Split (1)

train · 12.5k rows

author stringclasses 19 values	title stringlengths 4 133	paragraph stringlengths 2 3k	word_count int64 1 502
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	O trăsură deschisă duce acolo în tovărășia dragomanului, un corfiot. Englezii întră prin poarta, păstrată încă, deasupra căreia se văd fin sculptate armele Moldovei, inițialele lui Alexandru Vodă Callimachi, tatăl lui Scarlat, și inscripția că aici e ușa dreptății. Multe călești așteaptă în ogradă, fiindcă e ziua cînd ...	224
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Sărutînd mîna și poala, cel numit trece, prin asistență, dus de același postelnic, și afară caimacamul îl prezintă în calitatea lui oficială mulțimii adunate. Foarte interesant amănunt, care dovedește și el participarea poporului la toate actele de guvern. Postelnicul ar fi primit în daruri și pînă la 100 000 de lei. D...	219
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Spre seară, între patru și cinci, trăsurile cu doi cai acoperiți cu valtrapuri mari albastre duc la Copou bărbați și femei, peste podurile scuturătoare. Pe urmă vine jocul de cărți: joacă toți, cu aga, „prefect de poliție”, în frunte; pierd și pînă la 500 de galbeni pe seară. Un aventurier polon a făcut avere cu norocu...	214
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Cu aceeași hurducătoare căruță, trecînd pe drumuri unde numai ici și colo se văd popasurile cărăușilor cu vin, între lanuri bogate și suhaturi unde pasc cirezi de boi și herghelii de cai, rareori pe lîngă sate sărace în jurul curții boierești, se ajunge la Bîrlad, la Pereschiv, la Tecuci, unde casa poștei e ocupată de ...	205
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Nici în Nubia și în Egipt nu văzuse tovarășul lui Mac-Michael o mizerie umană mai desăvîrșită. Satele din șes cu acoperișuri de stuf. Pe sănii se ajunge la București. Aici consulul Wilkinson, un om foarte distins, care avea și el drept la tainul de patru ocă de carne și opt pîni, plus lemne și hrana cailor, ii va spune...	211
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Domnul, Caragea, locuia, după arderea palatului, în două „case mai curînd sărăcăcioase”, legate printr-un cerdac de lemn; în cele cîteva încăperi se îngrămădesc slugi lacome de bacșiș; oastea se reduce la douăzeci de arnăuți, – ceea ce n-am crede. Și aici se sărută mîna stăpînitorului de către boierii adunați. De față ...	233
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Costumul e turcesc la bărbați; femeile poartă rochii europene, de fabricație vieneză, dar cingătorile sînt orientale și pantofii de modă constantinopolitană. Drumul spre Giurgiu se face apoi pe șleauri noroioase și printre sate cu locuințile cufundate în pămînt. Călătorul francez – sau mai bine călătorii, fiindcă sînt ...	206
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Dar, duși la spătar, află că țara nu are o armată. Se gîndeau să treacă la Constantinopol ca să se îmbarce pentru America. Consulul francez i-ar fi scos fără zăbavă din Moldova, dar domnul făcu să se ceară părerea Porții, și ea fu favorabilă expulzaților. Ei primiseră încă de mai înainte și cinzeci de galbeni pe lună p...	201
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	D. Cananău va da d-lui Bascheville locuința, masa, spălatul, o slugă numai în serviciul lui, și 1 200 de lei pe an plătiți de înainte, pe trimestru. Părțile se vor înștiința cu trei luni înainte etc. Trecut în dublu la Iași, 26 octombrie 1817”. Cu gîndul la vreo nuntă cu o „boyarde”, la o apropiată revoltă a grecilor, ...	211
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Ajunge bolnav greu la București, unde iarăși află bună primire și îngrijiri. Țara i se pare întocmai ca Moldova în bine și în rău. Un milion de oameni au aceeași soartă ca frații lor. Se înduioșează de viața degradată a celor 80 000 de țigani, ale căror rătăciri le zugrăvește potrivit cu adevărul. La 18 mai părăsește B...	212
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Dovadă și fuga recentă a lui Caragea, care de la început și-a depus banii în bănci străine[7]. A auzit vorbindu-se și de Horea și Cloșca[8]. La Odesa i se pare acestui perfect cunoscător al vieții grecești, care citează foia din Viena, Λόγιος Έρμης, că grecii locali se dau prea mult ca „philomusi” și „helleni”: el nu p...	222
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Cei ce întîmpină grozavul alai blastămă în urmă. Un profesor francez octogenar, Gaillard, crezu că află o alifie mîntuitoare, dar muri în lazaret, alături de pacienții săi. Nu moaștele „Sfintei Paraschive de la Suceava”, ci sau ale Sfintei Paraschive din Iași, sau ale Sfîntului Ioan cel Nou de la Suceava fură purtate p...	216
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Se stă pe divane, învîrtind mătănii. Iubirea în căsnicie ar lipsi, judecă grecul, din fugă, pentru că zestrea joacă la căsătorii rolul de căpetenie. Și bărbații, deși cu „ighemeniconul” clasei lor, sînt primitori și amabili: numai să nu ia străinul față de dînșii atitudini ca față de slugile lui de acasă! „Se vorbește ...	211
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Orașul îi pare murdar în poduri și murdar în chiar casele boierești. Cu Wilkinson merge la vodă, Alexandru Suțu, care abia înlocuise pe Caragea, fugar în Apus. E, supt calpacul lui bogat, un om de cinzeci de ani abia, dar foarte zgîrcit, cu barba albă ca zăpada, plin și el de grijă și de frică, locuind în palat întunec...	207
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Cînd începe balul, boierii își lasă ișlicele și giubelele și apar în scurteice roșii, verzi cu șnururi, cu brîu de șal, iar pe capul ras cu un fes roșu. Danțurile sînt grecești și românești și se pomenește unul în care se bate din palme și se fac piruete. Toți joacă din toată inima. La bufet, spre miezul nopții se serv...	221
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Nefiind otele, englezul trage la consulul austriac, von Raab. Vede în tovărășia acestuia pe noul domn Mihai Suțu, om de treizeci și doi de ani, „foarte frumos și elegant în maniere“ – acestor calități, apreciate de turci, se spune că li datoria și tronul –, iar, pe lîngă aceasta, și deștept, posedînd perfect limba fran...	235
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Pești vii se zbat în vase; lumina se revarsă din policandre; flori sînt răspîndite pe mese. Balș însuși cu soția lui sînt pretutindeni. Danțul ține pînă în ziuă. După ce a gustat din această „splendidă ospitalitate”, Ker Porter se îndreaptă spre nord, la 17 februar, în sanie, peste ușoara zăpadă ce se cernuse. Botoșani...	223
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	Schladen e la Rusciuc în ziua de 10 novembre și e primit pe Dunăre de un funcționar al consulatului. La Giurgiu se prezintă capuchehaiaua munteană. Voevodul turc al orașului dă trăsura cu patru cai; în oraș se pregătește o locuință pentru noul oaspete. Consulul întîmpină pe ministru la Goștinari și-l conduce la Bucureș...	207
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	A doua zi, vizita ginerelui domnesc Arghiropulo, a marelui logofăt Filipescu, a marelui postelnic Iacovachi Rizo-Nerulos, scriitorul, a consulului rus Pini, – soția lui Schladen primind pe domnița beizadelei Nicolachi, Catinca lui Cantacuzino-Pașcanu, pe vara domnului și pe d-na Rizo-Nerulos, nepoata lui. Doamna von Sc...	209
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	La Curtea de Argeș se notează străzi strîmte, „castelul din care nu mai rămîn decît ziduri (masures) căzute în ruină“, biserica episcopiei și „destul de plăcuta“ rezidență a vlădicăi. Un negustor e aici gazda. În munte caleștile sînt trase cu boii pînă la Sălătruc. Locurile sînt bine împoporate. Căpitanul de poștă ofer...	218
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	De aceea Wilkinson va vorbi ca un cunoscător despre motivele intrării rușilor în Moldova la 1806 (între altele și măsuri de împiedecare a protecției acordate de ambasadorul rusesc supușilor creștini ai Porții), despre rolul jucat de Anglia în conflict, despre legăturile dragomanului Franchini cu Pehlivan, aga ieniceril...	245
Nicolae Iorga	Călători străini în ajunul domnilor pămînteni	La 24 mai 1814, după retragerea lui Summerer încă din 1806, Wilkinson, pe care l-am întîlnit și în Rusia, fu numit consul	22
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	Ca un învățat, „membru al Academiilor din Varșovia, Cracovia și Neapole” și cetățean polon onorar al republicei trecătoare din Cracovia, vine la București, supt Vodă Caragea, contele Auguste de Lagarde, care și-a publicat în 1828 călătoria de la Moscova la Viena prin părțile noastre[1]. În Chiev (iunie 1811) el găsește...	210
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	Aici vede instalarea lui Caragea al cărui nume i se pare a fi Constantin. Trei tuiuri stau înfipte la poarta celui numit de sultan, aga ienicerilor îi pune cuca pe cap, caftanul i se aruncă pe umeri de însuși marele vizir. Patriarhul îl unge cu mir și-l binecuvintează. Familia e la Terapia, dar corturile sînt fixate la...	206
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	Supt cuca împodobită cu pene de struț, lungi de „două picioare”, în bătaia vîntului, domnul singur e frumos. Pe cai și în harabale, suita, femeile, caraghiosul. O mare mulțime stă de privește. Pe mare, cu dragomanul lui Caragea, Iosif, Lagarde pleacă, în decembre, spre București. La Sizeboli (Sizopoli) află un prinț „C...	213
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	Ea cîntă la piano arii grecești și prinde inima contelui nostru. La dînsa e și o vară, călugărită de jale pentru pierderea logodnicului rus, Lobanov. Cea dintîi priveliște e a unui foc cumplit, cu care prilej Lagarde vede lucrînd pompierii cu coif și cu haină romană. Curtea însăși arsese (de unde: Curtea Arsă). Aducînd...	210
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	Vine în trăsură precedată de arnăuți, cu șase cai, avînd pe cancelariu lîngă el și pe supușii francezi în urmă: tabulhanaua sună la intrarea oaspeților: cinzeci de tobe mari, tot atîtea țimbale, plus trei „musettes” și șase „oboe». – singura descripție ce avem despre „infernala simfonie“. Ciohodarii[-l] duc în sala tro...	203
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	Fetele Brâncoveanului cîntă din piano și din harpă, din gură, grecește și rusește, ba chiar danțează. De acolo primblare la Herăstrău și la Băneasa, întreținută de Văcărescu, și, ca ultim act al unei zile bine întrebuințate, joc de cărți, pharaon, pînă-n ziuă. Nuntă la iubita contelui francez. Primblare două zile a mir...	203
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	Doisprezece arnăuți încunjură pe micul boier cucoșat, vestit pentru risipa lui, care-și duce slugile și dulcețile. La Pitești un boier local primește oaspeții de cinste, și cea mai frumoasă mămăligă fiartă în lapte aburește pe masă. Altă nobilime se prezintă cu daruri: vutci și dulcețuri, și în schimb Dudescu împarte „...	211
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	Se cercetează și muzeul Bruckenthal, supt conducerea proprietarului. Dudescu e vizitat de armeanul, fost secretar al vizirului Mustafa, Manuc-beiu, cel cu hanul, pe care turcii veniseră să-l taie, dar putuse fugi cu averea aceluiași Mustafa, motiv al urmăririi lui. Boierul și contele iau cafeaua la un han de afară, ală...	202
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	La Pesta, Dudescu, poftit la masa guvernatorului, prințul de Coburg-Koháry, dăruiește doamnelor care-i admirau cingătoarea prețiosul șal și turbanul, rămînînd cu capul ras și cu iminiii în vine. De la Ludovic, fiul internunțiului von Stürmer, care venea clin Austria sa la Constantinopol, avem, în colecția de călătorii ...	217
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	Popasurile sînt căsuțe de lut, acoperite cu paie și avînd la ferești hîrtie unsă în loc de geamuri; fumul iese prin coperiș; în jurul focului stau copiii aproape golași, lîngă părinții lor. Mămăliga e întinsă înaintea tuturor. Tînărul Stürmer observă îmbrăcămintea de vară a oamenilor, care „samănă absolut cu a strămoși...	212
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	Podurile de pe străzi sînt ca pretutindeni. Prin Cîrcinov și Găiești, prin Bolintin, Florești, se ajunge, luîndu-se și calul de ajutor al unui biet om de pe drum, la București, unde Stürmer va trage la agentul austriac Fleischhackel de Hakenau. Cu caleașca agenției el străbate podurile așternute peste murdăriile acumul...	204
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	În audiență la vodă Caragea, el vede, într-o odaie văruită, foarte simplă, pe un divan, scriind pe genunchi, un prinț care „unește cu un exterior nobil multă educație și perspicacitate”. După obicei, domnul se ridică și-și dă cuca puțin pe spate. Se aduc ciubuce, și Caragea chiamă slujitori bătînd din palme. Convorbire...	217
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	Întîlniriie dintre boieri sînt ceremonioase: se ridica puțin ișlicul și se simulează peste umăr o sărutare. De fapt, se sărută mina superiorului, care sărută pe frunte. La vizită, se lasă papucii afară ori se depun pe scările divanului, scaunele fiind pentru străini mai mărunți. Cei ce se află pe divan cu picioarele su...	215
Nicolae Iorga	Călători între 1812–1821	Pe o șeică se trece apa, nu fără greutate, la Rusciuc.	11
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	Veacul al XIX-lea s-ar putea începe și la noi de pe la 1791, cînd în cererea boierilor munteni de a nu mai fi considerați ca locuitorii unui „sangeacat sau pașalîc”, căci mai curînd i-ar înghiți pămîntul ca pe cei din Lima sau Lisabona, ci ca „nație valahă”, se vede înrîurirea imediată a ideilor revoluției franceze. Și...	244
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	Dar, în ce privește prefacerea după Apus în clădirea casei, în port – mai ales și mai curînd al femeilor –, în felul de petrecere, în ceremonii și pompe, acestea sînt lucruri care se observă imediat și a căror pomenire, plină de recunoaștere, de mirare sau, mai adesea, de ironie, se întîlnește de la unul din vizitatori...	243
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	De la diplomația franceză întrebuințată în Orient de Napoleon I pentru scopurile, foarte mari, dar lipsite de baza necesară și chiar de o definire suficientă, pe care el le avea față de Imperiul otoman, ni vin singurele știri – afară de ale generalului francez în serviciul Rusiei, Langeron, de care ne-am ocupat mai sus...	237
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	Este totuși și o bătrînă contesă maghiară, a cării aristocratică ocupație e să crească porci. Orăștia-i apare însă ca un orășel civilizat. În legătură cu bunul otel pe care-l află aici. Sas-Sebeșul e numai pitoresc. Sibiiul, părăsit de guvern, care s-a mutat la Cluj, își păstrează primblările. La Turnu-Roșu, unde din p...	216
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	Mai rău e la Pitești, tîrgușor cu străzile înguste. Casa boierească e plină de ploșnițe și ministrul francez, desperat, cere imperios să se treacă peste tot planul călătoriei pentru a pleca imediat spre București. În cale se semnalează „aspectul-féodal” pe care-l are castelul brâncovenesc de la Mogoșoaia. La București,...	250
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	E îmbrăcată european, într-o rochie de crep roșu. Fetele de casă poartă vechiul veșmînt de curte; ca ele sînt și domnițele. Pentru Sainte-Luce și tălmaciu s-au pus scaune; fetele stau pe margenea divanului; doamna și vizitatoarea se așază grecește deasupra, iar, cînd apare Reinhard, cu postelnicul, se ridică în picioar...	240
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	Pare a se teme, cum o arată postelnicul, de un război, care în adevăr era să izbucnească în toamnă. La plecare, prin aceiași postelnic și prin secretarul doamnei, Reinhard capătă o tabachere cu diamante, soția lui două cașmire, pe care binevoiește a le găsi frumoase. Cum tabacherea valora 2 000 de lei, ministrul france...	206
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	La fiecare popas, se află din bielșug păsări și plăcinte. La Galata așteaptă trăsurile de ceremonie, cu perne de brocart, de aur, și alaiul. Cu toată ploaia și noroiul, trebuie să se urmeze ceremonialul. Intre ostașii de curte, cu uniforme albe, iar în cap căciuli, Reinhard se înfățișează cu consulul, avînd lîngă el pe...	202
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	Se observă în lumea boierească lipsa cadourilor domnești. Mai mult îi place însă călătoarei de doamnă, care, deși bunică, „e încă foarte frumoasă; are grație și maniere plăcute”, e plină de „bunătate înnăscută”; vorbește cu farmec în limba franceză, „și literatura noastră nu-i e necunoscută“. Ea așază pe vizitatoare lî...	223
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	Se opresc caleștele ca la Apele Dulci lîngă Constantinopol, se scot pernele și doamnele se așază pe iarbă. „Nu e teatru, nici alt loc de adunare.” Seara, se joacă cărțile. Prilejuri de petrecere sînt nunțile. Astfel aceea pe care a văzut-o la curte, mireasa plecînd genunchiul înaintea doamnei, care o ridică și o sărută...	228
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	Cînd Poarta izgonește, pentru bănuieli de trădare, după îndemnul lui Sebastiani, pe Ipsilanti și pe Moruzi, acesta protestă de sentimentele lui franceze. Doamna, care se gătea să între în palatul cel nou și căreia-i murise unul din copiii mai mărunței, e foarte necăjită, deși asemenea schimbări nu sînt noi pentru dînsa...	213
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	Cînd Reinhard e primit în audiență, soarta lui Scarlat Vodă era însă hotărîtă; Rusia biruise, și domnii mazili erau să fie opriți în cale și retrimiși la scaunele lor. Depunerea lui Callimachi sosește după abia două zile petrecute la curte: trăsurile boierilor se îngrămădesc la consulatul Rusiei, dar, sosind știrea bir...	248
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	A fost și la Neamț, la Agapia, și a văzut acolo frumoasele lucrări cu acul pe care le conducea însăși doamna lui Moruzi[7]. Rapoartele consulare ale lui Reinhard însuși lămuresc asupra afacerilor politice a căror grijă i se dăduse. Sebastiani era nemulțămit și de Reinhard și de Parant pentru că „ofensaseră Poarta». Ace...	215
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	Avem dovadă că el a fost și la noi în nota prin care spune că a aflat la Iași cum că un „casap-bașa, boier de prima clasă” (! ), a fost bătut de vodă cu buzduganul chiar atunci, pentru că înșelase la furnituri. În lucrarea lui el rezervă un capitol Principatelor, trăgîndu-și informația și din lecturi, de la Raicevich l...	258
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	Locuitorii pe cari i-a văzut și în satele de gușați din munte, îi fac impresia unor făpturi îndărătnice, care se cer bătute ca să dea ceva. Veșmîntul lor îi apare sălbatec, și totuși sînt atît de bicisnici. Toți îi maltratează: turci, greci, nemți și ruși în vreme de război. Cel din urmă caporal austriac lovește înaint...	226
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	A văzut danțul molatec și voluptos[11]. A asistat la zgomotoasa întoarcere a arnăuților domnești, din corpul format în Țara Românească la 1802, după ce-și răzbunaseră contra unui boier pe care l-ar fi bătut la tălpi pentru că-i dăduse afară din casa lui, – ceea ce ni se pare foarte îndoielnic[12]. Nu-i place nici capit...	204
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	Borsum[17]. Calfă de croitori, de loc de lîngă Hildesheim, el vine în căutare de lucru prin Liov spre Iași, în tovărășia conaționalului său Meyer, în vara anului 1817. Din Cernăuți, el se îndreaptă spre graniță, unde un vameș voia să împartă cu dinsul cămășile care-i erau pe plac, primind în schimb taxă sau ceea ce i s...	204
Nicolae Iorga	Războiul ruso-turc din 1806–1812 în descrierea călătorilor străini	La Iași, dincolo de o regiune splendidă, 20 000 de locuitori în 2 0 00 de case, între care cîteva palate boierești, case de consuli, ateliere de fierari și rotari, cafenele cu lăutari, plus un birt german, lăudat foarte mult. Vodă Scarlat Callimachi trece între luxoșii lui arnăuți. În drum spre Bîrlad, turmele îndrepta...	211
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	În războiul pe care-l încheie pacea de la Iași, în 1793, jucă un rol militar important generalul de Langeron, emigrat francez în serviciul Rusiei – ca și Roger de Damas[1] –, care ni-a lăsat întinse și bogate memorii. Partea de povestire tehnică – evident cu mult mai întinsă – nu ne privește[2]; vom culege din ea însă ...	234
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	Și se înșiră mijloacele de a stoarce bani: confiscații pentru trădare, scoaterea la mezat a tuturor demnităților. Și pentru a sprijini judecata sa Langeron citează cazuri văzute: la 1808, un Sturdza, ispravnic de Tecuci, mehmendar pe lîngă generalul rus, se pierde în fața unui ienicer, curier turc, și, ridicindu-se în ...	226
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	Dar sînt deștepți, buni, și în alt regim ar fi și ei altfel[6]. „Femeile sînt frumoase, sentimentale, galante, dar apatice, rău crescute[7] și cu puțină instrucție”: că n-ar ști franțuzește e o închipuire a scriitorului și că s-ar pricepe să joace numai hora, care i se pare ridiculă, o alta (el preferă jocul „grecesc”,...	202
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	Călătorul își dă sama bine că „descripția acestor case se potrivește și cu cele din Ungaria, din Banat, dintr-o mare parte a Poloniei și a Ucrainei”. Nu înțelege însă bisericile, care-i par „murdare și mai puțin împodobite decît grajdurile din Anglia”. Orașele, urîte, au în Moldova o mare proporție de evrei, pe lîngă c...	218
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	În 1791, „sultanul“ moscovit dă baluri la Petersburg, și Repnin comandă în Moldova. Langeron revine în iulie la Iași pentru a relua serviciu supt acesta. La Galați, Potemchin stă într-o „preafrumoasă” casă mobilată de dînsul: bolnav, trece la Huși, „sat plăcut”, și de aici, furios pe toți că nu se îndreaptă, trimețînd ...	225
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	Și el era la București, asistînd la balurile care serbătoreau biruința. Numai la 18 decembre 1806 părăsește orașul[18]. În ianuar 1807 era la Bender, unde generalul Hitrovo fură „grîne, lemne de construcție și tot ce putea servi la utilitatea și împodobirea caselor și moșiilor sale la Odesa”[19]. Tot așa face și cneazu...	204
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	În septembre 1807, Langeron se retrage din ordin de la Ismail, în salutul cavaleresc al turcilor. Dar rămîne, după alt ordin, în Basarabia. Se stabilește apoi la Fălciu, unde vine și Prozorovschi. Ajunge a cunoaște astfel pe „prezidentul divanului”, Cușnicov, și pe boiernașul Crupenschi, „tînăr fin. dibaci, dezghețat, ...	211
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	Langeron merge și acolo, și Cerneții arși îi par a fi fost un oraș frumos. Cunoaște pe panduri, cari trebuiau să formeze și un corp de bulgari[40]. La întors, trece pe la Turnu Măgurele. Cu puținele trupe ce are încearcă posibilul, și aceasta deși bolnav greu, pe mîna medicilor greci. Totuși are curajul de a da o luptă...	221
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	În acest timp Zass pradă la Craiova, unde strînge în două buți 60 000 de galbeni în aur[45]. Noul comandament dădu însă ordin de a se cruța nenorocita țară. Dar o bandă de jăfuitori îl încunjură, și caimacamul cel nou la Craiova, „contele” Dudescu. avea cea mai urită reputație, ca fost corespondent al lui Pazvantoglu; ...	238
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	Plîngerile locuitorilor fură încredințate lui Ciceagov, cu observația: „nu pot să mai sufăr asemenea grozăvii”, ceea ce face să i se atribuie de noul guvernator vestita propoziție, pusă în sama multora: „Li voi lăsa ochii să plîngă”. Ca ajutător amiralul își ia pe pribeagul moldovean Sturdza, fost vistier, rudă cu Moru...	213
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	În memoriile sale el consacră un capitol întreg războiului pe care venea să-l încheie. Constată întîi că el a plecat de la nepriceperea și graba germanului Budberg, ministru al afacerilor străine, după ce ambasadorul la Constantinopol, Italinschi, căpătase toate satisfacțiile posibile. În tot cursul ocupației, generali...	244
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	Furios pe români, ca și cum ei ar purta vina, sosește Camenschi fiul. Și el, în noile operații peste Dunăre, strămută peste 40 000 de locuitori ai malului drept, cu aceleași triste rezultate. Boierii trimet tot ce au la Sibiiu; sătenii se gătesc a fugi și ei în Ardeal. Mitropolitul Ignatie, un grec, care, afiliat la Et...	230
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	O rechiziție de cinzeci de care înseamnă în realitate două sute, ba chiar cinci sute[53]. Și totuși țara e o „mină de aur”, capabilă de a da anual vreo douăzeci de milioane de ruble în argint, o cincime din ce dă Rusia. În capitala munteană e o Capuă; […]. Ciceagov încearcă îndreptări: cantonamente sănătoase lîngă maga...	206
Nicolae Iorga	Ofițeri ruso-francezi și ruși despre războaiele din 1789–92 și 1802–1806	În schimb, l-ar fi făcut „rege al Epirului”. Se capătă și asigurările pașei de Vidin. Peste Prut Ciceagov a trimis pe bătrînul Sturdza ca „guvernator civil al Basarabiei și al părții din Moldova cedate de Poartă”, cu un regulament special: va trebui, spunea ei, că de acolo să se lucreze și asupra spiritului populației ...	118
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Un călător incomparabil mai important decît toți cei de mai înainte e cunoscutul, celebrul contemporan al lui Spallanzani, geologul austriac Hacquet, autor al unor călătorii în Alpii nordici, în alte părți aie lor și chiar în Dalmația, la frații noștri de sînge morlahii[1]. Fusese și secretar al comisiunii economice pe...	209
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	La Hotin a fost în lagărul austriac, și a văzut pe cel rusesc, în cursul unui asediu în care aliații fără artilerie lungeau un asediu împotriva a 8– 9 000 de turci cu 180 de tunuri, exploatînd populația vecină românească, pe care rușii n-o plăteau măcar, și unii și alții bătîndu-și joc de femei[5]. Evreii din Polonia ș...	211
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	A văzut spinii, ceretișul de care se sîngerau cătanele în lupta de la Focșani. Cîte un român spînzurat ca spion îi apare, ori hoți duși în butuci[7]. Pădurile Moldovei răsăritene, cumplit arse, sînt pline de fugari, cari duc cu ei vite, oi, porci. Lîngă muntele Tătăruș stătea, la trecerea lui pe acolo, prințul de Cobur...	212
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Și Hacquet exclamă: „O popor scitic, cînd oare îți vei părăsi mîndra asprime? Poate niciodată, ori vor trece secole pînă ce, în general, te vei civiliza”[9]. Bistrița se ridică între cîmpii roditoare și lanuri de porumb; satele vecine, mari, au case în linie, destul de curate. Orașul însă e decăzut; prosperitatea lui, ...	204
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Cele mai înjositoare pedepse sînt pentru dînsul: la Bistrița o femeie pe care miliția o luase cu sine urla în piața publică supt sfircul biciului. Niciodată nu i se arată prietenie, și astfel valahul nu e întrebuințat la nimic decît la lucrările aspre, servile, și cele mai joase. Niciodată nu se bucură cu aproapele, ni...	210
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Alți trec în Moldova, în Serbia, ba autorul crede că în Siberia chiar. Secuii moldoveni se tot înmulțesc. Numai în Polonia, unde serbia e încă mai grea, nu trece nimeni. Iubirea de libertate e așa de mare la acest neam, încît cutare bătrîn țeran de la Șinca-Mare, a lui Șincai, spunea murind, și autorul, ca medic, era d...	215
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Și iată cum se prezintă provincia de curind anexată, pe care o cunoaștem, cam la aceeași dată, prin raportul generalului guvernator Splénvi. Trecînd pe la Horodenca, unde era spitalul de lemn al generalului prinț de Coburg, el văzuse Cernăuțul, bine garnizonat, oraș de 600–700 de case, dintre care cele nouă de piatră d...	220
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Ei se încurcă la orice întrebare asupra amintirilor istorice. Hacquet mai ajunge a cunoaște schitul lui Daniil Sihastrul, pe care-l preface în „Toma”. Rădăuții, „loc mizerabil“, cu o „mică, neînsemnată bisericuță”, neglijată, și cu o locuință părăsită de episcop, mutat la Cernăuți, lăsînd aici pe vicariu cu ceva călugă...	203
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	A cunoscut puțină lume boierească, trăind după moda veche. Femeile sînt leneșe (el o crede), trecîndu-și vremea cu cafelele. Dar li descrie costumul, cu anteriu, rochie, blană roșie cusută cu aur, iar în picioare papuci. Viața e simplă: zac pe sofale și mănîncă un singur fel la masă (!). De negustori nici un cuvînt. Da...	212
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Și Hacquet descrie pe germanii aduși în parte – opt colonii – din Imperiu, din Reich: la Frătăuți (16 case), lîngă Suceava, în „Satu- Mare“, ei se întind fără margeni, și se ridică plîngeri contra lor. Sînt trei sate ungurești și altele secuiești, fără livezi: secuii se împrăștie lesne[16]. Rușii au fost așezați numai ...	225
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	A văzut el însuși bîlciul de la Mohilău. Oricum, îl descrie cu admirație. Aici vin turci, tatari, armeni, greci, evrei, poloni, ba chiar, crede el, francezi (? ), italieni (?) și germani, fiecare aducîndu-și marfa: turcul bumbac, cafea, capete de lulea, tatarul vite. pe care, cum e obiceiul comerțului în natură, le sch...	201
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Sînt cîteva case boierești nouă cu două rînduri și cerdac, cărora li se zice, ambițios, „palate”, dar altfel e un „sat mare” în mijlocul vastelor curți și al grădinilor. Înăuntru, locuința cea mai bogată nu oferă decît, după moda turcească, divanul de jur împrejur, un dulap, cîteva scaune „occidentale”. Bisericile sînt...	205
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Dincolo de Siretiu, Hacquet vede și înseamnă mai puține lucruri. La Piatra, localitate „mizerabilă” și aceasta, se văd multe biserici ruinate; în apropiere, tot în acest județ al Neamțului, la Bîznoșeni (? ), constată petrol. A trecut prin Farauanii Romanului și prin Roman chiar, lîngă care oraș, cu bisericile albe înt...	246
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Pentru toți fanarioții are cuvinte grele. Costachi Moruzi vindea lămîi lîngă Constantinopol – ceea ce e fals, –, Ipsilanteștii se coboară dintr-un blănar, Mavrogheni e un cuțovlah (Kuzufalk), – interesantă părere, care n-ar fi contrazisă de faptul că venea din insule, unde elementul albanez, legat așa de mult cu al rom...	218
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Nu mai puțin de 40 000 de vite se fierb pe an pentru cervișul care se vinde la Constantinopol, carnea aruncîndu-se. Pieile de miel nefătat, extrem de fine, se trec în Polonia și, se afirmă, pînă departe în Asia Centrală. Alături ronțăie prin dumbrăvi patru milioane de capre[33]. Cașcavalul de munte, brînza se fabrică d...	204
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	În tovărășia unui armean, trece apoi la satul Mămăliga, unde Osman-Bairactar, turc supus voii lui Dumnezeu, amintește cuvintele părintelui său despre vitejia polonilor, cari văd astăzi prăbușindu-se gloriosul lor regat. „Cine ar fi crezut”, spunea el, „că, folosindu-se de faptul inferiorității fiilor față de părinți, m...	215
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Cînd sosește la Vaslui, află de depunerea domnului, Constantin Moruzi, și pentru că pusese piedeci negoțului cu Polonia, și de pecetluirea averii lui; pașa cel nou de la Hotin trecea în sus. Bîrladul e numai ceva mai bun decît Vasluiul. Pînă la Galați regiunea, frumoasă, fusese părăsită de locuitori. Galații sînt un po...	222
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Plecînd din Constantinopol, se pare, unde văzuse în lagăr pe „noul vlah-beiu, Mihai-Vodă” (Suțu), în april 1791, anonimul ajunge la Giurgiu, în ziua de 6 decembre al aceluiași an. Cu un mehmendar românesc, el trece Dunărea și se oprește la Copăceni. Peste Argeș, unde-i cade ceasornicul în apă, se îndreaptă spre Bucureș...	211
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Prin „Seide” (Zeiden, Codlea), în sfîrșit se face sosirea la Brașov. Deosebit, în al doilea volum al notițelor sale, călătorul descrie și judecă împrejurările din țara pe care cu atîta răpeziciune o străbătuse. Cînd a venit în Muntenia pe la Severin, în toamna anului 1790, a observat antichitățile de acolo, despre care...	230
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Drumul, mlăștinos, e greu și pe vreme bună; podurile sînt „tot așa de rele ca și în Polonia“. Copăcenii, cari urmează, sînt un loc „mizerabil“. La București e de mirat distanța mare între case, scîndurile de pe poduri „în tot orașul”. Se descrie personalitatea lui Ratib-Efendi, și, vorbindu-se de vizita secretarului do...	229
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	A admirat frumuseța femeilor, făcînd și unele rezerve. A călcat pragul caselor consulare: a lui Timoni austriacul, a maiorului rus Malinotti, cu femeia cea învățată și așa de interesantă. Dar e un om cu gusturi grele de satisfăcut. Decît patul moale, gătit de arnăut, preferă lavița de la han. Se plînge că e prea pompoa...	234
Nicolae Iorga	Un naturalist german prin Bucovina, Ardeal si Moldova la sfîrșitul secolului al XVIII-lea	Nu lipsește însă, alături de reproducerea unui firman din 16 octombre 1783 pentru sudiți, oarecare statistică, însemnîndu-se exact de eîți florini se exportă cînepa, lina si alte mărfuri. În Bucovina, cu 259 de sate, se socot 11 – 12 000 de familii. [37]	43
Nicolae Iorga	Călători germani prin Ardeal	Știrile despre Ardealul românesc sînt foarte rare și de obicei întovărășite de judecăți răuvoitoare venite de la străinii dușmani. Cele cîteva însemnări care ni s-au păstrat merita deci să fie înfățișate aici înainte de a trece la continuarea în Principate a regimului fanariot, de la 1800 înainte. Cu atît mai mult, cu ...	216
Nicolae Iorga	Călători germani prin Ardeal	Sinceră și dreaptă e judecarea situației nenorocite a ardelenilor. Cităm verbal aceste rÎnduri de aspră și meritată critică: „În general țeranul supus sau iobagul ardelean e, în ce privește starea lui, cel mai nenorocit țeran ce se poate afla oriunde pe lume… E un adevărat sclav al domnului său[4]… Tre- buie să se isto...	222
Nicolae Iorga	Călători germani prin Ardeal	Autorul anonim știe că limba lor samănă cu latina și italiana; dealtfel și mîncarea lor, mai ales mămăliga, îmbrăcămintea, multe obiceiuri sînt ca la italieni. Numărul românilor ardeleni e de 60 626 bărbați si 58 604 femei la uniți, iar la neuniți de 286 858 și 271 218. Trecînd la această despărțire confesională, el af...	206
Nicolae Iorga	Călători germani prin Ardeal	Dealtfel conlucrează la aceasta „și desprețul general pe care li-l arată toate celelalte nații aflătoare în această țară. Ei știu că nu au nimic al lor, că puținul pe care-l stăpînesc în adevăr stă în primejdie să li fie răpit în orice clipă de domnii lor. Ei văd zilnic cazuri în care li se iau locurile lăzuite în sudo...	233
Nicolae Iorga	Călători germani prin Ardeal	Cauza e foarte ușoară de găsit, dacă se ține samă de faptul că fostul domn muntean, prințul Cantacuzino” (cetește: Constantin Mavrocordat) „între anii ‚30 și ‚40 ai acestui veac (anul însuși nu-mi este anume cunoscut) a desființat iobăgia sau șerbia în chip solemn și în așa chip încît în Țara Românească și în Moldova n...	212
Nicolae Iorga	Călători germani prin Ardeal	Revenind la cler, scriitorul vorbește de cel unit, cu vlădica din Blaj, încunjurat de șase canonici, unul econom, altul preposit, un al treilea vicariu, precum și de teolog, de secretariul consistorial. Sînt patruzeci de protopopi („arhidiaconi”), iar numărul preoților, cari abia pot ceti și scrie, i se pare a covîrși ...	206
Nicolae Iorga	Călători germani prin Ardeal	Valoarea totală a întregii cantități de vite aduse în Ardeal de la noi era pentru acel an de 67 187 florini și 20 de crăițari. Măcelarii dădeau o sumă mai mică: 53 015 pentru 1 783 boi, 1661 vaci, 1 159 „törzer” și 475 viței. Se exportă din Ardeal postav prost, „wallachisches Kotzentuch“. Comerțul, păgubit prin război,...	219
Nicolae Iorga	Călători germani prin Ardeal	La Ludești, lîngă hotar, românii sînt simpli – unii chiar gușați –, dar buni; „nu se vorbește de tâlhării”. Cu totul altfel de la Geoagiu (Gvógy) la Zlatna, unde sînt oameni răi, hoți, și din cauza vecinătății minelor de aur. La Mintia, Mârosneméthy, proprietarul, Alexandru Barcsai, e „rud cum și-ar închipui cineva pe ...	227
Nicolae Iorga	Călători germani prin Ardeal	Pe români începe a-i găsi călătorul amestecați cu rutenii, „rusnecii”, încă de la „Wasmar”. Moșiile contelui Károlyi îi par deosebit de bine îngrijite și el vorbește de locuitorii cari duc o viață mulțămită, fără a preciza cării națiuni îi aparțin, cînd nu sînt germani. La Careii-Mari vede gimnaziul Piariștilor și cast...	206
Nicolae Iorga	Călători germani prin Ardeal	Părea că simte primăvara aceasta ca fiind cea din urmă a lui. Pe iarbă, cu mîinile încrucișate pe piept, el mulțămește încă destul de zdravăn.”[10] La „Gariza” han românesc: în odaia de mîncare „miere, albă, frumoasă, ouă, unt, șuncă, făină aleasă, pîne și toate cele de nevoie”. Cămara nu s-ar fi putut plăti decît cu p...	202

Subsets and Splits

No community queries yet

The top public SQL queries from the community will appear here once available.