author stringclasses 19
values | title stringlengths 4 133 | paragraph stringlengths 2 3k | word_count int64 1 502 |
|---|---|---|---|
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Cauza este că marile drumuri de comunicație cu Răsăritul și cu Sud-Estul european nu treceau prin părțile noastre. Și se înțelege bine de ce: pentru că nu exista o ordine asigurată în aceste părți și călătorii căutau totuși o șiguranță a drumului și mijloacele materiale pe care trebuiau să le aibă pe acest drum. Călăto... | 211 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Drumul acesta era foarte natural, fiindcă, înainte ca să-l bată misionarii în secolul al XIII-lea, fără îndoială că-l bătuseră atîția negustori germani. Monede germane se găsesc nenumărat de multe în stepa răsăriteană. Negustorii făceau parte din acea vastă asociație medievală care se numea Hansa și pe care o formau Lü... | 232 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Și în părțile județului Ilfov, exista pădurea cea mare a Vlăsiei, a cării amintire s-a păstrat în limbă, pentru că încă în secolul al XVIII-lea pădurea exista. Tot așa în Moldova aflăm codrul Ghigheciului, de unde un ținut întreg s-a numit Codrul, și în județul Dorohoi pădurea care începea la gura Herței și pe care o p... | 202 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Și de la Cîmpulung ar fi coborît pe Rîul Doamnei în valea Dîmboviței, iar prin acea vale, fără să atingă Tîrgoviștea, așezată pe valea altui rîu, Ialomița, ar fi ajuns la București, care pe vremea aceasta era un simplu sat, fără cetatea de mai tîrziu, în umbra căreia s-au dezvoltat Bucureștii vechi –, pe malul celalt. ... | 222 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Țara Românească însemna o concepție absolut romană, pe de o parte, și, pe de alta, absolut modernă, fiindcă epoca modernă ține samă de dreptul național și de configurația geografică, cu hotarele ei naturale. Poporul nostru s-a îndreptat după lucruri pe care alte popoare le-au neglijat. El și-a închipuit țara lui totdea... | 219 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Era o deosebire vădită între satele lor și satele noastre. Satele sașilor, fiindcă ei veneau mai mult din părțile Rinului, aveau un caracter coerent, roman, cu case lipite, cum sînt cele italiene sau franceze, pe cînd satul barbar, trac, este compus din case risipite, încunjurate cu gard, avînd ogorul în altă parte, ia... | 215 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | În jurul cetăților regelui Ungariei, călătorul putea să vadă un număr de oameni strînși din toate părțile și așezați supt supravegherea și exploatarea dregătorului numit de rege, iobagul fiind elementul militar (numele poate fi peceneg). Aici nu este o inovație a ungurilor, cari nici n-au inovat nimic, ci au imitat ped... | 206 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Nu se mai zice astăzi țara Argeșului, țara Prahovei, țara Ialomiței, deși s-a zis fără îndoială odinioară, și de acolo vin numele județelor și astăzi, căci județul Prahova înseamnă țara Prahovei și județul Ialomița, țara Ialomiței; de aici vin și o mulțime de nume de familii, Prahoveanu. Ialomițeanu etc. Iar dincolo, î... | 272 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | De la o bucată de vreme, călătorul ar fi ajuns în Ținutul nou al cavalerilor teutoni. Cavalerii fuseseră în Palestina, la Locurile Sfinte, și îndepliniseră acolo funcțiuni permanente de cruciată; pe urmă, nemaiputînd trăi în aceste părți pierdute către necredincioși, au trecut în regiunile europene. Înainte de a ajunge... | 222 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Langenau, vechiul oraș teutonic, avea în centrul său ca miez de așezare un turn și o biserică catolică. Această biserică din Cîmpulung avea oarecare reputație: în secolul al XV-lea se vedea aici o urmă a piciorului Sfintului Iacob. Avem știri documentare care arată că opera de desnaționalizare a elementelor venite dinc... | 216 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Nu era iarăși exclus, fiind oameni puțini și teritoriul mare, sistemul, pe care-l preconizează și unii agronomi moderni, de a se muta partea cultivabilă de la un loc la altul, iar restul locului să rămîie necultivat, pentru a se îngrășa de la sine sau prin pașterea turmelor. Vite erau pretutindeni, în număr foarte mare... | 213 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Adaug un lucru care nu s-a observat pînă dăunăzi: că în Italia, pe vremea năvălirilor barbare, după dispariția imperiului roman de apus, toți șefii populației se chemau judecători. În Sardinia, care n-a fost alcătuită altfel decît popular, a rămas sistemul guvernării prin juzi pînă aproape de timpurile moderne. Lucruri... | 232 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Un dregător cu acest nume, în Croația, bătea moneda care se numea, după numele lui, ban. S-au găsit multe exemplare din această monedă, care era de o răspîndire așa de largă, încît orice alta a păstrat la noi numele acesta, în loc să fie numită cu un derivat din latinește sau slavonește. Totuși numele de „aspru” pentru... | 207 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Calul se zice și azi gloabă, pentru că în timpurile vechi o unitate de plată era el, calul, de unde și domnului de mai tîrziu, cînd era vorba să i se facă un dar, i se dădea un cal de călărie. Mai tîrziu însă voevozii trăiau după obiceiul nobilimii ungurești vecine și, cînd s-a ridicat la Argeș piatra de pe mormîntul l... | 225 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Cu atita timp înainte ca Argeșul să fie centrul domniei din sus a Țerii Românești, – și poporul făcea, măcar în Moldova vecină, o deosebire între Țara-de-sus și Țara-de-jos – a fost această domnie de jos a Țerii Românești, cu cetatea Silistrei românești, zisă de noi, după Durostorul roman, Dîrstor, care e foarte bine d... | 205 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Giurgiu e forma românească a lui Gheorghe, precum, față de forma bisericească Nicolae, Nicoară e forma populară. Mai tîrziu, mult mai tîrziu, în legătură cu vama s-a făcut cetate, și lîngă cetate s-a strîns un oraș. Călătorul, negustor sau diplomat, care ar fi cercetat ceea ce era să fie la jumătatea veacului al XIV-le... | 217 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | În Moldova aceste așezăminte s-au uscat în sămînță, împărțirea țerii făcîndu-se după ținuturi, în legătură cu orașele și cetățile. În Moldova judecia și județul au rămas, deci, cuprinse astfel în mica viață de sat. Țara s-a păstrat astfel în vremea aceea mult mai primitivă în ce privește alcătuirile românești, deși str... | 208 |
Nicolae Iorga | Înainte de întemeierea domniilor | Brăila munteană poate că n-avea încă ființă pe atunci, ci era numai un sat al lui Brae (de unde Brăila, Brăescu, Brăiloiu). Dacă Licostomul avea oarecare importanță, Cetatea Albă, Maurokastron, cum îi ziceau bizantinii acestei Cetăți Albe, avea, astfel, în mare parte monopolul comercial în bazinul occidental al Mării N... | 146 |
Nicolae Iorga | Istoria Basarabiei până la Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei | Basarabia, anexată de Rusia în 1812, ca urmare a unui război contra Turcilor și fără ca Moldavia autonomă să fi avut datoria de a plăti dezastrul suzeranilor ei, poartă încă numele dinastiei valahe a Basarabilor, al căror nume acoperea altădată numai partea inferioară a acestei provincii, de-a lungul malului stâng al D... | 223 |
Nicolae Iorga | Istoria Basarabiei până la Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei | Deasupra acestei prelungiri a stepei rusești, întinsele câmpii nu prezentau decât rar păduri mici; cursuri de apă de mic debit le traversau, și nicăieri până la marginea râului care formează granița orientală a țării, nu se constată în documente, aglomerări mai importante de populație. Cât despre punctele unde au fost ... | 210 |
Nicolae Iorga | Istoria Basarabiei până la Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei | Un lung conflict izbucnește între cele două republici italiene, pentru posesiunea acestui punct de sprijin de unde influența lor economică putea să radieze pe teritoriul la nord de fluviu. Când viitoarea Dobroge, vechea Scytie Minoră, intră sub dominația unui Șef balcanic cu nume românesc, deși, având legături cu prinț... | 213 |
Nicolae Iorga | Istoria Basarabiei până la Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei | Ion Martirul. Când, în munții Țării Românești, la Argeș, o dinastie reuși să strângă fragmentele, care duseseră până atunci o viață liberă, ale organizației politice române și când acest Principat „a toată Țara Românească” se întinse curând până pe malul stâng al Dunării, înglobând portul Brăila, foarte frecventat, și ... | 242 |
Nicolae Iorga | Istoria Basarabiei până la Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei | Acest cneaz ar fi avut sub ordinele sale toată țara până la malurile Nistrului, deoarece ar fi avut un conflict cu Tătarii, care încetaseră să mai fie stăpâni acestor ținuturi din chiar vecinătatea fluviului. Nu s-a găsit însă niciodată originalul documentului conținând o donație în legătură cu acest eveniment. Avem a ... | 209 |
Nicolae Iorga | Istoria Basarabiei până la Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei | • Acest mitropolit își făcu intrarea în Suceava, capitala Țărei, cu un mic număr de soldați și tot acolo a fost fixat locul de așezare al supremei autorități ecleziastice. Călătorii ruși, ale căror scurte însemnări privind calea urmată de ei – însemnări traduse și publicate de d-na Hitrovo – arată că pe atunci, Cetatea... | 205 |
Nicolae Iorga | Istoria Basarabiei până la Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei | Alexandru și-a păstrat numai Cetatea Albă – silit să părăsească pentru moment Chilia vecinului său muntean – dar a început, zidind mănăstirea Căpriana, dincolo de Prut, marea operă de colonizare care a dat acestei părți orientale a Statelor sale o populație mai numeroasă și a deschis calea unei civilizații superioare c... | 228 |
Nicolae Iorga | Istoria Basarabiei până la Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei | Cetatea Albă și Chilia îi rezistară; lucrările de fortificație continuau fără încetare de la o domnie la alta. S-a găsit, sunt câțiva ani, piatra scoasă din zidurile primei cetăți, care menționează că lucrările au fost terminate în anul 1440 de către comandantul moldovean al cetății. Inscripțiunea este redactată în gre... | 221 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | În ceasul când începu această mare domnie, organizația Basarabiei progresase foarte mult. Hotinul, ocupat pentru scurtă vreme de Poloni, care adăposteau aici pe uzurpatorul izgonit de Ștefan, era una din principalele vămi ale acestui principat, al cărui comerț era într-o continuă creștere, către Caffa din Crimeea, de-o... | 202 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | Se găseau de asemenea pescării foarte importante chiar și pe Nistru, și documente moldovenești din a doua jumătate a secolului al XVI-lea vorbesc de ele; aparțineau Domnului țării, ca și cele de la gurile Dunării, de care am vorbit. Sunt semnalate de asemenea stupării, mori, hanuri, stabilimente rurale cu vaste pășuni ... | 261 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | Moldoveni aparținând rasei celei mai autentice, și, aceste nume, de origine așa de curat românească, sunt singurele pe care le întâlnim în aceste acte de danie ale Domnilor. Printre boierii moldoveni, se găsește în 1435 un Vâlcea, de fel din Lipnic. Dar acest sat Lipnic, unde Ștefan cel Mare a câștigat o izbândă împotr... | 215 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | Câțiva ani mai târziu, o invazie tătărească a fost respinsă, după cum spuneam, la Lipnic, unde Eminec, fratele Hanului Crimeii, a căzut în mâinile învingătorilor moldoveni. Ca să apere de-acum încolo această regiune din ce în ce mai înfloritoare, împotriva devastărilor de același fel, din partea unui vecin rău pe care ... | 230 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | Ștefan fu rănit și silit să părăsească lupta. Trei ani mai târziu, aproape fără să verse sânge, el ajunse să stăpânească vechea colonie genoveză. De altfel, Ștefan cel Mare era în legătură de familie cu prinții creștini ai Crimeii. Comneni imigrați, care locuiau într-un castel stâncos la Mangup, fortăreață a Sfinților ... | 236 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | În 1479 se făceau noi lucrări la Chilia și se termina un zid în incinta Cetății Albe, foarte frumos, împreunând elemente bizantine și italiene. Dar în 1484, tocmai când Ștefan se putea crede garantat prin tratatul de pace încheiat între prietenul și suzeranul său Mateiaș Corvinul, regele Ungariei și noul sultan, Baiazi... | 226 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | Acesta, după încoronare, urmă sfaturile unui aventurier italian, și, lăsând să se creadă că vine în ajutorul Domnului moldovean pentru a-l ajuta să alunge pe Turcii stabiliți pe teritoriul său, începu asediul capitalei Țării, căci spera să-l poată înlocui pe Ștefan prin propriul său frate, Sigismund, un „fără țară”. În... | 219 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | Totuși, dacă marele avânt comercial al Moldovei a fost oprit, dacă autonomia sa a fost de acum înainte supusă la multe uzurpări din partea puternicului vecin și suzeran, viața românească a continuat să se organizeze în marea parte a teritoriului rămas liber între Prut și Nistru, unde nici o altă națiune nu cerea întâie... | 258 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | Erau proprietăți foarte întinse și documentele precizează că ele „începeau de la Prut și mergeau până la râul Cahul” sau „începeau de la lacul Ialpug pentru a se întinde până la Cahul”. Prin pustiu erau săpate puțuri, ale căror nume sunt întâlnite în aceleași acte, și, de fiecare dată, acel care plătește săparea puțulu... | 245 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | Raiaua acestei noi cetăți turcești era foarte întinsă, și Basarabia se împărți de atunci în două părți aproape egale. Numai Nordul, de la râul Bâc, aparținea Domnului; restul era ținut împărătesc, supus direct administrațiunii turcești. Era o pierdere atât de dureroasă pentru Moldova, al cărei hotar devenea inform, făr... | 206 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | Îi trimise vite, îi făcu un împrumut, dar moartea îl surprinse fără a fi putut transmite moștenitorilor săi Moldova întreagă, în afară de porturi, pe care o moștenise de la înaintași. Și Hotinul fusese asediat de către Poloni la 1538, în momentul apariției Sultanului. Poate că acest fapt a împiedicat pe Soliman să stab... | 232 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | Învins și împresurat de Turci, cu toată vitejia Cazacilor veniți în ajutorul său, el nu avu satisfacția de a păstra cuceririle trecătoare. După el, nu o dată aceste ținuturi basarabene au fost încălcate de Cazaci, strânsură de indivizi aparținând mai multor rase, care, scăpând mai ales de tirania seniorilor poloni, se ... | 216 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | • Cu toate aceste evenimente, regiunea basarabeană își păstra prosperitatea pe care și-o datora numai regimului Domnilor Moldovei și inițiativei colonizatoare a boierilor și călugărilor acelei Moldove occidentale. Statistici, datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea, vorbesc de marele număr de turme care serveau la ... | 202 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | XVI și începutul sec. XVII – un teritoriu solid organizat pentru a servi drept zid de apărare restului țărilor românești. Toate cetățile se mențineau: se găsesc pârcălabi de Ciubărciu până la sfârșitul acestei epoci. Către anul 1580 era la Orhei un comandant destul de energic pentru a putea urmări bandele de Cazaci pân... | 233 |
Nicolae Iorga | Basarabia sub Ștefan cel Mare, Urmașii săi până la sfârșitul veacului al XVI-lea | „Pe aceste drumuri întâlneam adesea câte 20-30 de căruțe care mergeau împreună; pe fiecare din ele era o fată, întorcându-se de la târgul din satele din apropiere, extrem de frumoase și nesulemenite, cu o cunună de flori pe cap, pentru a arăta că sunt încă de măritat. Trecând, cumpăram de la ele lapte, prepelițe (pe ca... | 145 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | Un curs despre istoria Albanieĭ nu este un lucru neobișnuit saŭ de mirare aicĭ, la Bucureștĭ, unde legăturile cu teritoriul albanes și cu rasa care l-a locuit, rasă care în momentul de față a ajuns să poață organisa un Stat, sînt legăturĭ din cele mai vechĭ ale noastre. Lăsăm, firește, la o parte — aceasta o să se vadă... | 283 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | Cunoaștețĭ din istoria Romînilor acțiunea paralelă de apărare împotriva Otomanilor pe care aŭ avut-o, în a doua jumătate a secoluluĭ al XV-lea, de o parte Ștefan-cel-Mare și, de altă parte, Scanderbeg. Știți că trupele care aŭ atacat la Podul-Înnalt pe Ștefan eraŭ trupe care veniseră din Albania, și Soliman-Pașa Hadîmb... | 253 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | În veacul al XVII-lea de sigur că noĭ am avut încă o mulțime de legături cu Albanesiĭ, dar Albanesiĭ noștri nu apar, în cele maĭ multe casuri, decît în veșmîntul grecesc, și este foate greŭ pentru noi să facem deosebirea. Maĭ ales că legăturile noastre sînt cu elementul orășenesc din Epir, care era în mare parte grecis... | 215 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | Cine ar dori să aibă lămurirĭ precise cu privire la înrîurirea acestor clericĭ, dintre cari unii au ajuns și episcopĭ la noi, ba unul chiar Mitropolit, Dosofteĭ Filitis, se poate adresà la memoriul mieŭ recent, cetit la Academia Romînă, cu privire la legăturile noastre cu Epirul. În sfîrșit nu trebuie să uităm că, în a... | 209 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | Dar, în afară de aceasta, între noĭ și Albanesĭ a fost o legătură mai nouă, odată cu începuturile culturiĭ și literaturii albanese în veacul al XlX-lea. Literatura albanesă a început și s’a desvoltat cam pe unde s’a întîmplat. O parte în Italia de Sud — o însemnată parte,— dar o parte, nu atît de însemnată, pe departe,... | 261 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | În acelașĭ an 1898 întîlnim statutele societățiĭ macedo-romîne și albanese «Ajutorul» din Constanța. Bibliografia se oprește la 1900. Tot aicĭ la 1899 se tipărise cunoscutul «Appel à nos frères albanais», alcătuit de Ch. Mexi, Derviș Hima și un al treilea. Prin urmare legăturile noastre cu Albanesiĭ nu sînt nicĭ noĭ, n... | 214 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | Se produce astfel o întreagă mișcare literară; și, pe de altă parte, această mișcare, prin caracterul eĭ interesant, prin nota eĭ originală, prin faptul că exprimă o națiune nouă, ceia ce este totdeauna menit să atragă luarea aminte, ajunge să trezească simpatiĭ aiurea. Pentru întăia oară cuvinte albanese aŭ îost cupri... | 245 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | Și anume datorită inițiativeĭ unul episcop de Scutari, administrator de Antivari, Petru Bogdan. La început sînt cîteva dedicațiĭ, în limba slavă, iar altele, către Andreĭ Zmaievicĭ, episcop de Antivari, și către Bogdan însușĭ, sînt în versurĭ albanese. De fapt, 1685 este data cînd apar pentru întăia oară versurĭ albane... | 202 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | Totușĭ catechismul de care am vorbit, al luĭ Bellarmino, e din 1664 (din nou la 1485, la 1856, la 1868) : el s’a tipărit în Italia. În ce privește cărțile bisericeștĭ. Întîlnim traducerile Evangheliilor, — dar nu a tuturor Evangheliilor împreună — și Psaltiriĭ. Apar astfel, pe rînd, Evanghelia după Mateĭ, Evanghelia du... | 207 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | Așa încît, în trecere de cîțĭva anĭ, — s’a ajuns să se aibă toată Scriptura, dar nu în acelașĭ timp și liturghia, în tipar albanes. Din alt punct de vedere, Albanesiĭ pot să fie interesanțĭ pentru folklorul lor. Și să începem cu folklorul, ca să trecem pe urmă la studiile de gramatică, limbă, etnografie. Lucrările de f... | 220 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | Dar în 1873 îșĭ începe activitatea un om, care el însușĭ a știut să dea un veșmînt popular poesieĭ albanese, Girolamo di Rada ; el a propus și unul din multele alfabete albanese ce s’aŭ alcătuit în cursul veaculuĭ al XlX-lea. Goffredo Ruggiero strînge apoĭ și el baladele albanese. Menționăm traducerea poveștilor albane... | 230 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | Atuncĭ aŭ apărut lucrările, fundamentale în ce privește limba albanesă și națiunea albanesă, care sînt datorite luĭ Hahn și luĭ Gustav Meyer. Faptul că Germaniĭ din Austria se ocupă de limba și de poporul albanes este, de altfel, în legătură cu intențiile cunoscute ale Austrieĭ în Peninsula Balcanică. Știința despre Al... | 207 |
Nicolae Iorga | ALBANIA ȘI ROMĂNIA | Acestea eraŭ de spus la început. Din ele am văzut ce relațiunĭ am întreținut în cursul veacurilor cu Albanesiĭ și din ele am văzut și legăturile Albanesilor cu lumea cultă europeană. Abia acum a început însă, pentru tot ce se ține de Albania, fasa științifică. | 45 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Cursul din anul acesta trebuie să aibă un alt caracter, deși nu prea deosebit, de acela al cursurilor precedente, cu toate că și acela era în legătură cu realitatea vie: lucrurile de care suferim, către care merge gândul nostru, de care se încălzește inima noastră. El trebuie deci să aibă această continuă preocupare de... | 502 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Se poate face forma și pentru mine și pentru d-voastră, dar din toate acestea țara n’ar trage niciun fel de folos, și nici profesorul nu ar avea bucuria că a înfățișat adevărul, nici ascultătorii n’ar pleca de aici cu bucuria că în anume chestiuni au primit lămuririle unui om care a cetit mai mult și mai ales care a tr... | 245 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Eu cred deci că rostul acestei catedre este să vorbim de lucrurile de acum, de îndrumările ce ni se impun, de suferinți pe care n’am fi oameni dacă nu le-am împărtăși, de idealurile de dreptate pe care ne-am coborî dacă am fi nesimțitori față de dânsele. Cred însă că nu este potrivit să vă arăt, ceia ce se petrece, — ș... | 212 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Prin urmare eu n’am rolul de cronicar al războiului și, pe lângă aceasta, țara noastră este neutră, din causa hotareior ce are și vecinilor pe cari ni i-a dat Dumnezeu. Evident că și ca profesor, dar și în situația pe care n’am cerut-o, dar fără îndoială că trebuie să fiu mândru de dânsa și să-i corespund și ca atitudi... | 245 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Știți că, în aparență, este foarte ușor ca un spirit superficial să-și lămurească neașteptatele, neobișnuitele și fatalele lucruri care trec înaintea noastră și care ne dor fără îndoială în fiecare moment. N’are decât să considere situația politică din anumită țară, să vadă, acolo, ce revoluție s’a petrecut la o anumit... | 261 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Se poate zice, în legătură cu anumite lecturi, mai multe sau mai puține, cu o înțelegere mai adevărată sau mai greșită a lucrurilor ce s’au cetit, că s’a format o doctrină și doctrina aceasta, care a fost înfățișată poate și într’o carte, îndeamnă una din cele mai puternice și mai vrednice națiuni din Europa, cu un tre... | 230 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Părerea aceasta a mers mai departe. Și astfel Gobineau se simția pur sânge normand din vremea cuceritorilor și credea că luptă pentru ascendența sa. Sunt deci rase care nu ar avea pe lume o altă misiune decât aceasta: să aștepte ceasul fatal în care vor îngenunchia, vor robi o bucată de vreme și, când vor cădea pe ogor... | 266 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Se spune deci: am înțeles: s’a produs o revoluție, cineva stăpânește un mare popor, o carte cuprinde sâmburele doctrinei; de aici, o puternică pregătire de războiu. Usina ta este mai slabă decât a mea, aceasta înseamnă că eu sunt stăpânul tău pe un număr de ani, penă vei face tu o usină mai puternică și, la sfârșit, va... | 202 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | M’am hotărît deci, ca pentru secolul al XIX-lea să urmăresc ideia imperialismului în ce privește izvoarele de unde pleacă. Veți vedea că aici putem fi într’adevăr foarte neutrali, fiindcă mulți au păcătuit și păcatele au trecut de la unii la alții și, pe lângă cei vinovați, sunt mulți cari au făcut păcate, dar fără a f... | 239 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Am putea aduce înainte imperialismul sacru al antichității celei mai depărtate, cu singura Monarhie a Orientului, care s’a mutat din Egipt in Haldeia, din Haldeia în Asiria, din Asiria în Media, din Media în Persia, apoi in epoca lui Alexandru cel Mare. Acesta este fără îndoială un început al ideii imperialiste, care e... | 233 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Gândiți-vă un șef de Stat în Europa căruia i s’ar întâmpla să nu-i meargă bine afacerile, n’ar mai asculta de dorința poporului său, ci ar spune: numi pasă de nicio formă politică, atunci când am armata mea în jurul mieu și merg înainte, și va merge înainte până la un sfârșit care este ca sfârșitul lui Hannibal, care a... | 233 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Iarăși nu vreau să spun nume și nu vreau să mă ating de nicio nenorocire, de niciuna din nenorocirile umane, dorind din toată inima noastră ca acei cari acum nu mai au un Stat și cu cari am avut atâtea bune legături de prietenie să ajungă din nou la stăpânirea Statului lor național, in margenile sănătoase ale naționali... | 232 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Când mareșalul Pilsudski a venit, de două ori, aici, în România, în legătură cu un anumit plan, care cuprindea legătura tuturor popoarelor dela Finlanda până la Bosfor, supt hegemonia Statului polon, nu era vorba numai de o ligă de apărare, ci de mai mult, și eu a trebuit să resist când a fost vorba de iscălirea unui p... | 205 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | In multe locuri este imperialimul acesta, și otrăvește pretutindeni unde este, pregătind catastrofa mai depărtată sau mai apropiată. Veți zice : în sine imperialismul este rău ? Eu cunosc un imperialism admirabil, care consistă în a crea o civilisație, care, prin caracterul ei desăvârșit și înalt, să stăpâneatcă mințil... | 222 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | O învățătură care vine din fundul vremurilor și care mângâie și înalță sufletele noastre. Vom vedea cum se formează fiara care crește, monstrul care se umflă din ce în ce mai mult, spre nenorocirea omenirii, și veți mântui, cred, cu credința tare, pe care ni-o arată experiența secolelor, a mileniilor, că pe brutalitate... | 251 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Dumnezeu să se fi pronunțat împotriva mea ! Dar imperialismul de care este vorba astăzi ca origine a celui modern nu este așa de îndepărtat; el își are rădăcinile în evul mediu. Deci trebuie să se arăte ce este imperialismul din evul mediu, pe ce se sprijină, cum se manifestă și cum este acceptat. Alături de dânsul, ep... | 227 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Va trebui într’o lecție’ viitoare să djfinim „gloria" și o să vedeți că urmărirea gloriei este un fenomen sufletesc care există numai într’un anume moment, supt influența unor anumite motive de cugetare. Nu vreau să impietez asupra acelei lecții, dar nu este nimic mai greșit, mai absurd, decât să se creadă, de exemplu,... | 208 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Și, dacă ni dăm osteneala să-l înțelegem pe acela care a înviat imperialismul în ziua de Crăciun a anului 800, după ce Imperiul dispăruse mai mult ca realitate decât ca tendință, decât ca îndemn către putere, el o să ni arăte, pentru întâia parte a evului mediu, ce înseamnă imperialismul, și atunci nu se pot pune alătu... | 205 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Am cetit acuma în urmă două cărți de istorie: una este în curs de cetire, pe cealaltă am terminat-o; întâiu memoriile lui Lloyd George, care a fost președinte al Consiliului Britanic la sfârșitul războiului celui mare. E cea mai luminoasă carte de Istorie Contemporană care se poate închipui. Autorul ei n’a fost nicioda... | 239 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Acesta, cu astfel de nepoți și de nepoate, un naționalist german? Nu. Omul dela Sans Souci cultivând idealul națiunii germane ? Se poate lega o anumită direcție de spirit actuală de Frederic al II-lea ? Și încă mai mult în ce privește pe Carol-cel-Mare. Legenda spune că marele împărat vorbia nemțește, dar de sigur vorb... | 212 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Și se înșeală cineva și când crede că prin tratatul de la Verdun s’a împărțit moștenirea lui Carol pe națiuni : aici națiunea germană pentru Ludovic Germanicul, aici națiunea francesă pentru Carol Pleșuvul, aici națiunea italiană pentru Lotar. Moștenitorii făceau împărțirea pentru avantagiile lor, ca să aibă fiecare vi... | 235 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Am pomenit de mai multe ori casul vulturului de la „palatul" carolingian, — de unde vine și numele de Palatinat, Pfalz-palatium, și atunci când Carolingianul din Franța înainta în regiunea Rinului, întorcea vulturul cu pliscul către țara lui de basă, iar, atunci când era altfel, Otto I-iu readucea pasărea cu pliscul la... | 225 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Dimitrie Onciul a presintat această rivalitate într’unul din cele mai pătrunzătoare studii ale sale. Niciodată Bizanțul n’a recunoscut pe Carol-cel-Mare, indiferent de faptul că s'au presintat, într’un moment, la el niște trimeși bizantini, cari, după Analele Carolingiene, l-ar fi salutat cu titlul de basileus. Dar ace... | 209 |
Nicolae Iorga | Desvoltarea imperialismului contemporan | Este într’adevăr un izvor bizantin, târziu, o simplă compilație, | 9 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Cred că întâia datorie pe care o am, de la această catedră, în afară de pomenirea cu cuvinte de recunoștință a predecesorului meu, pe care l-am sărbătorit cu toții, acum două zile, este să vă arăt care a fost rostul catedrei acesteia, care peste o lună și jumătate de zile va dispărea, pentru că eu sunt ultimul care sun... | 207 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Nu este nevoie să vă spun că admir tot așa de puțin erudiția care nu merge către înțelegerea totalului, a ceea ce se numește ansamblu, cât de puțin prețuiesc și aceste rătăciri zadarnice în regiuni nu neexplorate până la acela care umblă pe acolo, dar neexplorabile, care nu vor fi niciodată explorate. În sfârșit, acest... | 225 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Dar era de datoria mea să vă spun în câteva cuvinte, la începutul acestor prelegeri, care a fost rostul întemeierii acestei catedre, care a fost folosul pe care l-a adus, folos cu mult mai mic decât îl vedeau cei care o întemeiaseră și, după aceea, să trec, în chiar cea dintâi din aceste patrusprezece lecții, care vor ... | 213 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Pe vremea aceea catedra a fost întemeiată pentru Vasile Alexandrescu Ureche, sau, cum îl știți d-voastră, V. A. Urechiă, care a scris o istorie a literaturii române (Curs de literatură română, publicat în Ateneul român, 1860—1861, și separat), cu totul insuficientă sub raportul informației și al liniilor celor mari. Er... | 201 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | V. A. Urechiă a ținut catedra cu pregătire câtă era pentru vremea aceea, cu o bunăvoință care era nesfârșită și cu un talent așa cum i-l dăduse Dumnezeu. Aceasta a durat mai multă vreme. Catedra, mi se pare, dispăruse atuncea când dl Ovid Densușianu i-a dat toată strălucirea talentului său și toată soliditatea cunoștin... | 236 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Iată dar istoria acestei catedre. Sinteza care s-a făcut până acum de aici, rămâne să o faceți d-voastră de aici înainte singuri, din ceea ce vor putea să vă dea cele două catedre de erudiție care sunt pe pragul de a se întemeia și a căror sprijinire am luat-o asupra mea. Căci, întru cât mă ajută puterile mele, voi cău... | 240 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | De aceea nu vă veți mira dacă, în aceste lecții, vor lipsi o mulțime de lucruri care se găsesc în Istoria mea a literaturii române, care vede chiar acum o a doua ediție ce se târăște cu greu de la un volum la celalt. Nu veți întâlni un capitol de literatură slavonă; se presupune cunoscut; în orice caz, nu eu voi fi ace... | 211 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Țin să vă spun d-voastră care sunteți la o vârstă la care puteți fi foarte ușor ispitiți către forme de cultură străine, în credința că, dacă ați cuprins una dintre acestea, v-ați însușit și sufletul acelei culturi, că aceasta este o încercare absolut zădarnică. Vei învăța destul de bine franțuzește; limba franceză îți... | 207 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Prin urmare ce originalitate se putea păstra în această cultură de limbă slavonă? În general slavii de dincolo de Dunăre ar avea toate motivele să fie ceva mai modești, de câte ori ridică titluri de acestea de înaintași ai culturii, de mai vechi în ale culturii, fiindcă nu este de fapt vorba de ceva care, la un moment ... | 240 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Se muta omul cu sacul lui de litere, cu scândurelele lui de presă, de acolo din Muntenegru, de unde cartea slavonă se putea vinde cu mai multă greutate, la noi, unde era un centru de desfacere pentru această carte; venea meșterul acolo unde i se deschideau drumuri mai largi pentru meseria lui. Trebuie să scădem din mân... | 203 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Cum s-a creat deci această limbă literară românească și când s-a creat? Nu mai trăim în vremea în care lumea își închipuia că întrebuinț area limbii naționale rezultă dintr-o concepție clară, dintr-un act de voință: se dezvoltă sentimentul național și, dezvoltându-se, el intră în luptă cu formele străine, ceea ce duce ... | 245 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Deci a vorbi de formarea națiunii române, de crearea spiritului românesc ca una dintre condițiunile întrebuințării limbii românești, este a sacrifica pe cineva înzadar unor zei care au murit. Totuși, în clasele cu mult mai puțină cultură și care nu aveau în jurul lor un mediu cultural — căci în timpul depărtat al formă... | 243 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Dar anumite necesități de acestea, de ordin practic, au trebuit totdeauna să creeze într-un moment o „literatură“, care nu este scrisă și care nu este proză. Proza este un produs târziu; cineva ar putea crede că se merge de la proză la poezie. Nu, se merge de la poezie la proză. De aceea și d-voastră trebuie să faceți ... | 202 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Se simțea deci nevoia de poezie în legătură cu unele rosturi practice ale poporului nostru; se simțea nevoie de puterea de armonie a silabelor, de puterea de rechemare a rimelor. Căci rima este un mijloc de rechemare, iar nu o floare pusă la ureche; ies de multe ori rime extraordinare, dar niciodată nu se gândește cine... | 222 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Care sunt aceste necesități de ordin practic din care trebuia să iasă poezia românească? În vremea veche nu avem poezie românească scrisă, până în secolul al XVII-lea, când apar pentru întâia dată rânduri ritmate și rimate. Dar trebuie să socotim câteva secole înainte de bietele versuri de la stema țării sau înainte de... | 214 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Cercetând nevoile esențiale ale poporului, repede ne dăm seama de necesitatea de a găsi ritmul potrivit cu aceste cerințe de ordin practic. Am crezut și eu cândva, și am scris și o pagină care se citează deseori de persoane care nu au citit niciodată cartea din care e extrasă această pagină, în existența unui anumit pă... | 212 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Desigur că, în anume momente, legate și ele de nevoi practice, deseori colective, nu individuale, se produce poezia populară. Își închipuie cineva un cioban mut? Un cioban care nu are simțul armoniei când vorbește? Sunt cazuri, dar acesta nu este ciobanul tipic. A-și închipui cineva un cioban care stă numai într-o tind... | 292 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Deci iată una din originile acestui cântec: nu se poate închipui viața păstorească fără un anumit cântec, fără trezirea ritmului, fără cuvintele care se perindă de la sine în acest ritm. Noi am dori să știm care sunt cele mai vechi dintre cântecele bătrânești. Din nenorocire nu se poate, și iată de ce: nu se poate, fii... | 268 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Acum se deschide o problemă asupra căreia voi trece foarte ușor, deși mă simt dator să o ating, pentru că a fost ridicată, aici chiar, de către cineva care cunoaște bine literatura aferentă, dar care, în concluziile sale, merge prea departe, în alt sens decât în sensul obișnuit. S-a spus: ce este poezia populară? O înt... | 203 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Tot așa, s-a zis: poezia populară a făcut-o un om, și, dacă a făcut-o un om, ea nu mai este poezie populară. Dar nu se ține seamă de faptul că poezia vine din subconștient, din acel misterios, adânc și totdeauna incontrolabil subconștient al omului. Și nu e mai puțin adevărat că poporul trăiește neindividualizat. Noi n... | 211 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | În felul acesta vă puteți închipui cât de adânc trebuie să ne închipuim existența unei poezii populare, adică a poeziei înseși, căci deosebirea aceasta a poeziei în populară și nepopulară se sprijină adesea pe o simplă aparență. Există o poezie, dar se poate întâmpla cineva care să o scrie și atuncea, dacă a scris-o ci... | 204 |
Nicolae Iorga | Istoria literaturii românești | Căci fiecare, în anumite împrejurări, simțim că ne vine a juca și nu înțelegi în adevăr muzica dacă într-un anume moment nu simți tresărirea, pe care o stăpânești, a întregii tale ființe, chiar dacă nu ai învățat cândva danțul, și, iarăși, nu există poezie bine ritmată care, fără să-i cunoști melodia, să nu provoace un... | 202 |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.