTILOR	Mărcuța, se află tocmai în fundul aleilor și curților închise ale casei de nebuni. Cum vii de la București, și se înfățișează dărâmăturile de rugină ale zidurilor și vîrfurile turnurilor fără frumusețe [...] Abia se deschide poarta din zidul nalt de cărămidă tare, și ajungi în curtea bisericii. Clădirea e veche, fiind ...	214
Nicolae Iorga	ÎN JURUL BUCUREȘTILOR	Peste vreo patruzeci de ani, Alexandru Ipsilanti alt domn bun din vremurile rele, înălță și mai sus turnul și dură zidul dinlăuntru, paralel cu zidul de împrejmuire, și pentru aceasta păretele din stînga al bisericii poartă chipul său și al doamnei Ecaterina. Din timpuri mai nouă vine tencuiala groasă, spoiala trandafi...	215
Nicolae Iorga	ÎN JURUL BUCUREȘTILOR	Treci printr-un mare turn înalt și împodobit, în gustul, cam fistichiu, al veacului al XVIII-lea, și acum vezi biserica. Reparațiile nu-i vor fi schimbat mult întîia înfățișare, care e foarte simplă: păreți puțin înalți cari se taie în unghiuri drepte. Frumuseța o găsești însă, pe de o parte, în minunatul pridvor bolti...	215
Nicolae Iorga	ÎN JURUL BUCUREȘTILOR	În zarea vînătă se zăresc copaci răzleți. Apoi altă șosea, mai îngustă, se desface "la maici", adică spre mănăstirea Pasărea. În curînd, ești prins de pădure, înaltă, deasă, cu trunchiurile tinere strînse unul lîngă altul, ca trestiile bălților. La capăt, un sătuleț cu casele foarte păcătoase, strîmbe, joase, goale; o ...	232
Nicolae Iorga	ÎN JURUL BUCUREȘTILOR	Frumoasa clădire de mulțămită, pe care Șerban o durase într-o poiană, rămînea sub straja codrului care ocrotise așa de bine și pe ctitor în ceasurile de mare primejdie. [...] Vremurile noi revărsară marele oraș în creștere și peste granița de pace a mănăstirii. Cîtva timp ea părea menită să iasă la iveală, ajungînd îns...	205
Nicolae Iorga	ÎN JURUL BUCUREȘTILOR	Păreții laterali se înfundă puțin, înainte de a se rotunzi în absidă: ferești mărunte, cu frumoase rame de ciubuce tăiate în piatră, îi străpung. Un turnuleț de zid încunună coperemîntul. Înăuntru, bolți se razimă unele pe altele; doisprezece stîlpi sculptați închid în pronaos un pătrat mai restrîns și despart acest pr...	174
Nicolae Iorga	ÎNTR-O ZI DE APRILIE SPRE CALDĂRUȘANI, SNAGOV, ȚIGĂNEȘTI	În stînga se văd acum două grupe de arbori și de clădiri în jurul a două biserici. Biserica dintîi e veche și o împrejmuiește un zid de cărămidă ce se risipește pe încetul. E Plumbuita care înșiră încă toată împrejurarea de acum trei sute de ani, pe cînd biserica, păstrînd la jețul domnesc rămășițe în piatră de la înce...	208
Nicolae Iorga	ÎNTR-O ZI DE APRILIE SPRE CALDĂRUȘANI, SNAGOV, ȚIGĂNEȘTI	Cîmpia se prăvale la dreapta într-o "căldare", o "căldărușă", în care izvoare puternice au întins o pînză de apă ce se reînnoiește, sorbită deasupra de soare. Lacul se înfundă în malurile înalte, înfige în ele mici golfuri ascuțite: din loc în loc, ostroave mărunțele își arată țepii de rogoz și ierburi înalte; li se zi...	253
Nicolae Iorga	ÎNTR-O ZI DE APRILIE SPRE CALDĂRUȘANI, SNAGOV, ȚIGĂNEȘTI	Vechimea trăiește în zidurile de apărare și de locuința care ascundeau biserica de la început. Un mare turn ca acela de la biserica din Cîmpulung păzește spre București: în el vor fi fost de atîtea ori străjeri la apropierea turcilor sau în timpuri cînd se mișcau hoții în aceste păduri care sînt cele vestite ale Vlăsie...	228
Nicolae Iorga	ÎNTR-O ZI DE APRILIE SPRE CALDĂRUȘANI, SNAGOV, ȚIGĂNEȘTI	Piatra de pomenire a întemeietorului a căzut, s-a distrus, dacă nu va fi zidită undeva în încărcăturile reparațiilor de mai tîrziu. Cronica țării scrie însă așa: "Vlad Vodă Țepeș, Acesta au făcut cetatea de la Poienari și au făcut sfînta mănăstire de la Snagov". Țepeș a putut fi ctitor aici, ca și Matei Basarab la Căld...	210
Nicolae Iorga	ÎNTR-O ZI DE APRILIE SPRE CALDĂRUȘANI, SNAGOV, ȚIGĂNEȘTI	Ea îmbătrînise puțin, din timpurile lui Mircea pînă în acelea ale lui Matei Basarab, care-i dădu o rivală în Căldărușani, ce fusese pînă atunci numai un schit în mijlocul șesului. Clădirea tragică a lui Țepeș și a lui Mircea Ciobanul, mîndra mănăstire domnească, pentru care se culesese dijma pe atîtea moșii și se puses...	231
Nicolae Iorga	ÎNTR-O ZI DE APRILIE SPRE CALDĂRUȘANI, SNAGOV, ȚIGĂNEȘTI	Ele închideau o curte pietruită în care se aflau cele două bisericuțe ale Bunei Vestiri și Adormirii Maicii Domnului , precum și trapezăria. Cînd se făcu sară, în apropierea cinei, la care el nu mai era să ia parte, marele postelnic fu zugrumat de un stîlp, la 20 decembrie 1662; ștreangul se strînse și albul cap căzu p...	214
Nicolae Iorga	ÎNTR-O ZI DE APRILIE SPRE CALDĂRUȘANI, SNAGOV, ȚIGĂNEȘTI	În chiliile sale, buchile frumoase, zugrăvite și turnate de dînsul, se așezară în tipare și însemnară pe hîrtie cărți pentru slujbă, cărți pentru îndreptarea vieții. Uite acolo unde se sorește șopîrla verde peste cărămizile calde, va fi stat adeseori într-un jeț căruia tot el îi va fi adaus săpături alese, părintele, p...	209
Nicolae Iorga	ÎNTR-O ZI DE APRILIE SPRE CALDĂRUȘANI, SNAGOV, ȚIGĂNEȘTI	În dreapta și în stînga privirea se oprește în pînza străvezie, însuflețită de lumină, a verdelui tînăr pe unde străbate numai ici și colo cîte o săgeată de rază roșie, pe care veșnicul arcaș o arunca în urmă, plecînd. De la o vreme, pădurea se preface într-un parc neasămănat; se văd alei prunduite, bănci. Cîteva căsuț...	204
Nicolae Iorga	ÎNTR-O ZI DE APRILIE SPRE CALDĂRUȘANI, SNAGOV, ȚIGĂNEȘTI	Numai un biet copil rahitic, sucit în toate încheieturile oaselor sale, privește către desfășurarea trăsurilor. [...]	16
Nicolae Iorga	ACELAȘI DRUM. CERNICA	Pe o mică înălțime, frunzișul des al sălciilor de argint cuprinde ca pe o floare, ziduri albe ce se razimă pe un fond verde-clar de păduri. Drumul cotește; el trece acum deasupra tufișurilor de papură înfipte într-o mocirlă, din care se ivesc potirele aurite ale nuferilor, apărate de noroiu-rile adînci. O poartă de măn...	212
Nicolae Iorga	ACELAȘI DRUM. CERNICA	Și totuși cimitirul a fost odată un loc de muncă și de lumină. Călugării de la Cernica au intrat în marea mișcare paisiană de îndreptare spre lucrul cu gîndul a călugă-rimii; ei au scris și au tălmăcit, îmbogățind literatura noastră din veacul al XVIII-lea. Între dînșii a trăit Macarie gramaticul, care avea o mare faim...	204
Nicolae Iorga	ACELAȘI DRUM. CERNICA	PITEȘTI Pitești, un oraș pe care l-ar fi putut dori cine ni-ar fi voit mai bine. O regiune de dealuri bine împădurite înconjură capitala Argeșului. Străzi drepte, case frumoase, cît se poate de bine întreținute, desăvîrșită lipsă de praf. Lumea nu stă închisă în casă ca la Rîmnic, ea circulă pretutindeni, gătită, dar n...	208
Nicolae Iorga	ACELAȘI DRUM. CERNICA	Piteștii primiră astfel la zilele de bîlci și de tîrguri de săptămînă călăreții, carăle și drumeții cu traiste și toiege din toate cotloanele văilor împădurite; ei atîrnară șomoiogul de paie înaintea circiumelor primitoare, durară prăvălii și tarabe. [...]	38
Nicolae Iorga	CRAIOVA	Centrul, luminat electric, face o mare impresie. Se vad cartiere de case înalte, lipite una de alta, ca "Lipscanii" Bucureștilor. În fața unui admirabil hotel ce se termină acu-ma - gust ultra-modern, faianțe colorate, proporții mărețe - mă opresc la unul mai vechi, dar tot așa de încăpător, unde petrec noaptea constat...	204
Nicolae Iorga	CRAIOVA	Între ele se ivește veselă, în mijlocul arborilor, o frumoasă biserică roșiatecă, una din cele trei mari biserici, toate modernizate cam în același fel, ale Craiovei. De la un loc caracterul elegant, european al străzii slăbește, cu toate că pavajul îngrijit merge și mai departe. Aici se văd case mici, risipite, magher...	201
Nicolae Iorga	CRAIOVA	Grădina se înfundă de nu-i vezi capătul, în cîmpia undulată a Jiului, în care e așezată Craiova: ea trece peste un lac limpede, peste rîul ce pornește din acesta; și, departe, se găsește chiar un frumos pod peste o adîncitură a terenului. Rămîne acum ca această podoabă să fie îngrijită după cuviință, ca drumul spre dîn...	69
Nicolae Iorga	MĂNĂSTIREA STREHAIA	Marele sat e la vreun sfert de ceas de la gară. Îl alcătuiește un șirag de case, dintre care unele au tipul gorjan; se văd și de acelea al căror părete din față înaintează pe o lăture, mîntuindu-se cu o fereastă. Mănăstirea de odinioară e acum biserica din mijlocul Strehaiei, biserică foarte bine păstrată și îngrijită....	202
Nicolae Iorga	MĂNĂSTIREA STREHAIA	Această fațadă a fost apoi tencuită și netezită, puindu-i-se înainte, la 1826 poate, cînd cu noua zugrăveală, un pridvor deschis, cu arcadele răzimate pe zece stîlpi în cinci colțuri. Dar pe laturi se recunosc încă aceleași podoabe de zimți, de ciubuce simple, de ocnițe în două caturi - cele de sus rotunde, celelalte p...	143
Nicolae Iorga	SPRE TÎRGU JIU. TISMANA	Șesul oltean pe care-l străbate acceleratul nu samănă cu șesul, revărsat ca o apă, al Țării Românești. Simți că mergi pe o înălțime mai mare, și necontenit, de amîndouă părțile, pămîntul se înalță încă. Lăicerele, scoarțele arăturilor proaspete, ale fînețelor verzi, ale puținelor lanuri de porumb chircit și uscat se cu...	249
Nicolae Iorga	SPRE TÎRGU JIU. TISMANA	Numai portul femeilor e mai urît decît în dealurile și în munții Vîlcei: supt ploaie trec ca niște călugărițe catolice, fețele înfășurate-n broboade, trupuri învălătucite-n mantii albe, șnuruite. [...] După Carbuneștii (Tîrgu Cărbunești n.n.) care înlocuiesc vechiul tîrg al Gilortului, ce se mai chema și al Bengăi, pe ...	206
Nicolae Iorga	SPRE TÎRGU JIU. TISMANA	Vînzătorii și vînză-toarele stau așezați pe marginea trotuarului. Tipurile sînt energice, figurile pline, arse de soare; ochii privesc drept, fără sfială. Bărbații poartă pînzeturi albe sau lungi mantale de postav. Fotele, cămășile cusute ale femeilor sînt dovezi de îngrijire și de un gust ales. Toți par mai puternici,...	227
Nicolae Iorga	SPRE TÎRGU JIU. TISMANA	Apa Tismanei, negrie, fuge în necontenite vîrtejuri albe de spumă. Printre ramurile ce închid zarea privește un turn, cercetînd cărarea, apoi el se ascunde iarăși, și numai iată că la o cotitură Tismana toată: turnurile amîndouă, o poartă de intrare, zidurile nouă, galbene se văd, înjghebînd o cetate puternică. La pici...	219
Nicolae Iorga	SPRE TÎRGU JIU. TISMANA	Aici se îngroapă Sfîntul - pe care-l amintește astăzi o urîtă lespede de pe la 1840 într-un meschin grilaj, lîngă biserica nouă - și tot aici și cellalt ctitor, Vladislav-vodă. Din pietrele lor de mormînt, din odoarele dăruite de dînșii, din clădirea însăși n-a mai rămas însă nimic. Dar la 1541, mîntuind în ziua de 14 ...	230
Nicolae Iorga	SPRE TÎRGU JIU. TISMANA	[...]	1
Nicolae Iorga	PE VALEA JIULUI SPRE HOTAR	Pînă la vamă, drum de trei ceasuri, e aceeași strîmtoare, cu un părete rupt de dinamită și de cazmale, spintecat în răni de rugină și de arsuri, sau revărsat pe margenea apei în clădării sălbatece, și cu cellalt părete, drept, nalt, trist, singuratec, cuprins de sus pînă jos în valea pădurii. Între cele două creștete î...	240
Nicolae Iorga	PE VALEA JIULUI SPRE HOTAR	[...] Odată șoseaua trece pe malul drept al rîului și se în-fundă-n pădurea unde vite pasc risipite supt paza unui moș zdrențos. Schitul Lainici, o clădire făcută din bani boierești amestecați în veacul al XIX-lea, supt vodă Caragea, se ascunde aici: la dus și la întors am văzut în acest ungher tăinuit de lume mai mult...	178

Subsets and Splits

No community queries yet

The top public SQL queries from the community will appear here once available.