Split (1)

train · 12.5k rows

author stringclasses 19 values	title stringlengths 4 133	paragraph stringlengths 2 3k	word_count int64 1 502
Nicolae Iorga	O carte despre Basarabia și împrejurările nouă din Rusia	Înţelegem astăzi preţul informaţiei noastre asupra noastră şi chiar al informaţiei pe care scriitori şi cugetători români o pot da cu privire la viaţa de pe alte tărâmuri, apropiate sau îndepărtate. De aceea, când am cetit într-un ziar bucureştean care nu merita această cinste, într-un biet ziar de speculaţie puţin cet...	205
Nicolae Iorga	O carte despre Basarabia și împrejurările nouă din Rusia	Astfel, adunându-şi puterile, care nu se cheltuiesc în vălmăşagul şi zbuciumul lumii din afară, el a fost în stare a da o carte scriind articole de ziar, pe când destui alţii dau numai articole de ziar în ceea ce se cheamă că e o carte. Dintr-un neam care a dat domni Moldovei - doi domni, dintre cari unul, Alexandru Vo...	222
Nicolae Iorga	O carte despre Basarabia și împrejurările nouă din Rusia	E unul dintre oamenii cari-şi văd subiectul întreg, cari-şi pot descoperi cel mai bun punct de vedere al lor faţă de dânsul şi cari ştiu să-l înfăţişeze în categorii fireşti, cu legătura strânsă. Fiind apoi un suflet simţitor şi delicat, cu înţelegere pentru literatură, pentru muzică - s-a încercat şi în compoziţii, în...	252
Nicolae Iorga	O carte despre Basarabia și împrejurările nouă din Rusia	Nici raţiunea pură, nici tirania brutală nu sunt în stare a stânge flacăra, veche şi veşnică, a sufletelor atâtor neamuri care nu pot uita. Tot ce se face, de rusul vechi, răzimat pe stâlpul de aramă al ţarismului, sau de rusul nou, care flutură steguleţul reformei liberale sau utopiei socialiste, nu poate aduce contop...	188
Nicolae Iorga	Sufletul românesc în Basarabia după anexare	I Se vor împlini în curând o sută de ani de la luarea Basarabiei de către ruşi. Adecă acum o sută de ani, prin pacea de la Bucureşti, din mai 1812, ei au luat partea de răsărit a Moldovei, şi anume partea cea mai bună, mai mănoasă, mai potrivită pentru creşterea vitelor, - cum ziceau plângând boierii de atunci, într-o ...	222
Nicolae Iorga	Sufletul românesc în Basarabia după anexare	Francezii pătrunseră însă în Rusia, şi atunci vecinii se mulţămiră şi cu o pradă mai mică. Trădarea fanariotului Moruzi din neam de domn român i-a ajutat la aceasta. Ruşii vor serba ca o zi de bucurie centenarul anexării. Noi va trebui să o comemorăm ca o zi de durere şi ca o zi de trezire a speranţelor pe care le dă t...	203
Nicolae Iorga	Sufletul românesc în Basarabia după anexare	Au întemeiat în numele culturii o Universitate provocătoare, insultătoare, pentru a răspândi lumina între barbari: s-a întâmplat, ce e dreptul, că razele acelei lumini n-au ajuns pănă la noi, dar din Universitatea noastră, cea barbară, de la Iaşi, întărită ca spirit, pornesc tot mai multe raze, care descopăr românilor ...	232
Nicolae Iorga	Sufletul românesc în Basarabia după anexare	Dar popoarele au nevoie de oameni simbolici, cari să întrupeze o luptă, o biruinţă, o înfrângere, o tragedie. Când nu-i are, îi creează, şi astfel durerea noastră a înfăptuit pe acestălalt Grigore Ghica, deosebit de cel istoric, fals din punct de vedere al adevărului, dar care va trăi totuşi atâta timp cât şi durerea n...	223
Nicolae Iorga	Sufletul românesc în Basarabia după anexare	Să comemoreze măcar opinia publică; s-o dezveţe Liga Culturală de obiceiul ce are de a întreba la uşile partidului respectiv ce trebuie să facă în asemenea chestii, care admit pentru politiciani aceeaşi soluţie negativă. Să se facă oriunde comemoraţia, dar mai ales în oraşe ca acesta, care trebuie să fie turnuri de str...	213
Nicolae Iorga	Sufletul românesc în Basarabia după anexare	Celor ce găsiră însă că e mai bine să primească oblăduirea împărătească, ce nu li s-a dat? Drepturi ca ale nobililor ruşi, cinuri de funcţionari, cordoane de cavaler, - juveţe prinse de gâturi plecate. Clerul, în ţara unde pretutindeni arde lumina la icoane, în ţara unde statul sprijine Biserica sprijinindu-se pe dânsa...	226
Nicolae Iorga	Sufletul românesc în Basarabia după anexare	Cel dintăi fabulist al nostru, Alecu Donici, e un basarabean, născut şi crescut peste Prut. Toată viaţa şi-a adus aminte de malurile Răutului, de şesurile bogate, de câmpiile înflorite ale Basarabiei sale. Fiu de boier, a întrat în şcoala militară a stăpânilor, a purtat uniforma ţarului. Dar deodată l-a furat dorul. Do...	223
Nicolae Iorga	Sufletul românesc în Basarabia după anexare	Dar şi pe dânsul în Moldova îl chema dorul; a străbătut-o, nu ca un străin doritor de a vedea şi a afla, ci ca un evlavios pelerin, culegând la Iaşi, la Suceava amintiri din trecutul românesc comun, inspiraţii neuitate pentru scrisul lui. Când Mihai Kogălniceanu, întors din Apus, începu să tipărească o revistă literară...	213
Nicolae Iorga	Sufletul românesc în Basarabia după anexare	Şi ca dânşii simţea o generaţie întreagă. Scrisorile ei ni-o spun. Şi dăunăzi ceteam un răvaş prin care cutare bătrân careşi simţea bătrâneţa cerea de-acasă, din Moldova, o şubă bună, ca să-şi încălzească trupul şi poate, pe lângă aceasta, săşi încălzească de amintiri sufletul. IV Cel din urmă pribeag ce ni-a venit de ...	213
Nicolae Iorga	Sufletul românesc în Basarabia după anexare	Româneşte răsunau cântările, româneşte se cetea cuvântul lui Dumnezeu, româneşte se săvârşeau tainele cele mari, româneşte vorbea predica din vechile cazanii. Apoi, supt vlădici rusificaţi sau ruşi, opreliştea graiului moldovenesc s-a hotărât, şi întunerec adânc s-a întins peste suflete. Străinii cari ne apucaseră de g...	209
Nicolae Iorga	Sufletul românesc în Basarabia după anexare	Au început întăi boierii. Familii unde abia se ştie româneşte au dorit reprezintaţii româneşti în Chişinău. Şi s-au dat. A fost ca o bună vestire. Cine ar crede că gluma uşoară a lui Alecsandri a putut fi întâmpinată cu ochi în care se desluşea o durere tragică, cine ar putea crede că lacrimi răsăreau întrînşii? Şi aşa...	211
Nicolae Iorga	Sufletul românesc în Basarabia după anexare	E acum rândul nostru de a lucra.	7
Nicolae Iorga	Un mare binefăcător al culturii românești: Vasile Stroescu	Când, acum câteva săptămâni, s-a auzit că dl. Vasile Stroescu - Vasile de Stroesco, cum se scrie d-sa, ca nobil basarabean, coborâtor al vechilor noştri răzeşi şi boieri - a făcut o danie de 100 000 de coroane fondului cultural din Blaj, menit să sprijine, împotriva oricui, şcoala românească, a fost o uimire. Se poate ...	221
Nicolae Iorga	Un mare binefăcător al culturii românești: Vasile Stroescu	Dl. Stroescu a răspuns, aşa cum se cuvine să răspundă orice român la certele confesionale că, adecă, d-sa nu ştie decât Biserică de limba sa, românească. Arătându-i-se că şi la Sibiu se strâng bani pentru şcoli, tot româneşti, şi că acestea sunt mai multe, a făcut, se zice, un nou dar, de 300 000 de lei. Pe noi nu ne-a...	227
Nicolae Iorga	Un mare binefăcător al culturii românești: Vasile Stroescu	Ce e mai curat şi mai bun în românimea basarabeană a vorbit prin graiul acestui nobil bătrân în clipa binefacerii memorabile. Arătând că-şi aduce aminte şi că preţuieşte mai presus de orice comunitatea noastră sufletească, pe care toată puterea Rusiei n-o poate sfărma, Basarabia ni-a dat prin dl. Vasile Stroescu acea c...	62
Nicolae Iorga	Vizita ofițerilor români în Rusia	Pe când Regele Carol trimetea o cunună pentru monumentul din Sofia al "ţarului liberator" - pentru bulgari, şi al ţarului aliat pentru noi, înainte de a fi ţarul crud şi lacom al celei de-a doua răpiri a Basarabiei -, un grup de ofiţeri ai noştri, tineri şi mai ales bătrâni, porneau spre graniţă, oricum desigur prea mu...	209
Nicolae Iorga	Vizita ofițerilor români în Rusia	Şi, astfel, bine s-a făcut când s-a trimes înaintea lui Nicolae al II-lea bătrânul ofiţer de marină faţă de care, unul din îndrăzneţii biruinţelor din 1877, era de reparat o "uitare" a lui Alexandru al II-lea. Cercurile oficiale ruseşti vor fi putut să vadă că România are o armată numeroasă şi bine organizată, în frunt...	80
Nicolae Iorga	Un centenar	În această clipă străbat uliţile Chişinăului cu strade largi şi înalte clădiri oficiale, popi în veşminte străine cântând tropare slavone, şi din turnurile bisericilor ciudate cu coperişuri verzi se revarsă, spre mărirea aniversării de o sută de ani a unei cuceriri, sunetul clopotelor. În forma religioasă măcar, oficia...	215
Nicolae Iorga	Un centenar	Şi făgăduim că vom da tot ce e mai bun în noi, credinţă şi muncă, noi înşine şi urmaşii noştri, pentru ca vechea nedreptate să se şteargă şi viaţă naţională liberă să domnească şi peste acele plaiuri ale întunerecului şi robiei, unde dreptul nostru veşnic ne cheamă.	47
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Situația politică deosebită a deosebitelor ținuturi locuite de români și făcând parte din moștenirea lor istorică li dă, supt multe raporturi - cum am afirmat-o și cu alt prilej tot aici, - o fizionomie deosebită, făcându-le astfel să se poată ajuta între sine pentru a da împreună icoana deplină a vieții noastre în tre...	211
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Două milioane de locuitori ai provinciei împărătești, a cării relativă autonomie pe vechile baze tradiționale a fost de multă vreme cu totul desființată, până la scoaterea limbii băștinașilor din biserica și școala de sat, se recunosc și azi "moldoveni" și privesc ca fiind și al lor tot ce e în legătură cu dezvoltarea,...	242
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Dar nu numai supt raportul arătat, această regiune a vieții noastre naționale interesează în cel mai înalt grad pe simplul curios, ca și pe cugetător, pe cercetătorul științific. Și în trecut, aceste locuri, contribuind puternic la viața moldovenească deplină, la viața românească întreagă, pot alcătui un capitol specia...	225
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Deci voievodatul, îndată autonom, neatârnat, al lui Bogdan pribeagul, ridicat pe ruinele provinciei ungurești voievodale a lui Sas fiul lui Dragoș, stăpânitor în calea tatarilor a căror vastă împărăție se desfăcea, a cuprins pe rând cursul râului Moldova, de unde i-a venit și numele - așa cum, dincoace, de la Jiu și Ol...	213
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Cetăți lipsesc în această parte, pe când, de la Țețina, prin Suceava, Roman, Bacău, Crăciuna, Siretul întreg era întărit pentru împotrivirea față de unguri. La Prut nu se întâlneau însă dușmani, înaintea cărora să trebuiască a se trage un zăgaz. Dincolo de această apă domnii cari în jumătate de veac putură face dintr-o...	248
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Peste Prut, până la apa largă a Nistrului curgând liniștită între stânci goale și codri ce tăinuiau o viață primejdioasă pentru străinul ce-și furișa piciorul într-înșii, era, fără vreo înrâurire sau încălcare, viață de țerani liberi. Târgurile, legate totdeauna în originea lor cu o colonizare străină, sunt ori crescut...	201
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Vămi litvane, vămi tătărești, cu poporație firește amestecată, li dăduseră naștere. "Podgradurile" cu "posade" sau cârciume, cu prăvălii, zise mai târziu turcește, dugheni, cu câte o curte de boieri având sate în apropiere, ca și nevoile firește ale vămilor și trecătorilor alcătuiră apoi târgurile, la Hotin ca și la Ti...	254
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Afară de "pustiu", pe care trebuie să-l înțelegem și aici numai relativ, așezându-l în regiunea, bine mărgenită geografic, a stepei, domnia n-a dăruit, - n-a îndrăznit și n-a putut să dăruiască aice. Nu i s-a cerut măcar o întărire, după care umblau totdeauna boierii sau cei ridicați la boierie, cu cumpărături sau schi...	202
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Și păduri ca ale Rezinei, vestite odată, ca ale Orheiului și Sorocei pănă azi, ni spun îndeajuns ce a putut să fie pe aici! Să nu uităm nici aceea că pe atunci pășunea era din punct de vedere economic importantă, lanurile acoperind în fiecare an numai o foarte mică parte a țerii, și aceasta în Moldova cu mult mai mult ...	252
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	S-ar putea zice chiar fără primejdie de a greși că mulți din acești cazaci moldoveni nu erau decât țerani de la Nistru, cari, de când Chilia și Cetatea Albă erau pierdute (1484), de când ienicerii se așezaseră în Tighinea ajunsă Benderul lui Soliman cel Măreț (1538), de când urmașii lui Ștefan nu mai aveau voie să poar...	239
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Hotinenii păstrează în schimb liniștea. De fapt ei se găseau mai aproape de Suceava, alcătuind cu acest vechi scaun de domnie și cu acel nou al Iașilor un triunghi perfect, în care se cuprind moșiile, cumpărate cu preț mare, ale boierilor cari aveau nevoie de Curtea Măriei sale, până la acei Stroicești cari ar fi putut...	216
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Astfel familiile Hăjdău, înrudită prin femei cu Vodă Ștefan Petriceicu, Murguleț ș.a. trecură în oștile lui Sobieski, ale lui Petru cel Mare (Apostol Chigheciu), mai târziu în oștile năvălitoare conduse de generalii împărăteselor "liberatoare" Ana și Ecaterina. Partidul războinic deschise în fiecare dată porțile rușilo...	203
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	În părțile de peste Prut, n-a fost introducerea codurilor franceze care să îngăduie nesfârșite dezbateri judecătorești asupra pământului și, se știe, judecata costă acolo ceva mai scump decât la noi. Suntem îndreptățiți a crede că marile sate răzeșești, pline încă de bogăție și de o mândră conștiință de sine - acum câț...	265
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Mai sunt și azi nobili de sânge moldovenesc ca aceia, și de mai multe ori am văzut venind de acolo doamne de o distinsă cultură, cu o cunoștință neașteptată a istoriei românilor, bătrâni cari înfățișau o spiță de neam glorioasă, tineri în cari părea că începe a se mișca o conștiință a datoriei naționale, pentru a vorbi...	206
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	E încă vremea în care se pot urmări ușor legături de familie cu străinii, care au făcut să treacă moșii moldovenești în mâna rușilor și altor neamuri conlocuitoare. Dacă s-ar face lucrul acesta mai târziu, ar fi poate, în atâtea cazuri, zădarnic. Acum mulți ani, un membru al Academiei Române, Gheorghe Sion, aducea din ...	215
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Ni trebuie însă nu numai prelucrări și indicații, ci culegeri integrale, care ar fi de cel mai mare folos pentru istoria culturală, ca și pentru studiile de limbă. În arhivele Basarabiei și în partea basarabeană din Arhivele Imperiului s-ar găsi un imens material, nu numai pentru această vreme, dar și pentru toată epoc...	271
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	II Mai ușoară și mai plină de roade ar fi munca folcloristului, adunător de cântece, de povești, de zicale, de farmece, de datine, de artă populară în aceste locuri pe care nici un hotar nu le poate despărți de iubirea noastră ca și de interesul nostru, tot mai viu. Se știe că, afară de câte un Constantin Stolnicul Can...	216
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Măcar ca un semn de mulțămită față de memoria celui dintăi, frumoasă minte, îndemnată de emoții totdeauna sincere și nobile, s-ar fi cuvenit să întrebăm mai de curând, mai des și cu mai mult folos pe țeranii români din locul lui de naștere. Viața răzeșească, aproape neatinsă pănă azi, cu serbătorile ei tradiționale, cu...	204
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	Ceva mai jos, unde a răsărit din închipuirea unui popor viteaz icoana epică a lui Grue biruitorul hanului, acest ciclu de lupte să se fi dus el cu totul din amintirea poporului? N-o putem crede. Poezia populară basarabeană n-a putut fi înrâurită, - cum a fost a noastră de aici, și tot mai mult, în fond și formă din nen...	224
Nicolae Iorga	Însemnătatea ținuturilor de peste Prut	E singurul hotar asupra căruia apasă și pentru popor un blăstăm. Și, al doilea, pe urma ispitei și silei care a dus mii de săteni români să moară de foame, de frig, de bolile rele ale străinătății, de la "Capcasul înghețat" pănă la pustiul manciurian al Amurului, s-a ridicat un alt plânset, de o tragică duioșie, de o s...	168
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	I În 1812 ceea ce s-a patentat politicește ca „Basarabie” era, supt multe raporturi, în condiții de rezistență mai bune decât Moldova de Sus, care, la anexarea din 1775, a devenit o Bucovină. Erau — dată fiind și întinderea mult mai mare a teritoriului — și un număr mai însemnat de boieri, chiar din aceia cari purtau n...	201
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	Dar mulți dintre vechii fruntași ai acestori ținuturi au preferat să rămâie decât să se vadă siliți la o asemenea vânzare. Câte unele din familii s-au împărțit, lăsând pentru conservarea vechii moșteniri pe cutare din membrii lor în partea ajunsă rusească din Moldova lor. Cu grămada se întâlnesc astfel nume boierești î...	237
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	Școli ca a lui Vartolomei Măzăreanu în Putna bucovineană nu sunt aici. Dar este ceva care le poate înlocui. De la 1775 încoace, în Moldova se crease o folositoare școală laică, mirenească, după ideile „filosofice” ale Apusului, și Mitropolitul Iacov Stamati — al cărui nepot era să fie cel dintăi și mare scriitor basara...	213
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	În acest cadru, cu un sistem de legi care e luat după al vechii patrii și după inspirația bizantină de aici — un român de adopțiune, Manega, lucrând cu o întreagă comisiune la redactarea Codului pentru Basarabia — și cu o autonomie garantată, formal, de Alexandru I, prin statut, viața „moldovenească” putea să continue ...	212
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	Se vorbește de scriitorul basarabean Alexandru, Alecu Hăjdeu (așa-și scria numele). E adevărat că familia — el era fiul unui cărturar foarte distins, care purta, pentru o fire polonizată, numele adevărat polon de Tadeu, pe care îl scria românește cu doi d — își avea o moșie în Basarabia, lângă Hotin, pe lângă multe alt...	252
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	Scrisul basarabean era să plece întăi — pentru a decădea răpede, dar fără ca prin aceasta să înceteze și conștiința românească în această provincie — de la cineva care, cum spune el însuși, a fost totdeauna un desțerat: Mâhnit și pe gânduri șed posomorât Cu un dor nespus, Și-ntristat și dornic, trăind amărât, Mă uit sp...	204
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	Românii nu se raliază la dânsa. Peste carantină, familii boierești, membri ai clerului înalt trec în Basarabia. Mitropolitul Veniamin se adăpostește la Colincăuți; Dinu Negruzzi, cu toți ai lui, între care viitorul scriitor de frunte Costachi Negruzzi, se află, un timp, la Șărăuți, în aceleași părți ale Hotinului. Atâț...	201
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	Apoi, de la 1823 încoace, lumea se întoarse în Moldova. În sfârșit — izolarea? Nu. Căci, la 1828, în legătură cu greutățile din Orient, noul țar Nicolae făcea ca trupele lui să treacă Prutul — și ele erau să rămâie în Principate nu mai puțin de șase ani, în cursul cărora aceiași ruși au fost într-o Moldovă și cealaltă....	227
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	La Odessa, de altfel, erau școli la care învățau și copii ai familiilor românești din Muntenia, cum se vede din corespondența lui C. Brăiloiu (în Hurmuzaki, X). Stamati însuși pomenește de cutare „tânăr autor român al multor opere rusești tipărite la Odessa de la 1848” și despre care scrie așa: Dar ochii lui revarsă o ...	202
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	În Basarabia rămâne pentru a scrie românește întăi Stamati. El n-a învățat această limbă din „Gramatica ruso-română” (foarte interesant e, potrivit cu ideile lui Daniil Philippide, autorul Geografiei României, că nu se zice, în titlul rusesc, „Gramatică ruso-moldovenească”, ci „română”), a lui Ștefan Margela (Petersbur...	240
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	În 1839, când acum granița de la răsărit a Moldovei se ridicase de la loc în toată puterea ei de opreliște, el trece prin Bucovina, oprindu-se la Suceava, în care Mă-ntreb de domnești mormânturi unde-au trebuit să fie, la Putna, unde i se vorbește de „puțina țărână, ce ar fi mirosit ca moaștele sfinților”, găsită în mo...	279
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	În curând însă împrejurările scrisului românesc se fac mai grele. Greutăți răsar în calea noii reviste a tinerilor, Propășirea, la care Stamati nu colaborează. O revoluție se pregătește în Principate, și Rusia va veni s-o înăbușe, în toamna anului 1848. Trupele țarului vor rămânea pănă târziu, ani întregi. Un aspru reg...	204
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	Cântând „Moldova”, „țara frumoasă”, „pământul bun și îmbielșugat”, Cu păduri multe și dese, Cu izvoare bogate, unde e mândru că străinului „inima-i sare din loc” când vede „moldoveanca” din care va face soția lui, — poetul de la Chișinău nu înțelege decât colțul său basarabean, și doar dacă într-una din puținele lui fa...	211
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	Stăpânit cu desăvârșire de spiritul satiric, demonic al „inteligenței” rusești de atunci, care avea ca model existența tragică a unui Pușkin, a unui Lermontov, desprețuind viața în sine prea mult ca să și poată recunoaște în relativitățile zădărniciei și urâciunii ei o chemare, el venea, abia după realipirea la Moldova...	233
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	Bucățile pe care le alege pentru aceasta, revizuind și întregind, transpuind adesea în alt spirit lucrări mai vechi, au un caracter istoric luptător. E vorba de gloriile, ce nu se pot uita, ale Sucevei, de fiica lui Decebal, de stejarul care, „nenorocos”, „tovarăși n-are”, ci este ca ...recrutul ce cu întristare Pășind...	254
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	De-acum numai moartea Să mă scape poate De păgânătate. (p. 60) Și ca să arăte robul că măcar pentru urmașii săi pot veni alte zile, el îmbracă lupta între romanitate și slavismul rusesc în frumoasa alegorie poetică a lui Dragoș tinerelul domn român, Făt-Frumos moldovean, care merge să răpuie, în adăpostul lui de la Cet...	221
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	El era însă destul de rar pentru ca rușii, stăpâni după pacea de la 1812, să poată așeza la 1829 bulgarii compromiși cu dânșii, pe cari trupele imperiale, la retragerea lor din Bulgaria propriu-zisă, îi luaseră cu sine și-i colonizară aici. Și alte nații fuseseră așezate prin aceste părți, împestrițând caracterul națio...	228
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	Prin colțuri de provincie se urmă desigur cu obiceiul satirelor versificate, în năcazul unuia sau altuia, ca aceea, din 1842, Favorul diplomat al norocului sau al jucăriei, care era să se tipărească și să se împartă „la dughiana lui Carabet din Bălți, fără plată”. Să nu uităm că acte judecătorești se alcătuiau în părți...	260
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	Pănă la 1870 foaia a păstrat același caracter (v. articolul mieu în „Drum drept”, I, pp. 68-73). Scrisorile particulare în românește continuă; am tipărit din ele și pănă la 1871. Deși nu erau școli românești, cutare student care merge la Kiev să învețe astronomie, după ce isprăvește gimnaziul rusesc din Chișinău, își f...	232
Nicolae Iorga	Continuitatea spiritului românesc în Basarabia	A urmat o epocă de socialism în Basarabia. Tineretul întreg a fost cuprins de această mișcare. Dar orice agitație la un popor supus, ori pentru ce idei ar porni, duce neapărat, pe nesimțite, la rana cea adevărată și la durerea cea mare. Așa s-a întâmplat și cu Basarabia. Deci ceea ce a liberat-o n-a fost această zgomot...	85
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	În legătură cu adînca influență pe care a exercitat-o Franța asupra societății românești în al doilea șfert al secolului trecut și cu interesul deosebit pe care această Franță, liberală supt raportul politic, romantică supt cel cultural, l-a simțit pentru țerile noastre, bogate în „pitoresc”, în colorit, în exotic și, ...	240
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	Tipuri omenești ciudate sau mărețe: țiganul sub toate aspectele lui de maimuță umană lîngă demnitatea sigură a țeranului nostru, lîngă neastîmpărul raselor orientale. Veșminte în care toate colorile cerului se amestecă, dar se armonizează: porturi mai ales femeiești, care variază de la un județ la altul, măntăli cusute...	222
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	E însă cu mult prea puțin pe lîngă tot ceea ce avem. Și, astăzi, astfel de reproduceri ar putea să aibă, față de progresul netăgăduit al spiritului public, altă primire decît cu ani în urmă. Încă înainte de această epocă, Louis Dupré, un mare desemnator, elev al lui David, care servise pe Ieronim, regele Vestfaliei, vi...	215
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	Mulți evrei în prăvălii înșiruite pe largile străzi nepavate la Chișinău, unde o franceză ține un magazin de mode. La Bender, aceeași priveliște ca la Chișinău. La Dunăre, unde locuitorii, pe lîngă negustori evrei, sînt moldovenii și ceva bulgari, el află armata lui Diebitsch și Wittgenstein gata de a trece în Turcia; ...	233
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	El dă și lugojanca răzimată de umărul voinicului soț, frumoasa femeie din Giurgiu, legată turcește la cap, și puiul de țigan din București. Fără ilustrații, cîteva rînduri fără însemnătate se consacră de fostul consul Tancoigne Bucureștilor pe cari i-a cercetat la întoarcerea din Orient, unde fusese trei ani plecînd di...	225
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	E o mare publicație de proporții largi, cu desemnurile în colori[7]. Billecocq califică pe Bouquet de artist din cei mai distinși și de prieten al său. Publicația avea un interes politic, revoluționar. Fostul consul voia să tragă atenția asupra celor „aproape nouă milioane de valahi cari au aceeași mamă ca și noi, vorb...	202
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	Sînt zece de toate, dar n-am văzut la Academia Română și nu se află nici între gravurile dăruite de d. Gh. Sion sălii de cursuri din Vălenii de Munte și apoi distruse de germani, n-le 4, 7 și 8. Ele înfățișează străini, cutare surugiu țigan din Moldova („Voiturier tsigane, route d’Iassy”), dorobanți din Slatina și din ...	245
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	În desemnurile lui se văd scene de stradă bucureșteană: Turnul Colței, baluri de modă nouă, hanuri înaintea cărora se odihnesc cai de poștă, popasuri „în stepă”, cu dorobanți de pază, în jurul străinului, un călugăr și o călugăriță, cari, după bisericile ce se văd lîngă ei, sînt munteni, nu moldoveni, ba chiar copii cu...	212
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	De la Calafat, „care nu se vede”, se trece la descrierea Vidinului, „vioi”, dar în neorînduială și în cea mai crasă murdărie: țiganii turci se dau tumba înaintea publicului străin, format din Lancelot, un englez și un italian, doritori de alt Orient decît acesta al trivialelor imundicii. Pe Dunăre mai departe; mal jos ...	209
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	Caravane de lipscani cu mărfuri; căruțele sînt trase și de opt la doisprezece cai. Sate de bordeie și hanuri, care și ele abia se ridică deasupra pămîntului cu singură intrarea lor[10]. Dar horile de duminică se întind, vesele, pretutindenea. La un han cu cerdac, pe cînd lăutarii cîntă, călătorul are prilej să descrie ...	216
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	„Lumea bună” merge la Cișmigiu în praf. Cea mai bună, la Șosea, între cară și boi desjugați, între șatre și colibe. Unii boieri umblă în port vechi cu șapcă. Nu lipsesc strălucitorii arnăuți și trăsurile consulilor Franciei și Angliei. Viața socială i se pare plină de rău gust și de pretenție. Iată cum descrie el pe no...	273
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	I se pare însă călătorului – se cam grăbea! – că „lichidul se purifică”. Pe artist îl interesează vechile bisericuțe pierdute. Și critica atinge iarăși drept, țelul ei: „Din nenorocire, cele mai curioase, cele care ar trebui să fie mai mult socotite de sentimentul național, sînt într-o stare de uitare și dezolare deplo...	217
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	Curtea hanului cu depozitul liber al tuturor mărfurilor și al tuturor murdăriilor lăsate în sama cînilor și a porcilor fără stăpîn, își află locul[19]. Scîrbă-i inspiră măcelăriile de pe malul Dîmboviței, într-o neîngrijire absolut orientală[20], pe lîngă care se văd toate lepădăturile vecinătății, plus vagabonzi făcîn...	233
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	Găieștii sînt „un sat frumușel”, cu cîteva bune case boierești; podul pe Argeș, o grămadă de scînduri putrede. Piteștii: case de lemn, nici o biserică mai însemnată, cîteva clădiri de piatră, prăvălii de modă veche. Argeș: „o lungă stradă cu case de lemn”; pe dealuri, colibe. La vestita mănăstire, încă neatinsă de repa...	204
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	La Ocnele Mari se vede salina, cu 1 070 de lucrători, dintre cari 280 „ocnași”. La Rîmnicul-Vîlcii, case nouă pretențioase („fausse recherche”). La mănăstirea Dintr-un lemn se schițează stăreția și cimitirul, plin de frumoase cruci originale. [27] Mănăstirea e părăsită și călugărițele trecuseră la Surpatele, unde astăz...	230
Nicolae Iorga	Călători artiști francezi în țerile noastre	Se trece la Baia de Fier, apoi la Târgul Jiiului, cu atîtea lucruri nouă, pe care cu mîndrie le arată prefectul. Lîngă Tismana, Lancelot admiră pe un preot care se bucură de orice botez, căci „dă încă un plugar țerii”, și soția lui, meșteră în cusături. „Transmise din generație în generație, ele pornesc din cea mai mar...	192
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Amintesc întîi – găsind-o numai acum – o descriere de călătorie pe la noi în latinește care nu e un lucru obișnuit, însemnările, apărute la Maiența în 1792 ale abatelui Francisc Pizzigalli. Plecat la începutul lui mai 1789 din părțile Milanului spre Liov, el e primul călător occidental care cunoaște Bucovina ca atare. ...	232
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	În ultimul război, acest numismat, Felice Caronni, care făcea catalogul muzeului de la Hedervâr-Witzai, în serviciul căruia sta de douăzeci de ani, făcînd opt călătorii din Italia în Ungaria[2], fu luat de niște magnați și dus în Ardeal, care, cunoscut în treacăt încă de la 1790, îi plăcu prin munții lui verzi, bucurîn...	205
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Se dau obiceiurile la nuntă, pînă la răspîndirea fructelor uscate și nucilor, observîndu-se că datina e romană, cu citații din Virgiliu și Catul; în sfaturile către mireasă el întrevede antica Dea Suada. Cîrpa, la scherpa, se pune pe masă, odată cu izvodul zestrei[4]. A văzut femeile servind pe ceilalți la masă și mînc...	206
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Se fac unii și hoți, cu ciocane și hanger, în munte, supt un harambașă. Odată au prădat diligența Vienei. Nici un fel de osîndă și chin nu-i sperie. Preoții sînt ignoranți și interesați. Curtea-i silește să învețe la „Neusatz” (Neoplanta). Explicația neștiinței e căutată la Dimitrie Cantemir, care deplînge părăsirea li...	204
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Orez se cultivă i i Banat cu supravegherea italianului Secondo Limoni din Viadana. Supa de mei păsăresc (panico) e obișnuită. Ca animale întrebuințează, ca în Romagna, bivolul. Mierea e mai albă ca în Italia. Brînza veche e aproape ca stracchino. Se vorbește și de cultura prunelor, de „șliboviță”, și de a tutunului, do...	205
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Ospățul de zile mari, cu participarea unui întreg grup, e alla romana. Babele și farmecele se întrebuințează la boli. Se dau și unele leacuri –, cea dintîi însemnare de medicină populară[10]. După ce se vorbește de numărul admis de căsătorii și de văduvia preoților, se descriu datinele de înmormîntare. Supt capul mortu...	207
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Coloniștii militari nu puteau aduce în Dacia alt grai[12]. Pronunția românească a rămas, încheie Caronni, „fluidă și dulce ca și a noastră”. Se ajunge apoi la țigani, cu oarecare bibliografie. Caronni a avut și dicționariul țigano-latino-maghiar al unui Mihai Farkas, crescut la calvinii din Cluj[13]. Apoi se trece la l...	230
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	„Revoluția simfonă și sincronă, concordă, și simultană a popoarelor apăsate, mai ales în Orient”, era idealul lui. E contra „statului unitar pan-românesc” și pretinde că linia Carpaților l-ar face imposibil, așa încît nu rămîne decît „confederația dunăreană, sau, ca să zic și mai bine, confederația popoarelor ce formea...	245
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Voia să deie „o probă de simțăminte filo-române” și de „via lui dorință de a vedea reînnoindu-se memoria raporturilor vechi dintre Italia și România și creîndu-se alte raporturi între aceste două națiuni surioare”. Nu e locul, firește, să se facă aici critica acestui opuscul, din care nu lipsesc nici cunoștințile direc...	206
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	În fața rușilor un întreg exod spre Ardeal. Cum la București e ciuma, omul trebuie să se întoarcă prin Brebu dincolo de munți. Un carătaș, E.Ch. Döbel, străbate la 1830 Țara Românească pentru a găsi aici de lucru[19]. Speriat la fiecare moment de „tauri”, de țigani, de călăreți, hrănit cu mămăligă pină atunci necunoscu...	205
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Odată un țigan, căruia i se pusese coarne, fuge în trăsura lui. Pentru hrană bună, străinul trece la Focșani, unde fură pe iubita unui pălărier. După șase luni de ședere la Bîrlad, holera-l gonește. Trece prin cîmpi cu harbuji, și cearcă o asociație la Galați. Nu o află și se bucură îndată de frumuseța murdară a lașulu...	204
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Grecii i se par „canalii” mai mari decît și evreii poloni; românii niște slavi leneși, într-o țară cu miere, ceară, mine, izvoare minerale, aur în rîuri; femeile sînt stricate. Călătorul, care trece dincolo de Dunăre n-a înțeles nimic. D-rul Chrismar a străbătut în 1833, viind din München, Țara Românească, însemnînd ce...	271
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	A văzut lupta unei fete de țigan care nu se dădea vîndută unui boier cu „cinci sute” de alți robi, la cari vrea să o adauge pe aceasta, pentru frumuseța ei, refuzînd cei cinzeci de galbeni cari i se ofereau de străinul înduioșat. El crede că între cei 40 000 de țigani din Muntenia sînt de aceia cari, deprinși cu biciul...	205
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Se coboară, cercetează frumosul munte al primblărilor pline de surprinderi și întîmpină pentru întîia oară români. Ei îi par a fi „probabil” urmași ai dacilor, dar apropiați și de slavi[23]. Nu i se pare măcar că în limba noastră cum se aude e ceva latin: cuvintele slave însă le-a recunoscut. Dar rasa-i place, cu ochiu...	206
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Cu prilejul acestui scurt traiect, Koch prezintă pe cele 300 de familii de șvabi din Basarabia, cari au venit în Dobrogea, unde nelăsîndu-i turcii, ei, afară de unsprezece cari merg pînă la Silistra, se așază în principatul muntean. Străbătînd stepa dobrogeană, călătorul face botanică. Dealtfel nu e posibil altceva în ...	205
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Din nenorocire călătorul pomenește numai vasul austriac, venind din Galați, cu care face călătoria de la Varna la Constantinopol. [25] În categoria aceasta intră și lucrarea d-rului Quitzmann, ale cărui scrisori de pe timpul Războiului Crimeii sînt în adevăr de un mare interes și pentru împrejurările din Serbia și pent...	213
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Pe drum mai departe vede biserici cu fresce, case noi de boieri, grămezi de cucuruz pe cîmp, femei cu furca în brîu, cruci pe drumul mare etc. Foarte învățat, face la fiecare pas note istorice și arheologice. La București, se uimește de haosul mișcărilor. Se amestecă doamne ca la Paris, cavaleri ca la Viena, boieri cu ...	213
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Bisericile-i displac, afară de a Colții pentru partea „suedeză”, dar menționează chioșcul și primblarea de la mitropolie. La Șosea vede temple de lemn și ruine artificiale, o mașină de apă. Îl interesează tot ce privește medicina lui, dr. von Mayer, vienez, dus cu vodă în Oltenia, sasul Witmann, medic militar, cehul Ha...	231
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Sava[29]. Un german, zice el, a lucrat și la Podul Mogoșoaii. Poporul nu-i displace, cu toată „galomania”. E un mic popor doritor de plăcere (ein genussüchtiges Völklein), dar simpatic în această Lebenslust a lui. A spune această aplecare nu e o „mustrare pentru acest neam vioi și vrednic de respect” (ein Tadel des wac...	204
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Țeranul s-ar hrăni din mămăligă și bătaie. Pină și femeile celor de sus, inculte, ar plictisi (anecdote obraznice și de la balul mascat). Trecînd la situația revoluției în Ungaria, König constată că românii doresc bine, deși în ascuns, revoluționarilor […] Soldați austrieci în zdrențe și flămînzi se văd pe străzile cap...	205
Nicolae Iorga	Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre	Dintre ruși e descris sumbrul Duhamel, crescut nemțește, care zîmbește numai o dată pe an, de ziua țarului[33]. O stăpînire rusească de cîțiva ani îi pare o necesitate[34]. Se trece la oraș, cu puțina clădiri, căci capitalul e mai remunerat prin doblnzi. Lumea bună marge la „grădină” (Șoseaua), deschisă vara de la 8 la...	242

Subsets and Splits

No community queries yet

The top public SQL queries from the community will appear here once available.