author stringclasses 19
values | title stringlengths 4 133 | paragraph stringlengths 2 3k | word_count int64 1 502 |
|---|---|---|---|
Nicolae Iorga | Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre | Nu cunosc alte scrieri ale lui Richard Kunisch, care-și publica abia în 1861 Bukarest und Stambul. Skizzen aus Ungarn, Rumänien und der Türkei, retipărită în 1859, tot la Barlin, supt titlul: Eine Fahrt nach dem Orient: Reisebilder aus Ungarn, Rumänien und der Türkii[35]. Era însă un cunoscător perfect al limbii france... | 224 |
Nicolae Iorga | Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre | Și explică starea proastă a otelelor prin aceea că boierii trag la ispravnic, la mănăstire, iar călătorul de rînd se oprește la simplele hanuri de la drumul mare. Călătoria se face cu trăsură proprie sau cu diligența. „Căruța de poștă” 11 sperie la prima vedere pe drumeț și deci preferă să ia cu chirie o adevărată și m... | 233 |
Nicolae Iorga | Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre | Alături însă, o „capitală foarte rafinată” (überfeinerte Hauptstadt) în care arnăuții scînteie din aurării în coada caleștelor, palatele-și întind fațadele, magazinele expun cele mai scumpe produse ale modei celei mai noi, grădinile de vară adună în fiecare seară un public doritor de petrecere. „Bucureștii n-au o strad... | 201 |
Nicolae Iorga | Călători italieni, germani, elvețieni și englezi în țerile noastre | Țeranii ca și boierii. Liniștită și solemnă este ținuta tuturora, cumpănită vorba lor, ceva din spiritul bătrînilor romani plutește asupra adunării.”[36] Ne-a cunoscut bine în saloanele de pe la 1854–1859, pe care le descrie amănunțit. Iată vizita la un boier dintre aceia cari peste Orient dau un glanț francez. „Oaspet... | 95 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | După realizarea Unirii, Principatele încetează de a fi obiectul atenției generale. Le străbat de acum înainte numai acei călători occidentali cari față de noile stări de lucruri au o atitudine critică. Asupra lor, fiindcă e vorba de condiții care ni sînt cunoscute mai direct, voi trece mai ușor, relevînd mai ales ceea ... | 204 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | El văzu pe Dunăre vasele de transport care purtau pe austriecii în retragere după doi ani de ocupație a Principatelor[3] și fu martor la acea „adevărată reluare în posesiune a naționalității” noastre care fu rezultatul evacuării prevăzute în tratatul din 1856 încă. În Galați, constată o populație de 75 000 de locuitori... | 222 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Galații interesează îndeosebi pe călător. Pentru a se informa cu privire la cauzele prosperității portului moldovean și la acelea care tindeau să-i împiedice dezvoltarea el recurge la o broșură a cunoscutului general austriac și publicist politic, contele de Ficquelmont – și aceea neîntrebuințată încă pentru istoria no... | 215 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | „Amestec de construcții disparate, în care palatele ating mizerabile barăci de scînduri cu un singur rînd, lașul n-are nimic din regularitatea marilor noastre orașe europene… Un bun sistem de pavaj începe să înlocuiască loadbele care acopereau străzile și supt care curgeau apele glodoase ale Bahluiului.” Altfel, cum e ... | 225 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Pe acești coboritori ai colonilor lui Traian, pe acești români, frații noștri, i-am uitat prea mult, la distanța la care se află de Franța, cu deosebirea de cult și de limbă; nu ne-am ocupat destul de ei[12]. Doze nu e deci numai un om preocupat de viitorul economic ce-l pot avea Principatele, cînd, – cu pămîntul lor b... | 240 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Călători în epoca de critică. Efectul produs asupra acestor oameni inteligenți, de o „educație publică foarte înaintată”, el îl notează pe urmă. Și ca informatori de căpetenie el are două persoane, care pentru moment aveau, măcar în viața exterioară, multe puncte de atingere, care erau legate prin simpatia sinceră, de ... | 255 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Născut în Iași, pe vremea cînd tatăl său, și el apoi caimacam, era în serviciul lui Scarlat Vodă Callimachi, el are patruzeci de ani. Că era frumos, cu plete lungi negre, și foarte solemn, o știm de aiurea. A luat pe fiica lui Conachi, poetul începuturilor liricei noastre, și prin act din 1849 cu voia Adunării obștești... | 206 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Și aceste calități le are numai el. Învinuirile ce i se aduc vin dintr-o confuzie între grecitatea lui de naștere, îndreptată exclusiv pe liniile politicei turcești nouă a lui Reșid, pe care-l admiră, și între amintirile odioase ale fanariotismului. Presa apuseană a încetat de mult să-l mai atace, și ce s-a făcut pînă ... | 216 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | La Galați, numit de curînd prefect, el se arată „administrator inteligent și devotat, om de inițiativă, plin de patriotism. D. Cuza s-a identificat cu dezvoltarea Galațiului și cu prosperitatea Moldovei”, și, astfel, „răspunde cu vrednicie încrederii prințului Conachi-Vogoridi[22]”. Ni pare bine că găsim aceste rînduri... | 208 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Dar, fiind lipsit de instrucție (!) și cu totul compromis (décrié) prin purtarea sa privată, nu se bucura de nici o influență”. Întorcîndu-ne însă la ideile partidului național, față de Cuza care se ținea încă în rezervă, deși n-am putea spune, cum pare a reieși din această broșură, că era și el partizanul candidaturii... | 242 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | A găsit orașele în foarte rea stare: Giurgiul e plin de noroi, Bucureștii „un sat nemărgenit”, în care vitele se taie în stradă și pe alocuri se văd coșmege ca niște bordeie, dar băciuiesc 30 000 de slugi etc. Ceea ce lovește mai mult pe acest om de bine e deplorabila stare a sărăcimii și a țeranilor îndeosebi. „Atîta ... | 288 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Evreii, „regii Moldovei”, îi exploatează în voie, și nimeni nu-i apără. Totuși, scrie autorul, care s-ar părea a fi ofițer din misiunea franceză, „bine comandați, acești oameni ar putea să ție piept celor mai buni ostași ai Europei”. Ei ar înnoi zilele pe care le pomenește crucea profanată de la Călugăreni, al cării ha... | 210 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | După spusele lui Gabelentz, în Globus, apoi în Tour du Monde, și el crede că se merge spre „marele regat daco-român care ar avea ca primă condiție anexarea și asimilarea Ardealului la Moldo-Valahia”[26]. De la Brașov, cu o sprintenă căruță românească. La Predeal, invitație la „șeful stației militare”: doamna știe franț... | 201 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Comisia dunăreană, cu lucrările ei, prinde un întreg și larg capitol, în cursul căruia se vorbește și de altceva: Isaccea, cu biserica rusească, Tulcea, cu biserici naționale deosebite, banca agricolă, de caracter special, în Dobrogea (1% pe lună). Nimic despre Sulina. Și alsacieni pe aici. Nu lipsesc nici localitățile... | 208 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Cu vaporul, d’Avril va marge de la Galați la Giurgiu, unde el fusese la 1854, fumînd ciubuc cu Bourée și Omer Pașa[28]. De aici cu căruța la București, unde petrecuse cîtva timp la aceeași dată, păstrînd cele mai bune amintiri, care, acum, se întăresc. Va întrebuința vremea cu excursii la Cîmpulung și Rucăr, la Argeș, ... | 204 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Din țară el cunoaște cursul Dunării, cu Delta, Severinul, oraș regulat, deși cu case joase, Buzăul, unde a văzut o îngropare solemnă, după arhaice tradiții, Galații, cu o populație care ar putea crește de la 25 000 la 100 000, cu portul prăfos și noroios, avind pavaje „de o simplicitate barbară”, cu orașul de sus „dest... | 203 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | La București îi atrag privirile „Podul”, Cișmegiul, birjarii „lipoveni”, halele, făcute după cele centrale din Paris de un francez – și viața scumpă. Între cele o sută cinzeci de biserici, unele prezintă interes, prin „stilul original care se pare a fi derivat din cel bizantin. E o arhitectură policromă, în care nuanțe... | 260 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | De aceea-l miră coiful prusian al poliției bucureștene. Opera de căi ferate a lui Strousberg, „cu cartonul bitumat” al fundațiilor sale, cu gările de favoare departe de orașe, e aspru criticată. Lăudîndu-se fapta lui Cuza Vodă față de pămînturile mănăstirești și de țerani, se afirmă că urmașul său străin e „un om de sp... | 206 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Și aici un local pentru francezi, Café Bressol. Nu află gust pentru opera italiană și jocul actorilor de la „Național” și ține de rău pe Ulyse de Marsillac, de la Journal de Bucarest, care într-o conferință a maltratat pe Victor Hugo. La Bossel ascultă pe o cîntăreață franceză de ultima treaptă. Îl interesează lăutarii... | 210 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Un ofițer norvegian, mort deunăzi, Gunnar Sölfest Flood, vine la noi încă din decembre 1876 și, războiul neîncepînd încă, se întoarce după două luni, pentru a reveni în România odată cu deschiderea ostilităților. Făcînd drumul prin Moldova, el găsește satele o grămadă de bordeie, dar Si place pitorescul orașelor din ca... | 214 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Domnul găsește că se vorbește prea mult, și nu uită să adauge că președintele consiliului, I.C. Brătianu e „un mare orator”. Dar pe Flood îl interesează și cultura: teatrul, unde unele doamne întorc spatele scenei, opera, „la înălțimea celor mai bune din orașele europene”, azilul Elena Doamna, care face o foarte bună i... | 210 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | În a doua călătorie, norvegianul trece la Siștov, pentru a se întoarce la Zimnicea și a ajunge la Poradim. Află aici și pe căpitanul danez Hedemann, al cărui jurnal a fost de curînd tipărit în Analele Academiei de generalul Rosetti. Prezintarea luptelor de la Grivița nu interesează aici; nu se uită „bizarul” voluntar N... | 204 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Un marinar îi spune că rușii, la Galați, utilizează toate îmbarcațiile românești pentru a trece Dunărea în Dobrogea. „În acest moment ajunge pînă la auzul mieu sunetul trîmbițelor turcești de seară, și acordurile lor stridente străbat Dunărea: curioasă muzică pentru o ureche europeană.”[37] Căldura primăverii înaintate... | 204 |
Nicolae Iorga | Călători în epoca de critică | Locuitorii fug din Calafat. Abia se află hrană la casa ofițerilor. La 2 august (n-l din 12) din Țarevița iscălește Alfredo H. Montojo, arătînd că românii au intrat la Nicopol. Corespondența din Zimnicea, la 3 (n-l din 15), observă că lipsesc știrile, rușii oprind orice comunicare. Corespondenții trebuie să fugă deci di... | 187 |
Nicolae Iorga | Călători mai noi prin Ardeal | Pe cînd oameni ca Vaillant și Colson, ori ca germanul de Kotzebue, care dă însă „schițe” literare și „tablouri” (Aus der Moldau, Lipsca, 1860), petreceau cîtva timp din viața lor în Principate, lămurindu-se asupra rosturilor și aspirațiilor poporului românesc de acolo, ca și asupra condițiilor materiale de viață, puțin... | 246 |
Nicolae Iorga | Călători mai noi prin Ardeal | Ducele de Ragusa, Marmont, a străbătut teritoriile românești de supt coroana Sf. Ștefan la 1834[2], mergînd spre Rusia de sud. În cale se oprește în castelele nobililor unguri, ca Ludovic Károlyi, interesîndu-se la herghelii, la cirezi și la agricultură. La Timișoara vede cele zece bastioane ale cetății; la Caransebeș ... | 206 |
Nicolae Iorga | Călători mai noi prin Ardeal | De aici se deschide, printr-o lature de Basarabie (pe la Lipcani și Călărași, Chișinău și Bender), drumul spre Rusia. Un mare prieten al rasei dominante, A. de Gerando, se ocupă numai de Ardeal în scrierea sa, La Transylvanie et ses habitants (a 2-a ediție, Paris, 1850). Se dă întîi o descriere geografică și o expunere... | 226 |
Nicolae Iorga | Călători mai noi prin Ardeal | [6] O asemenea formație politică n-ar putea să se menție. Mai bine toți românii ar trece la Austria compensată astfel pentru pierderile-i din Apus[7]. Pe acești români, simpatici pentru rasa lor, îi află el ca păstori, sau la horă, chiar la muncă, – icoană a vechilor daci. Cutare e bogat prin lucrul minelor, și soția l... | 203 |
Nicolae Iorga | Călători mai noi prin Ardeal | Se arată și obiceiurile la nuntă[12], la șezători[13]. Ospitalitatea românilor nu e uitată[14] și se amintesc vasele cu apă puse pentru drumeți la intrarea satelor și, noaptea, la porți, uneori și cu pîne de pomană. La moartea unui nobil român s-a dat masa la trei sute de rude și la o mie de țerani, și la trecerea conv... | 225 |
Nicolae Iorga | Călători mai noi prin Ardeal | Pe valea Hațegului, în care se ajunge de la Mehadia. La Caransebeș multe femei frumoase opresc ochii observatorului. Dar îi pasă mai mult de minele de la Reșița. La Hațeg un țeran de-al nostru îl duce la „domnul” său ungur din Grădiște, care „trăiește ca unul din cei mai proști fermieri englezi”: vorbește și românește.... | 302 |
Nicolae Iorga | Călători mai noi prin Ardeal | I se mai pare că tot acest cler se gîndește la țarul ortodox; cutare calendar din București, larg răspîndit în Ardeal, ar fi chemat chiar nația la revoltă[21]. Se fac considerații și asupra populației românești: 850 000 după socoteala oficialilor, dar schismatismul unit singur dă 551 998 credincioși pentru biserica din... | 205 |
Nicolae Iorga | Călători mai noi prin Ardeal | Descrierea portului românesc nu se mai repetă. Pe la Bucegi, călătorul trece însă pe pămînt românesc pînă la Ialomița, cu prețioase observări de botanist. Starețul schitului de acolo văzuse Turcia, Spania, Italia, Asia Mică, Arabia și Egiptul[25]. Slujba de noapte e impresionant redată. Și în Moldova-l duce o excursie ... | 69 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Războiul Crimeii atrase deodată atenția tuturor asupra Principatelor. Știri personale despre țerile noastre le mai dădea încă din 1846 Xavier Marmier, cunoscătorul Rusiei, al țerilor scandinave, al Germaniei, în călătoria lui „de la Rin la Nil” (du Rhin au Nil), în care atinge, cum spune mai departe titlul, Tirolul, Un... | 251 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Un astfel de cercetător nu poate să rămîie, firește, nesimțitor nici el la aspirațiile unei națiuni, și de aceea, așa din fugă, cum ne-a văzut, Marmier, care ni cunoaște din cărți „martirologiul fără oprire și fără odihnă”, își rostește părerea că „viciile țeranului din Muntenia și din Moldova sînt rezultatul neîncetat... | 229 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Dă la lumină notele sale în momentul chiar […] cînd „independența și libertatea frumoaselor și nobilelor voastre Principate sînt amenințate”, pentru ca să arăte „tuturor inimilor generoase blîndeța moravurilor, aplecarea spre progresul civilizației raționale, iubirea înfocată a patriei a pașnicilor, laborioșilor și asc... | 210 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Doritor de a cunoaște și Serbia, Appert începe cu această țară, unde miniștrii nu știu franțuzește, dar au șefi de divizie cari au învățat la Paris. Află cea mai bună primire din partea prințului. Trecînd Dunărea, întîmpină la Mehadia o lume de băi, în care sînt și englezi, dar și sîrbi, și români. La Ada-calè, care în... | 215 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Mai e vorba de „grosul” poliției, de corpul de pompieri, bun, cu muzică, de carantină, al cării director e un colonel. La Tecuci află ca prefect un prieten, pe tînărul Ioan Sturza, a cărui moșie, la Tăcuta, îl interesează, cu țiganii hoți, necivilizabili, pe cari soția proprietarului s-a străduit să-i învețe alt fel de... | 211 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | E păcat că nu se cheltuiește nici o trudă pentru a-i cultiva în același timp cînd numai asupra lor cade povara birurilor. Se dă vina acestei amorțeli tot pe Rusia. Dar localnicii au și ei o parte de răspundere. „Moldovenii bogați – și voi spune tot ce gîndesc, pentru că am putut să-i apreciez și să-i iubesc –, au și ei... | 255 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Căci azi țara este „ca o bună hrănitoare (nourrice), bine constituită, dar de care abuzează copiii ei. Ea dă fără încetare și nimeni nu vrea să-i restituie nimic; nu e nici în ordinea lucrurilor, nici în ordinea naturii”[4]. Și mănăstirile ar trebui făcute să contribuie, cu un sfert din venituri, scutindu-se cu atîta s... | 203 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | La Ocna, vodă ar voi să introducă o reformă, pentru care gătește planuri arhitectul francez Collin. În Iași chiar, a dat casa părintească și 120 000 de franci pentru a se face spitalul nașterilor[7]. Închisorile-l interesează foarte mult. Prefectul poliției 11 duce la cea criminală, unde află 49 de întemnițați în lanțu... | 223 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Totuși, după știri date oficial, el poate înfățișa acest tablou: „Gimnaziul” din Iași, în care școala mai veche de la Trei Ierarhi s-a unit cu Academia Mihăileană (fuseseră spitale supt ruși), are 14 profesori și 300 de școlari (venitul e de 72 093 de lei), patru școli de mahalale în acelaș oraș, cu 3 profesori, un sup... | 216 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Pentru județe cu cîte o singură școală de băieți și un singur profesor, se Înfățișează această situație: Dorohoi 33 de elevi, Botoșani 40, Roman 51 (aiurea 150), Bacău 20 (aiurea 100), Piatra 31, Folticeni 36, Vaslui 47, Bîrlad 21, Tecuci 37 (aiurea 47), Focșani 22, Galați 45. Pe lîngă aceste așezăminte publice se adau... | 280 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | La Tecuci e vorba numai de închisoare și școală. Trecînd granița dintre cele două Principate, Appert merge drept la București. Îl cîștigă „măreția palatelor, bisericilor, parcului, plimbărilor acestui oraș atît de interesant și plin de nobile amintiri istorice”[16]. Mitropolia mai ales e „extrem de interesantă”. E bine... | 204 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Două spitale civile se arată bune, ca și maternitatea, cu o școală de moașe. „În general sînt tot așa de bune ca și acelea, analoage, ale unui mare număr de orașe din Germania și desigur mult mai bune decît cea mai mare parte din spitalele Ungariei și ale bogatului oraș Hamburg.”[17] A cercetat apoi Pantelimonul și cas... | 224 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Doamna se ocupă de a crea o bună școală de fete. Poenaru declară că se gîndește la un curs normal de preparație a profesorilor[19]. Pensionatele lui Monty și Mitilineu se împărtășesc de laude[20]. Foarte călduros se vorbește de armată. Garnizoana, de 400 de oameni, e compusă din soldați „perfect echipați, hrăniți și bi... | 217 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | La Giurgiu se va relua școala primară, închisă din cauza turcilor. La Ocna, unde administratorul T. Pencovici e un om milos, se descriu galeriile, care dau 200 de bolovani sau 500 de ocă pe zi pentru fiecare lucrător: galeria „Florescu”, de 45 de stînjeni, „Știrbei”, de 45, „Cantacuzino”, de 35, „Vilarà”, de 65; „Bibes... | 215 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Se trece pe dinaintea Chiliei și Ismailului, a Tulcii, cu morile ei, cinzeci și șase la număr, ridicîndu-se dintre casele acoperite cu șindilă, unele cu două rînduri. Vin apoi Isaccea, Cartalul. Se văd răspîndite ici și colo gorganele: unul din ele, după spusa locuitorilor, cuprindea un om așezat, cu o femeie pe piept ... | 201 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Sînt pe corabie doisprezece boieri cari joacă în cărți și beau șampanie. Vreme nouă la tineri ca și la bătrîni! De aici se înaintează spre Zimnicea, spre Turnul, scris „Turschuk”, spre Calafat ori, pentru învățatul francez, „Kelefat”, spre podul lui Traian și Orșova cu hanurile ei[25]. Puține, sărace și superficiale sî... | 217 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | E o șchele de grîu, unde aga are supt el o mie de suflete, între care destui turci negustori. Sate mai sărace duc prin Dobrogea propriu-zisă sau „Tartarie-Dobroutscha”, pe calea sămănată cu puțuri. În sate bulgărești vede danțul la sunetul unui instrument care i se năzare a fi însăși romantica guzlă dalmatină; bărbații... | 225 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | „La cel dintîi pas făcut în șesurile muntene te simți în țară latină. Țeranul vorbește latinește, – latinește de bucătărie, dacă vrei, dar în sfîrșit latinește. Moldoveanul și munteanul sînt români, adecă fii ai marii familii latine… Ciudată țară și aceasta, ai cării locuitori, la 600 de leghi de Franța, vorbesc o limb... | 231 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Dar la vornicie boierul poate trimete să-i bată bucătarul de care nu e mulțămit. Din trecut se desfac doar mahalalele și, în centru, cîte o biserică, și aceea prefăcută de arhitecți austrieci, ca Sfîntul Gheorghe Nou, care și-a pierdut „pictura și arabescurile interioare”[29]. La ieșire harabaua scutură, și printre sat... | 216 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Închipuiți-vă o aglomerație fără artă, fără rînduială, de colibe făcute de lemn, deschise oricui, și cea mai mare parte așezate (disposées) ca prăvălii, asemenea cu tărăbile (échoppes) în care se vînd cîrpele, bric-à-brac-urile și hainele vechi în jurul halelor noastre și în suburbiile noastre.”[31] Pe o căldură de tre... | 228 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Bucureștii au de la distanță mare aspect, cu „grupele de acoperișuri ascuțite, căptușite cu tinichea și care, de departe, scînteie supt focurile aurorei ca niște discuri de argint”, dar iată deocamdată doar „cîteva locuinți rătăcite ici și colo în cîmp”. Cînd ajunge a cunoaște bine capitala munteană, arhitectul împărtă... | 209 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | „Numai barace, sărace locuinți”, „un popor cam îndeobște fără ciorapi și încălțăminte”. Sau: „colibe de pămînt care au nerușinarea (l’insolence) de a se chema sate, poduri de lemn mîncate de cari, care se clatină pe rîuri ce sînt pe trei părți uscate”[35]. Femeile sînt urîte, bolnăvicioase (souffreteuses) și păcătoase ... | 247 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | În acest mediu-și pierde vremea fostul colonel al gardei imperiale, de Chevrier, și tînărul de Fresne, fiul unui consilier de stat. Hénoque-Meleville, călător pe vremea Războiului Crimeii, vine, în octombre 1854, cu trenul prin Ungaria, ca să treacă apoi de la Pesta la Giurgiu. Acesta e un om care simte pentru noi. „Pu... | 213 |
Nicolae Iorga | Călători francezi din epoca Războiului Crimeii | Capitala munteană, cu 130 000 de locuitori, îi pare „o îngrămădire așa de mare (un amas si considérable) de clopotnițe”, încît nu poate deosebi monumentele-i principale. Pe locul caselor arse acum -doisprezece ani murdării rupte de cîni se îngrămădesc pe maidane, curățite numai astfel. Străzile, aproape fără poliție, s... | 189 |
Nicolae Iorga | Călătorii francezi din epoca Regulamentului Organic | Saint-Marc Girardin, profesor de literatură franceză la Paris, cel dintîi dintre călătorii francezi din această nouă epocă – lăsînd la o parte deocamdată pe Bellanger, din același an, a cărui descriere a fost refăcută, complectată și prefăcută pe alocuri –, întră în principatul muntean prin părțile Banatului. Vede băil... | 206 |
Nicolae Iorga | Călătorii francezi din epoca Regulamentului Organic | Pentru aceea se îndreaptă, cu escortă de dorobanți, peste șesul muntean, în care ce n-ar tace cultivatorii francezi din Beauce și Brie! spre Brăila, port franc, unde era ispravnic un Slătineanu. Aici se înfiripase, pe ruinele cetății turcești, un oraș de 6 000 de oameni, ale cărui case, pe locuri de trei categorii, nu ... | 204 |
Nicolae Iorga | Călătorii francezi din epoca Regulamentului Organic | În ce privește pe locuitori, neexistînd, se pare, domn, călătorul a vizitat numai, cu Ahmed-Pașa, ambasador turcesc la Petersburg, pe fostul stăpînitor Grigore Ghica, care servește cu pipa întîi pe demnitarul străin[3]. A frecventat, dealtfel, și alte cercuri. I s-a părut că e multă stricăciune în boierimea veche, care... | 204 |
Nicolae Iorga | Călătorii francezi din epoca Regulamentului Organic | „E imposibil, în adevăr, să aibă cineva mai mult exteriorul (les dehors) și formele societății noastre franceze și de a-i avea chiar principiile și spiritul.“ Învățămîntul muntean e bazat pe limba franceză, Moldova are un teatru francez. Femeile cetesc literatura franceză și „își închipuie că viața trebuie să se întreb... | 212 |
Nicolae Iorga | Călătorii francezi din epoca Regulamentului Organic | Călătorul știe ce au răspuns muntenii de la Brașov lui Nesselrode, cerînd restituirea malului dunărean, dreptul de-a alege un domn pe viață și crearea unei Adunări cu dreptul de a vota impozitele. Împăratul Alexandru, primind aceste dorinți la Verona, le-ar fi aprobat. Cetitori de cărți franceze, acești boieri „au mult... | 257 |
Nicolae Iorga | Călătorii francezi din epoca Regulamentului Organic | Edouard Thouvenel, care era să fie mai tîrziu ambasadorul lui Napoleon al III-lea la Constantinopol, cu însărcinarea expresă de a duce la capăt, contra Angliei, Austriei și, firește, Turciei, chestia Unirii, străbătuse aproape odată cu Saint-Marc Girardin principatul muntean[11]. Vine din Ungaria, unde a văzut la român... | 237 |
Nicolae Iorga | Călătorii francezi din epoca Regulamentului Organic | Lîngă Olt trăsura servește de han drumețului; în apropiere și pînă la ținta călătoriei, bieți țerani, „ființe degradate de mizerie”. La București chiar, pînă trece la consulul de Châteaugiron, în lipsa otelului, Thouvenel trebui să se ducă la un grec care oferă lîngă cafeneaua lui două odăi de oaspeți. Dar îndată încep... | 210 |
Nicolae Iorga | Călătorii francezi din epoca Regulamentului Organic | Mihai Ghica e un cunoscător al trecutului și are o colecție arheologică. Învățămîntul e în progres: Petrachi Poienaru, om umblat prin Franța și Anglia, cu privire la industria cărora a lăsat un foarte interesant și destul de întins memoriu[15], conduce gimnaziul Sf. Sava, cu cinci sute de elevi; sînt și clase complemen... | 207 |
Nicolae Iorga | Călătorii francezi din epoca Regulamentului Organic | Thouvenel a călătorit și la Brăila și pînă la Galați. În portul muntean a găsit un han cu ploșnițe, dar l-a răsplătit buna primire a lui Slătineanu, organizatorul orașului. Acesta i-a arătat cum populația a cresut de la trei sute de locuitori la 8 000, cum e compusă numai din creștini, turcii neavînd voie să se așeze; ... | 213 |
Nicolae Iorga | Călătorii francezi din epoca Regulamentului Organic | Exportul se cifra la 32 640 291 piaștri pentru 1832, la 41 384 318 pentru 1836; iar importul la 27 273 000 și 32 001 275 pentru aceiași ani[23]. Vice-consulul englez, Charles Cunningham, a dat lui Thouvenel unele știri comerciale pe care el le întregește, pentru a servi negustorii francezi din sud. Brăila exportă grîu ... | 210 |
Nicolae Iorga | Călătorii francezi din epoca Regulamentului Organic | Fierăriile stiriene, proaste, află dever. Se aduce și vin din Persia (și din Samos, Tenedos). 300 de vase sarde vin acum anual pe Dunăre[24]. 3 Ibid., p. 150. 6 6 P. 56 nota 2. 8 P. 19-20. 5 P. 292. Tot în această vreme a domniei lui Alexandru Ghica, „M. de L***, ancien agent diplomatique”, publică la Paris (Lejay edit... | 81 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Mișcarea românească de la 1821 a avut mai multe direcții și a produs mai multe urmări. Pe de o parte această manifestație a țerănimii, reclamîndu-și cele mai vechi drepturi, a căror amintire nu perise din mințile lor, manifestație care nu-și atinse scopul și din cauza suprimării, prin crima eteriștilor, a șefului ei, f... | 250 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Și un partid și altul se adresau către Poartă, și întîmplarea făcu să răzbată numai cererea acestor din urmă, „cărvunari” sau carbonari, care a și fost primită. Arzului lor i se datorește domnia pămînteană în Moldova și, ca o consecință neapărată, și în principatul muntean. Odată ce se atinse acest rezultat, învingător... | 226 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Pe baza acestui act, care încununa străduințile reformiștilor, începură, la 1834, după încetarea ocupației cîrmuite de generalul Chiselev, să guverneze în Principatul muntean Alexandru Ghica, fratele, de aspect occidental, al domnului de la 1822, iar în Moldova istețul și energicul Mihai Sturza, care, fără egoismul și ... | 233 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Cea dintîi dintre lucrările franceze care dau, cu simț de dreptate, cu înțelegerea relativității împrejurărilor, o idee exactă despre lucrările și oamenii de la noi e excelenta mică scriere, apărută la Paris, a lui François Recordon, Lettres sur la Valachie ou observations sur cette province et ses habitants, écrites d... | 202 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Cînd vorbește despre începutul mișcării lui Tudor Vladimirescu, supărat și pentru nedreptățile ce i s-ar fi făcut și lui personal, cînd arată ce spaimă a produs plecarea, în noaptea de la 10 la 11 martie 1821, a familiei banului Brâncoveanu, cu ce neliniște se aștepta ciocnirea turcilor cu grecii, despre cari se credea... | 223 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Podurile, des refăcute și cu cheltuială mare, sînt „de obicei bine întreținute”. Nu-i place micimea, închipuita lipsă de proporții, întunecimea, pictura bisericilor, în număr de peste o sută. Sînt trei băi turcești și cafenele europene. În cele de modă orientală se servește cafeaua unui public sărac, înșiruit pe divane... | 201 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Din populație, socotită la 600 000, cu 80 000 de străini, mai familiari îi sînt boierii. Față de dînșii el vrea să fie drept, urmînd principiul pe care de la început și l-a pus înainte, criticînd pe calomniatorii țerilor noastre, cari „au exagerat abuzuri și au aruncat ridiculul asupra multor obiceiuri fără îndoială ca... | 223 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Copiii sînt respectuoși înaintea părinților; stau în picioare, sărută mîna. Educația lor de la doică la dascăl, între slugi și părinți, e proastă – și pentru fete. Ele știu grecește, piano și limba franceză; frații, soții lor, în plus ceva geografie și aritmetică. Nu se învață ca o materie limba lor, lipsită încă de no... | 201 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Cu furca în mînă și pe drumuri, femeile lor, „bune gospodine, întrețin toate persoanele casei într-o așa de mare curățenie, încît i-ai crede mai totdeauna în hainele lor de sărbătoare”[10]. „Cu viața în căsuțe și adesea în bordeie, cu petrecerea de serbători, dulap și lăutari, cu moravuri simple se vede că ei țin țara.... | 209 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Lejeune are o informație foarte mărgenită; el crede sau se face a crede că „de mai mult ca douăzeci de ani nu s-a scris nimic despre aceste două principate”[13], și făgăduiește o istorie osebită (particulière) a Moldovei pînă la tulburările din 1821. Dar a fost de față în Constantinopol la crearea noilor domni Alexandr... | 226 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Din Moldova plecase la Odesa, unde află moartea lui Scarlat Vodă Callimachi[18]. Avînd să corecteze și să întregească pe Raicevich, Lejeune dă, din bogata lui experiență, o sumă de fapte și de observații nouă. În ce privește descrierea Moldovei, el explică de ce nu se cultivă tutunul: fiindcă boierii întrebuințează pe ... | 231 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Tributul e de la 1812 de 47 769 piaștri, la bairam se dau 60 984, la o schimbare de miniștri încă 120 000[23]. Rolul lui Șuțu în progresele Moldovei, pe care le notează la fiecare pas, e fixat cu îngrijire, în ce privește măsurile financiare[24] – între altele verificarea titlurilor boierești[25] – ca și ocrotirea acor... | 231 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | S-au dus vechile farse ale „caraghioșilor” de modă constantinopolitană; țiganii apar numai la anumite ocazii, cu acele „cîntece și arii naționale”[32], de care, la nunți, vorbește și Recordon. Cind boierii munteni, în 1820, trec în Rusia, schimbați de haine, ei pot fi luați drept occidentali. Tinerii sînt crescuți de p... | 204 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Îl interesează mai mult episcopia de Bacău a catolicilor săi, în număr de 50 000, cu două biserici și chiar două „palate“ episcopale, fiecare în ruină. Contra lui Recordon, tratat de lingușitor față de Caragea, precum și contra reeditării anacronice a notelor lui Salaberry[36] și a unei lucrări anonime, pe care n-o ave... | 232 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Se dau și știri despre monede. Capitolul despre administrație cuprinde cîte ceva despre veniturile bisericești (400 000 de piaștri Mitropolia, Rîmnicul 150 000, Buzăul și Argeșul 80–100 000)[38]; clerul i se pare abject și el pomenește cu părere de rău despre seminariul întemeiat de mitropolitul Ignatie și desființat d... | 228 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Un guvern „național” e dorit de ei[43]. Țeranii sînt tratați cu simpatie: suflete bune, istețe, aplecate spre glumă, bucuroase de plăcere; buni ostași. Visteria li stoarce pînă la 150–200 de lei pe an, în total 8 000 000 pe an[44]. Bucureștiul, cu 14–15 000 de case și „100 000 de locuitori“ nu-i place călătorului, afar... | 210 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Boierii ar fi reclamat din nou dreptul de a-și alege domnul[48], înlăturînd și clerul grecesc. Se vorbește și de promisiunea lui Tudor de a scădea birul la cinci lei și de a desființa văcăritul, vinăriciul etc., ca odinioară. Țeranii nu-i ziceau decît Tudor Vodă[49]. El era deștept și tenace, respectat de ai săi; franc... | 209 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | „Vremea era splendidă și dealul mitropoliei plin de curioși, mai ales străinii.”[53] Preoți și căpitani cetesc după amiazi proclamația lui Tudor la răspintii și fac rugăciuni, întovărășite de descărcarea pistoalelor. Seara, se interzic luminile. Disciplina e strictă, dar panduri vînd cu 40–50 de lei șaluri de 1 200–1 5... | 217 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Consiliul suprem, cu beizadelele, Cantacuzino, Christari, Lassani, comandantul pieței, și Orfano, „generalul”, primul fost proxenet, celait comis de magazie în Odesa, nu lucrează. Cînd un ispravnic aduce vestea că turcii sînt în București, Caravia vrea să-l ucidă. Se află că turcii au venit de fapt și ucid ei, apoi că ... | 232 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Aceasta ar fi adus boala lui vodă, care se prăpădi în luna lui ianuar a anului următor. Știrile despre începutul mișcării lui Tudor, pornită pe baza Adunării poporului, ca în Serbia lui Caragheorghe, care și ea pleca de la vechi tradiții țerănești din Balcani și Carpați, – mișcare cu caracter revoluționar mai mult în a... | 202 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Despre cruzimile și distrugerile săvîrșite de armata ocupației turcești se dau știri interesante: în Ialomița se face războiul religios bisericilor. E curios că se prezintă ca viind de la un „dascăl al lui Tudor Vladimirescu” știri despre planul pe care l-ar fi făcut acesta de a ucide într-o duminecă pe domn și pe toți... | 221 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | În februar al anului următor, se prezintă astfel situația Principatelor: „Poporul e foarte asuprit și sărăcit, comerțul e întrerupt, criza de bani la culme, vitele și produsele se vînd pe nimica”[65]. Vorbindu-se în mart, de omorul, în București, al slugerului Drăgănescu, se adaugă că „beșliii din județe, al căror numă... | 225 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Samurcaș, din Craiova, se turcește la Poartă. Focul din Iași e pus tot în sama turcilor, furioși că li se ia rostul de pînă atuncea. Noile domnii încep greu, Ghica datorind patru milioane de piaștri pentru țară și avînd el însuși, pentru căpătarea tronului, o datorie de 1 500 000 alții la Halet-Efendi, favoritul sultan... | 211 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Eterna nesimțire în stratele de sus ale societății noastre față de cele mai grozave tragedii care-i zguduie adîncurile[66]. La teatru, proprietatea lui Vodă Caragea, actorii germani își dau și mai departe reprezintațiile pînă ce, la 7 februar, un foc distruge casa. Ici și colo apare domnul cel nou. În vara anului 1826 ... | 228 |
Nicolae Iorga | Călători după 1821 | Aici îl găzduiește în casă „modernă”, cu fotoliu englez, căpitanul postii, grecul Steriopol, știutor de nemțește și italienește, deși poartă scufie și papuci de coloare roșie. Peste Cîrcinov atinge capitala munteană, oprindu-se la un han curat. Socoate la 80–90 000 numărul locuitorilor, cu 6 000 de evrei și 4 000 de ne... | 52 |
Nicolae Iorga | Călători străini în ajunul domnilor pămînteni | N-avem o bucată de vreme, de la 1812 pînă la 1817, nici un călător care să străbată Principatele. Și cu toate acestea e o epocă interesantă: aceea în care sistemul de guvernare prin fanarioți și intimii, servitorii, credincioșii lor, care va fi amenințat un moment, cînd, la plecarea, în 1818, a lui Ioan Gheorshe Vodă C... | 202 |
Nicolae Iorga | Călători străini în ajunul domnilor pămînteni | La Dubăsarii-Noi, tîrgușor strîns în jurul circiumelor împărătești și ai carantinei, se ajunge Nistrul, care nu mai e hotar al Moldovei […] Pe malul moldovenesc, pustiu. Se caută o căruță, și se capătă obișnuitul vehicul al poștei, cu cinci cai mărunți și iuți, a cării groază o prinsese englezul înainte de a-l vedea cu... | 210 |
Nicolae Iorga | Călători străini în ajunul domnilor pămînteni | Aceia dintre fruntașii moldoveni cari au rămas supt stăpînirea străină se primblă de Crăciun în butce luxoase. Sînt mulți țigani, și un taraf de lăutari cîntă la fereastra călătorului. Mac-Michael dă o bună descripție a lor, arătînd meseriile multe și foarte deosebite pe care le practică: lăieții călătoresc în grupe de... | 203 |
Nicolae Iorga | Călători străini în ajunul domnilor pămînteni | Sculenii-Moldoveni, cu străzile pline de cară și butoaie, cuprinde contrabandiști greci și evrei în cafenele, pe lîngă țerani cari, pe pămînt, joacă cărțile. Pe un drum mărgenit de frumoase case boierești se ajunge la Iași, unde gazda e la vice-consulul englez, reprezintat, în lipsă, de dragoman, un grec ionian din Cor... | 217 |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.