author stringclasses 19
values | title stringlengths 4 133 | paragraph stringlengths 2 3k | word_count int64 1 502 |
|---|---|---|---|
Costache Negruzzi | Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva | Bătălia aceasta a fost marți seara, înaintea înălțării. Domnul Vasilie cu gineri-său sosiră la Iași pe drumuri lăturalnice, cazacii mai șezură trei zile în acest oraș și apoi se înturnară la țara lor. Timofei Hmelnițki curând îi urmă. Vasilie rămase singur fără nedejde de mântuire. Se auzi, că protivnicul lui Vasilie, ... | 209 |
Costache Negruzzi | Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva | Cu această oaste plecă asupra dușmanului, de care se aflase prin iscoade că n-are mai mult de două sau trei mii oameni. Când amândouă oștile se întâlniră și armia lui Vasilie putea bate pre neprieten cu bețile iar nu sabia — atât neânsemnat era numărul lor — dușmanul stătu bărbătește, încredințat fiind în necredința mo... | 265 |
Costache Negruzzi | Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva | Vasilie făgăduise stăpânului patriarh să-i plătească datoriile și cheltuielele. El îi dase voie a călători la nord și voia să trimită cu dânsul pre solul său la țarul muscălesc și să ne înlesnească cu toate cele trebuitoare la drum — trăsuri, cai și altele. Aceasta ne-o zisese și în obște și în parte. Noi așteptam încă... | 216 |
Costache Negruzzi | Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva | Cazaci erau numai patrusprezece mii. Lupta cazacilor din cetate cu oștile noului bei urma necontenit. Timofei, fiiul lui Ihmil, ieșea din cetate în toate zilele și omorea câte o mie de dușmani. Nime nu putea să i se împrotivească, astfel era de viteaz și ager călăreț, în adevăr, el era cel mai viteaz om din lume și ist... | 220 |
Costache Negruzzi | Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva | întru o zi, când Timofei ședea în cortul său, în șanțuri, și bea vin, fu rănit la picior de un plumb slobozit de leșii ce veniseră în ajutor lui G. ștefan, de ura ce avea cătră Ihmil, fiiul său, și tot norodul cazacilor. Pismuindu-l, ei pitea numai în el, pană ce l-au nimerit. Rana fiind de moarte, peste câteva zile se... | 220 |
Costache Negruzzi | Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva | în cetate era mare foamete, încât era nevoiți a mânca carne de cal. Ticăloșia cuprinsăse pre credincioși și nu vinea ajutor nici de la Vasilie, nici de la Ihmil. Siliți de foame, cerură pace la G. ștefan care le-a dat-o subt giurământ. Li dete voie a se înturna fără grijă în patrie. Ei luară cu sine secriiul răposatulu... | 201 |
Costache Negruzzi | Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva | Trecând în Moldavia pană la râul Prut, care e ceasuri departe de Iași, întâlniră pre cazacii ce se înturna de la cetate, de la care aflară de luarea ei. Ei îndată se înturnară cu grabă îndărăpt la țara lor. Vasilie ne-a făgăduit să ne plătească, zicea, dar averile lui sunt luate; așadar poate să ne mai deie ceva?” Aces... | 208 |
Costache Negruzzi | Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva | Macarie purcese din Iași, în araba, la 13 octomvrie 1654. După o săptămână, sosind în târgul Focșanii, la marginea Valahiei, la 22 noiemvrie trecu în țara aceasta. Călătorii ajunseră la Târgoviște la noiemvrie. Bătrânul domn Matei îi priimi cu cinste, deși era ceva cam supărat pentru că au mers întăi la vrăjmașul său V... | 203 |
Costache Negruzzi | Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva | Arhidiaconul, la acest prilej, descrie moartea lui, îngroparea și suirea noului domn pe tron. Domnul Matei era atunci foarte bătrân, și necazele trecuților ani turburați au fost adus o mare lovire slabei lui sănătăți. El cârmui douăzeci și trei ani și era foarte cucernic. Archidiaconul încredințează că a zidit în țara ... | 103 |
Costache Negruzzi | Anecdote | Un om care iubea desfătările mesei zicea: tatăl meu mânca mult, și maică-mea ședea mult la masă; eu li samăn amândurora. Dionisie tiranul a poruncit să taie barba cea de aur care era la idolul lui Asklepios, zicând că nu era potrivit ca feciorul să aibă barbă, când Apolon, tatăl său, nu avea. Un guraliv, povestind mult... | 216 |
Costache Negruzzi | Anecdote | Un himist, care se lăuda că au aflat știința de-a face aur, cerea o răsplătire de la papa Leo al X-lea. Acest papă au poruncit să-i deie o mare pungă deșartă, zicând că, fiindcă el știe a face aur, el n-are trebuință decât de o pungă ca să-l ție. Un om ruga pe altul să numere nebunii târgului. El au răspuns: — D-ta îmi... | 220 |
Costache Negruzzi | Anecdote | Un episcop, mergând în caretă, au întâlnit un capuțin mergând călare și l-au întrebat: — De când Sfântul Franțisc merge călare? Capuținul i-au răspuns: — De când Sfântul Petru merge cu careta. Un zugrav, arătând un rău cadru în ființa multora altor zugravi vestiți, se lăudá că l-au gătit foarte degrabă. La care Apelles... | 144 |
Costache Negruzzi | Flora română | Onisim cerențel, D-nei Florineasca Eram încă sub plăcuta impresiune a petrecerei ce am avut la Brustureni, unde grațioasa voastră ospeție ne făcea a uita supărările vieței, când m-am trezit în oraș unde pulberea și noroiul se succedă cu o regularitate de desperat. Unde sunt șesurile verzi a râulețului ce curge prin gră... | 210 |
Costache Negruzzi | Flora română | Parcul meu se compune de doi plopi plutași, trei paltini, câțiva tei, ulmi și sălcii, și ca lux am și un vișen cu flori pline. Părâul meu are izvorul său într-o bute mare, ascunsă într-un ungher și îmbrăcată cu iederă și cu hamei, pe care argatul o împle în toată dimineața, și apoi prin un cep sloboade apa care, după c... | 207 |
Costache Negruzzi | Flora română | La Harlem în Olanda, o ceapă de lalea s-a vândut cu prețul fabulos de zece mii galbeni! ceapă ce astăzi se poate cumpăra cu câteva centime. Sic transit gloria... tulipae! Iată zambile hyacinthus, narcise, bosuioc, ciuboțica cucului primula, lemnul Domnului hyssopus, lavant, lăcrimioare... Floricica asta pe care învățaț... | 205 |
Costache Negruzzi | Flora română | Peste zece zile voi avea plăcerea a vă trămite un buchet de mai frumoase flori. Până atunci depun pe acesta la picioarele d-voastre. Brustureni 26 mai Angelica Florineasca, D-lui Onisim Cerențel Am priimit cu o vie plăcere buchetul și mai ales scrisoarea d-tale, adevărat martirolog a bietelor flori. Ce nume, domnul meu... | 209 |
Costache Negruzzi | Flora română | Nu cumva m-ai luat de vro preoteasă? Să lăsăm gluma. Aștept al doile transport de flori, precum îmi promiți, și spre răsplată îți trămit și eu un buchet de fuchsii, azalee, camelii, pelargonii și roze de Bengal. Dacă nu-ți e milă să mă lași singură, cel puțin nu întrerumpe corespondința noastră botanică. Scrie-mi împăr... | 202 |
Costache Negruzzi | Flora română | Improvizai îndată un bal. Orchestrul era gata; cintițile și merlele din copaci, grierii și broatecii din iarbă făceau o muzică — originală. Cavaleri și dame nu lipseau; adunarea era numeroasă. Crinul, bujorul poeonia și trandafirul invitară camelii, fuchsii și azalee; digitarul, clopoțelul campanula, macul papaver și g... | 238 |
Costache Negruzzi | Flora română | Roza la noi se numea rujă pană ce au venit grecii și i-au zis trandafir t??a?t?f????? (cu treizeci de foi), voind a corecta pe acei ce-i dau o sută (centifolia); și numele de trandafir i-a rămas, deși pe la une locuri la țară o numesc tot rujă. și apoi am și alte cuvinte ca să o prefer. Roza simplă era acea ce figura l... | 217 |
Costache Negruzzi | Flora română | N-am curagiul să vă ostenesc a ceti asemene porecle, din care am luat numai o foarte minimă parte. Am zis, doamna mea, că pentru învățați florile n-au nici colori nici parfum. Acum suferiți să vă spun și ce nume proprii le-au dat în înțelepciunea lor, căci acele înșirate mai sus sunt numai familii. Ascultați dacă aveți... | 207 |
Costache Negruzzi | Flora română | Iată și pentru cerențel: "Familia rozaceelor, neamul driadeelor, trunchi ierbos sau lemnos,; frunze digitate sau împănate. Potir cu — părți, persistând, uneori gol, alteori îmbrăcat pe dinafară cu apendice alterne și sudate cu sepalele; corolă cu 4�5 petale; cârpele numeroase dispuse în vârf pe un receptaclu convex, ma... | 203 |
Costache Negruzzi | Flora română | Simt însă o mare greutate fără dascăl, dar nu disper că nu te voi videa în curând, și atunci judecind după progresul ce am făcut, cred că nu vei mai putea zice că nu sunt română; și dovadă e că, cu toată nătângia sa, am silit pe grădinarul meu să-mi răsădească de tot soiul de flori române, cum le zici d-ta. Așteptând î... | 241 |
Costache Negruzzi | Flora română | Flăcăi cu cămeși albe și brâie late; fete rumene și pălite de soare cu altițe și fote colorate, întrecându-se care să se zbuciume mai tare, înfățioșau un tablou foarte natural și animat. Cât pentru damele de la curte, ele făceau o tristă figură. Junii țărani nu îndrăzneau să le invite, temându-se să nu calce pe coadele... | 239 |
Costache Negruzzi | Flora română | Ea avea acum nouăsprezece ani, și nu voia să audă de măritat, deși o droaie de pețitori, cnezi ruși, grafi nemți, palatini poloni, magnați unguri, afară de cei întăi ficiori de boieri, își disputau mâna ei. Toată perseverința pretendanților care posedau toate calitățile ce fac pe om demn de a fi iubit nu izbuteau a o î... | 227 |
Costache Negruzzi | Flora română | Toți junii vânători se înșirau după dânsa, dar nici unul nu o putea ajunge afară de Dragomir, curteanul cel mai frumos și cel mai viteaz dintre boierinașii curții. Curând suita îi perdea din vedere, și nimeni nu putea să le deie de urmă, pană ce după câteva oare, îi vedeau înturnându-se amândoi liniștiți și voioși. Ace... | 213 |
Costache Negruzzi | Flora română | în darn au fost lacrimile și rugămințile ei; Radul, neclintit în deciziunea sa, ordonă să se pregătească serbarea nunței. Seara, orașul și împrejurimile erau luminate de mii de focuri; bande de lăutari jucau hore și doine. Jupânesele boierilor, nevestele breslașilor se ocupau de toaleta lor; toată lumea nu vorbea decât... | 220 |
Costache Negruzzi | Flora română | După o goană de câteva oare, ajungând la locul numit și astăzi Fontâna cerbului, găsiră pe tinerii amanți dormind îmbrățioșați lingă un izvor sub umbra unor fagi tufoși, iar caii lor pășteau priponiți nu departe. Ce amară deșteptare! Fără a zice un singur cuvânt, fără a le face cea mai mică mustrare, Radu făcu semn ost... | 215 |
Costache Negruzzi | Flora română | Pentru că Angelica deși modestă, tânără și frumoasă avea un defect mare: nu avea zestre! Bătrâna era mâhnită. "Mă tem, zicea ea cătră d. Florinescu, proprietar mare și holtei bătrân care îi vizita adese, să nu închid ochii, și să las copila asta nepusă la cale." "Dă-mi-o mie", răspunse boierul. Chemară pe Angelica ca s... | 225 |
Costache Negruzzi | Flora română | Văduvă la 22 de ani, stăpână pe o avere mare, Angelica acum nu avea decât a în tinde mâna pentru a videa agățându-se de tot degitul câte o duzină de pretendanți, dar ea urmă a trăi ca și mai nainte; primea numai rarele vizite a amicilor barbatu-său, și pe d. Onisim Cerențel... Permiteți-ni a vorbi acum și de d-lui. Cer... | 213 |
Costache Negruzzi | Flora română | El vorbi cu boierul agricultură și politică; cu cocoana muzică și literatură. Se primbla prin grădină, discută asupra florilor ca un cunoscător, și apoi încântat de vizita lui își luă adio, promițând de a veni — după grațioasa invitare a oaspeților — de câte ori trebile plasei îi vor da timp. Vizitele lui se îndesiră. ... | 219 |
Costache Negruzzi | Flora română | Am râs gândind la poznele care fac florile, și am plecat la Brustureni. | 13 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cine e Moș Teacă? | Adevărat copil năzdrăvan! Din pricina lui nu se puteau odihni cinci mahalale. Nu era zi de la Dumnezeu în care părinții să nu se pomenească acasă cu vreo plângere: Tecuță a spart capul fetei mele! „Tecuță mi-a spart un geam! Tecuță a legat o tinichea de coada lui Samurache! Tecuță mi-a omorât un porumbel cu o piatră!„ ... | 214 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cine e Moș Teacă? | Toată dragostea lui de copil era să se joace de-a soldații. La Anul Nou, la ziua lui, la toate zilele mari nu cerea decât jucării soldățești: — Tată, mie să-mi iei o pușcă! Să-mi iei un tambur-major! Cumpără-mi o cutie cu soldați... Și peste trei zile, jucăriile ajungeau ferfeliță: de pușcă rămânea numai țeava, tamburu... | 228 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cine e Moș Teacă? | De aici încolo începe viața aventuroasă a lui Tecuță. Șase ani de-a rândul a trăit pe lume fără să facă nimica bun. Dimineața pleca de acasă și se ducea să vadă soldații făcând instrucție, la amiază se întorcea, și apoi iar pleca, spre a se întoarce tocmai seara. Și nu era schimbare de gardă, nu era paradă, nu era retr... | 206 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cine e Moș Teacă? | Râde mahalaua de noi! — Lasă, răspundea madam Teacă, peste un an facem noi ce-om face... — De-ar trece mai curând!... Mi-e teamă să n-ajungă cine știe cum până atunci! E prea din cale-afară stricat, numai de militar e bun! Și bieții bătrâni se rugau lui Dumnezeu să treacă anul ca ceasul. *** La optsprezece ani, tânărul... | 206 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cine e Moș Teacă? | Și, dacă n-ar fi fost intervenția peri- odică a sumelor țivile venite de acasă, adio, mâncare particulară! Cu șapte parale pe zi, ostașul Teacă nu ar fi garantat multă vreme de amoru-i nemărginit pentru apărarea patriei. De altfel, greutatea-i a fost numai șase luni, căci după asta a fost „avansat caporal”. De aici înc... | 212 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cine e Moș Teacă? | Astfel, sergentului Teacă i se datoresc o mulțime de invențiuni care fac și în zilele noastre caracteristica și fala armatei, a acelei armate „fără de care un stat nu poate exista”. El a inventat plotonul de pedeapsă, cățeaua în spinare, gimnastica cu buturuga, ochirea soarelui cu baioneta la armă, butucii, aruncarea t... | 205 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cine e Moș Teacă? | Recruții lui ori dezertau, ori mureau, dar ieșeau adevărați soldați! Când se făcea la plotonul de recruți mânuirea armelor, se auzea de la cazarma „Cuza” la „Malmaison„, și adeseori puștile se rupeau în mâna soldaților. Afară de asta, bun camarad, Moș Teacă nu bea decât împreună cu camarazii și nu-i pâra decât dacă cer... | 243 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cine e Moș Teacă? | Patru zile la butuci și șase ceasuri cu cățeaua!... — Nu așa, locotenente... Trebuie să mă răzbuni altfel: să te însori cu fata, ca să arăți că țivilii au mințit... — Am înțeles, don colonel. — Fata e bună, are vreo cincizeci de mii de franci zestre. — Am înțeles, don colonel. Și a doua zi, locotenentul Teacă adresă pă... | 208 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cine e Moș Teacă? | La figura a treia, sergentul-major trebuia să vină spre ginere, care era vizaviul miresei. Probabil că dintr-un spirit de disciplină, locotenentul s-a simțit ofensat de venirea asta și a strigat sergentului-major: — La loc mișcarea! Nu mișca, leat! Sergentul-major nevrând să înțeleagă ordinul, locotenentul a fost silit... | 202 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cine e Moș Teacă? | În această calitate, căpitanul Teacă a slujit patriei vreo cincisprezece ani, până i-a albit păru-n cap. Pentru gradul de maior se cere examen, și căpitanul Teacă n-a voit să-nvețe decât reglementele cazone, pe motiv că toate cărțile țivililor nu fac parte nici măcar din micul echipament. Rareori, însă, s-a văzut un că... | 78 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Epizootia | Acum vreo câțiva ani, compania lui Moș Teacă a fost detașată pe frontieră, ca să păzească împotriva boalelor de vite. Ideea asta-i convenea grozav, pentru că pe frontieră e mai puțină disciplină din partea ofițerilor și viața e mai regulată. Unde mai pui că se pot face economii, de vreme ce nu sunt atâtea cheltuieli! P... | 203 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Epizootia | Dacă n-oi cunoaște eu pă vrășmaș, atunci pă cin să cunosc? Pă tata? Epizotia vine mai ales vara, din cauză că atunci, fiind căldurile mari, santinelele are obicei să doarmă la post. Să nu dormiți în gheretă, leat, că aveți a face cu mine: vine epizotia și ne omoară pă toți. Să dea dracu să vie epizotia să ne omoare, c... | 204 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Epizootia | Să vie altu! Vasile Ion, oprește-mă tu! — Și Moș Teacă se apropie. Soldatul ia arma la mână și-ncepe a striga: — Cine eee? Cine eee? Cin?! — Vită! răspunde Moș Teacă. — Ce fel de vită? Bolnavă ori sănătoasă? — Bolnavă. — Apoi, vită bolnavă, stăi! Căprar dă gardă, vin dă recunoaște o vită bolnavă! — Prea bine! zice Moș... | 208 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Religia cazonă | Moș Teacă este un bărbat foarte religios. El e convins că dacă comenduirea pieței n-ar fi inventat religia, armata ar fi ajuns de mult să fie țivilă. De aceea, singura carte țivilă pe care a-nvățat-o bine este religia. Înarmat cu această știință, Moș Teacă ține adeseori predici întregi soldaților, povestindu-le faptele... | 215 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Religia cazonă | Oricine o intra, soldatu are orden să-l împuște și după aia să-l bage patru zile la închisoare, da zilele astea să se treacă pă foaia de pedepse și să nu se socotească servite. Ce va să zică asta? Asta va să zică, scurt, că soldatu este dator să nu mănânce mere țivile atât în timp de pace, cât și-n timp de război. Să ... | 93 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Aghiotantul pieței | De toate fusese Moș Teacă, numai aghiotant de piață nu. Și nu doar că nu merita distincțiunea asta, dar nu știu cum se făcuse că nu-l rugase nimeni s-o primească. Într-o zi însă, colonelul, cu toată durerea pe care o simțea de a se despărți pentru câtva timp de serviciile și de luminile acestui căpitan-erou, se hotărî ... | 205 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Aghiotantul pieței | Ai înțeles, leat? Că acum te zmeiesc! Te fac eu să-nțelegi!... Fiți dar și voi tot așa de blânzi ca mine, că nu-i bine să fie omu rău; cu răutatea nu faci nici-odată nimica: îți capeți dușmani și atâta tot. Să știi că-i așa. Ori poate nu crezi? Vă torn acuma patru zile sala de poliție, ca să-nțelegeți că nu merge cu ră... | 207 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Aghiotantul pieței | Apâi mi-ați cerutără voie?... Patru zile cu cățeaua! Și Moș Teacă ieși pe ușa, strigând: — Rămâneți sănătoși! Dacă nu... la butuci! Compania răspunse-n cor: — Trăiți! *** A doua zi, Moș Teacă era aghiotant de piață. Slujba asta-i plăcea. Raportul comandantului spunea lămurit că aghiotantul pieței este mai mare peste pi... | 209 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Aghiotantul pieței | — Insulta supiriorului! Ce articol e ăsta? Și dete un pumn măcelarului. Dar atâta i-a trebuit. Toată hala se ridică în picioare. Măcelarul lovit îl luă la trânteală, femeile îl umplură de spanac; Moș Teacă ieși plouat, zăpăcit, urmărit de strigăte de: „Tiu-ho! Huideo!„ A doua zi reclamă la comenduire și ceru casarea ca... | 207 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Aghiotantul pieței | Und ți-e pomponu? — Ia slăbește-mă, domnule Moș Teacă! Ce, eu sunt militar? — Să nu crâcnești, că te torn la gherlă! Văz eu, nu ești melitar! Și ce-i cu asta? Und ți-e pomponu? Nu știi că azi e paradă? N-ai cetit ordenu de la comenduire? Toată lumea va avea pomponu la chipiu! ... — Nu, zău, ești cam... Însă Moș Teacă... | 179 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Paștele | În curtea cazărmii era întinsă o masă lungă, peste care se așternuseră cearșafuri. Unul lângă altul stăteau aliniate tacâmurile: o gamelă, o lingură, două ouă roșii și câte o felie de cozonac, al cărui șofran protesta energic împotriva zicătoarei că „nu știe mocanul ce-i șofranul”. Alături de masa asta, una mai scurtă,... | 203 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Paștele | — Nu pot să știu. — Pentru ce nu știi? Spune gornistului să sune de popă. — Trăiți, don căpitan, de popă nu e semnal. — Nu vorbi! Nu cunoști nici țignalele? Sună de mort ori de masă, că vine popa. Gornistul sună de mort și de masă, dar popa nu se arăta deloc. Moș Teacă flămânzise. — Drepți! strigă el trupei. Ia ascultă... | 251 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Paștele | — Adevărat... — Nu vorbi-naintea supiriorului! Marș la-nchisoare! Trecu la al doilea soldat: — Cristos a-nviat! — Aha! Va s'zică, nu vrei să răspunzi! Va s'zică, ești jidan!... — Ba nu, tră... — Nu vorbi! Marș la-nchisoare! La al treilea: — Cristos a-nviat! — Adev... — Nici tu nu știi? N-ai mai învățat că nu să răspu... | 144 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Moș Teacă spiritist | De unde până unde, Moș Teacă a auzit de spiritism. „Cu spiritismu ăsta, zice Moș Teacă, să face toate alea. Am auzit că unu a luat numa două sticle de spiritism și i-a trecut galbenarea. Vezi dumneata? Eu mă mir că nu să întrebuințează la război; ar putea să ia o mașină de-alea, și tranc! îi omori pă toți. Bun lucru, h... | 212 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Moș Teacă spiritist | Altfel, la ce-i mai zice spiritism de pomană? *** Într-o seară, Moș Teacă se pomenește că i se bate sprânceana dreaptă. Consultă pe aghiotant, și acesta-i spune că „sprânceana dreaptă de ți se va clăti, nenorocire însemnează”. Nenorocire! Vorba asta nu-i prea plăcea. În noaptea aceea trebuia să fie de jurnă pe cazarmă ... | 214 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Moș Teacă spiritist | Nici un răspuns. — În numele legii, deschide! strigă el furios. — Vai de mine, dumneata ești? Numaidecât. Și căpităneasa Caliopi, îmbrăcând repede o fustă, merse să-i deschidă. — Cum m-ai speriat! Eu, știind că nu vii în noaptea asta, m-am culcat devreme. Mi-era frică să nu vie hoții și încuiasem ușa. După ce una-alta,... | 205 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Moș Teacă spiritist | — Știi pă cine? Eu zic să chemăm pă sublocotenentu Vasilescu; tot e el infirior, trebuie să vie! — Bine. Și Moș Teacă începu să-nvârtească masa împreună cu madam Teacă, strigând mereu: — Gheorghe Vasilescu! Vino-ncoa! N-auzi când te cheamă supirioru? — Prezent! se auzi deodată de sub masă, și sublocotenentul Vasilescu ... | 177 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cum se vindecă boalele | — Treci la curățenie, leat, că astăzi e zi de curățenie. !...Nu te face, Gheorghe! Aide, pas gimnastic. Și sergentul Potroacă umblă printre soldați de la un capăt la altul al cazărmii, mânându-i cu cureaua... Căprarii zoreau și ei, care de care mai harnic la îndemnuri de felul ăsta. Iar soldații, luați repede, își așez... | 208 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cum se vindecă boalele | Ca mâine pui meliția la ceafă și găsești pă Marițica măritată!... Cântă, leat!... Și Potroacă îndrugă-ntruna, soldații cântă mereu... — Da'cioara unde-i, mă planton? Mi se pare că s-a apucat dă prostit meliția! — Nu știu, don sergent! A fost cu cumpania și l-am pierdutără p-acolo pă la cișmea; nu s-a mai întors... — I... | 205 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cum se vindecă boalele | Afară se aude zgomot și plantonul intră aducând în spinare pe Vasile țiganul. — Ce? S-a îmbătat? strigă Moș Teacă? — Nu știu, trăiți, don căpitan! L-am găsit lungit lângă cișmea și cu fața-n sus. Dădea din mâini și din picioare de făcuse gropi în pământ!... — Mi se pare, trăiți, don căpitan, că suferă de „du-că-să pă p... | 211 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cum se vindecă boalele | — Al dracului țigan, bine face pă mortu! Lasă, leat, c-am mai văzut eu d-astea! Să face bolnav ca să scape dă treabă. Lenea, săraca! îi place mai bine să doarmă decât să muncească... Da nu și-a găsit pă cin să prostească... Ia pune-i poșta, sergent! Sergentul ia o bucată de hârtie, o unge cu untdelemn, o face sul și o... | 205 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cum se vindecă boalele | Pentru ce făceai pă mortu? — Trăiți, don căpitain... patimă veche... de mic copil...Doamne, cum o să trăiesc eu? Și un șiroi de lacrimi îi curge pe obraji. — Nu te zborși ca muierile, cioară! Melitaru nu plânge! Crezi că mă prostești pă mine? Și Moș Teacă, scos din răbdări, îi dă doi pumni. Patru zile la-nchisoare pă p... | 126 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Lumina electrică | Cum e cam visător și poetic din fire, Moș Teacă are obicei de se plimbă uneori seara pe bulevard împreună cu locotenentul Spanopolu, pentru ca să nu tulbure pe madam Teacă, a cărei pasiune pentru spiritism a ajuns o adevărată manie. — Toate bune, locotenente, numa un lucru nu l-am înțeles eu: cum e cu lumina asta ilect... | 202 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Lumina electrică | Același fenomense observă cu lumina electrică de la tramvaie. Dacă tramvaiele umblă repede — nu-i așa? lumina se clatină, ea filează — nu-i așa? și se stinge. E elementar. — Foarte bine; da am văzut pă la birturi niște alea tot cu...de aia... cu ilectritate... Și nu să isprăvește niciodată. Ce au? — O, asta e pânza Pen... | 114 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Un rond sever | Poate că n-ar fi tocmai greu să facă cineva de gardă. La urma urmei, în 24 de ore cât ai slujbă, tot poți dormi 12, dacă știi cum să rânduiești treaba. Aceea ce însă e foarte greu este să fii de gardă când e de rond Moș Teacă. A avea pe Moș Teacă de rond este a te aștepta să fii trezit de patruzeci de ori pe noapte în ... | 204 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Un rond sever | Și vine vorba despre un chef care nu s-ar putea organiza nicăieri așa de bine ca la arestul preventiv. — Ei, de ce? — Să vezi, camarade, zice cel din linie. Într-o vreme eu făceam foarte des de gardă aici pentru că aflasem meșteșuguri multe. Aici sunt arestate o mulțime de femei, care atâta așteaptă, să petreacă și ele... | 221 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Un rond sever | Cât pentru femei, vorba camaradului, ele atâta așteptau. *** Să tot fi fost miezul nopții, ora crimelor și a misterelor, când umbra rondului se arată-n fața santinelei adormite: — Bravo, sergent! — Era glasul lui Moș Teacă, al lui Moș Teacă, rondul cel neprevăzut și care-nlocuia pe un alt căpitan. Moș Teacă trecuse neo... | 207 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Un rond sever | Cum de nu s-a aflat asta la comenduire, habar n-am! | 10 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Teorii | Nici în cazarmă, nici acasă, nici nicăieri nu-i Moș Teacă așa în elementul lui ca la paradă. Acolo simte că trăiește și că e adevărat căpitan. „Nu-i vorbă, în cazarmă îți poartă și mai mult răspect infiriorii, da nu te văd țivilii„. Și tot ce face Moș Teacă e făcut mai mult pentru ca să vadă țivilii, să aibă și ei „o i... | 211 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Teorii | — Calc scurt, trăiți, don căpitan! — Scurt, scurt, firește că scurt, că te ia mama dracului dacă n-îi călca scurt; da, vorba-i, unde ții picioru-nainte de a călca? — Îl țiu în cizmă, trăiți, don căpitan! — Cizmă, cizmă, firește că-n cizmă, că te ia mama dracului dacă l-îi scoate! Vorba e: unde-l mai ții? — ? ! — În aer... | 201 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Teorii | — Atunci lași alea jos, dobitocule, mergi doisprezece pași cu mâna la chipiu și te întorci de-ți iei lucrurile... Da dacă sentâlnesc pă drum doi soldați de același grad, ce trebuie să facă? — Cel care a văzut mai întâi salută pe cellalt. — Da dacă vezi că el te-a văzut întâi și că nu te-a salutat? — ? — Atunci îi sp... | 196 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Bacalaureații | — Moș Teacă nu poate suferi pe bacalaureați, afară de cei care sunt nepoți de-ai colonelului. „Niște sclivisiți, niște ăia! Pe vremea mea nu mai erau de-ăștia... cum le zice... și era oastea oaste! La meliție nu merge că ești cutare, ori că ai învățat aia... Ești melitar, să fii!” Ca să-și răzbune pe ei pentru că au în... | 202 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Bacalaureații | Zici că ești de ăia... apăi ce ai învățat acolo, dacă nici o cizmă nu știi să văcsuiești? Las, că te-nvăț eu! Am să-ți scot eu cafeaua, cu lapte din burtă! Să marș la-n-chisoare! Patru zile sala de poliție! Și altdată să-nveți să fii lustrugiu! Când m-oi uita la cizma ta, să-mi fac mustața-ntr-însa! Ai înțeles? Cum te ... | 205 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Bacalaureații | Patru zile sala de poliție și să ți să treacă pă foaia de pedepse! Te-nvăț eu! Îți scot eu borșu din burtă! | 22 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/În Dobrogea | După mai multe zile de drum cu vaporul, cu căruța și cu picioarele, compania a ajuns la Kadichioi. Din toată Dobrogea, Kadichioiul e satul în care se găsesc mai puțini români, adică deloc, fapt care face pe Moș Teacă să exclame: — Bun lucru a fost războiul, da Dobrogea nu face de noi! Cum o să te-nțelegi cu turcoaicele... | 204 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/În Dobrogea | Las', că te potolesc eu! Am să te fac să visezi numa șalvarii lui Muhamet! Cine ești tu, mă? Bietul turc, care începuse a pricepe românește mai mult de frică, răspunse scurt și tremurând: — Ben-hogea... — A-ha, hogea! Adică Nastratin Hogea! Las', că mă fac eu mai Nastratin decât tine și te-nvăț minte! Apoi, adresându-s... | 170 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Don colonel pe frontieră | Colonelul vine să inspecteze companiile de pe frontieră. Ajuns la Kadichioi, Moș Teacă îi iese întru întâmpinare, îi face cuvenitul raport și apoi scoate compania la instrucție. — La u-măr! — Compania ia la picior. — Ce-i asta, căpitane? — Apâi, domnule colonel, așa i-am învățat eu, pentru ca să nu disvulgăm secreturil... | 202 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Don colonel pe frontieră | Acuma, sergen-majur, să mergi în sat și să aduni toate rațele, că așa a dat orden don colonel: câte două de om. Rupeți rândurile marș! A doua zi, colonelul primi la regiment următoarea telegramă din partea lui Moș Teacă: „Rog respectuos comunicați-mi dacă pot da soldaților câte doi pui de găină. Imposibil de găsit atât... | 77 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Contrabanda | Moș Teacă merge să inspecteze pichetele de pe linia frontierei. Înarmat până în dinți, cu sabia la brâu și-n fiecare buzunar cu câte un revolver, se urcă într-o căruță având drept vizitiu un harabagiu turc și alături de harabagiu doi soldați cu puștile încărcate. Sosește la pichetul nr. 18, între Kadichioi și Cranova. ... | 201 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Contrabanda | Pă mine nu mă poți prosti cu una, cu două! Ori ai părăsit postu, ori nu l-ai părăsit!... Dacă nu l-ai părăsit, unde suntără contraban- diștii?... — Trăiți, don căpitan, n-a trecut nici unu... — Să taci! Pogribania mânăstirii din cer! Te mănânc fript, rătane! Spune drept. Ori i-ai prins și ți-a datără parale... Aha... V... | 210 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Chipiul alb | Moș Teacă e desperat că nu se poate înțelege cu turcii. De două luni de când e în Kadichioi, n-a învățat să zică decât bana bac, effendi și șarab. La zile mari, numai la zile mari, zice și kîz. Dar așa cum nu știe a vorbi turcește, tot a aflat că devale, în marginea satului, șade Fatmè, o cadână bătrână, ciupită de văr... | 210 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Chipiul alb | Kiuciuc anâm, Pechi ister, sân gianâm! Moș Teacă bătea ritmul pe cele două giambarale ale cadânei și, ca în fața unei linii de bătaie, șoptea cadențat: „un, doi! un, doi!” Din când în când , îl auzeai: — Nu iuți pasul! Mai rar! Serganții priveau mereu. Deodată, nu știu ce-i vine în gând unuia din ei, și pe când Moș Tea... | 170 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Între camarazi | Moș Teacă e dezgustat de milităria din ziua de astăzi. „Nu mai e deciuplină, domle! Nu mai e nimic!” De aceea, pentru ca să-i mai treacă de urât, să mai uite de necazuri, s-a hotărât să-și ia concediu măcar pe vreo câteva zile și să meargă să petreacă undeva la vreun prieten. Zis și executat. Moș Teacă e un bărbat foar... | 211 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Între camarazi | Face ce face, și revine la refrenul lui favorit: Câte feate și neveaste, Ca Marghioala nu mai ieaste! Apoi se strâmbă, se frământă, joacă chilabua zuralie, ca la ușa cortului, și înveselește pe meseni, care, în materie de muzică, nu cunosc decât cele 32 de semnale ale regimentului. În cele din urmă, Moș Teacă cere să s... | 204 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Între camarazi | Siguranța drumurilor nu este sigură nici chiar prin păduri. Rog dați ordin pentru întărirea cordoanelor melitare. Altfel, nu garantăm de viața a o mulțime de trecători uciși pân-acuma.” Și din ziua aceea s-a îndoit numărul gardei la pichete. | 38 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Înainte de inspecție | Nimic pe lume nu sperie pe Moș Teacă așa de mult ca inspecția generală. Când aude de inspecții, mai ales că ele vin întotdeauna pe negândite, anunțându-se de-abia cu două-trei săptămâni înainte, îl apucă, frigurile. În săptămânile astea, Moș Teacă stă mai rău ca un candidat înainte de alegeri. Umblă toată ziua prin com... | 209 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Înainte de inspecție | După ce se potolesc lucrurile și se constată că a fost numai un acces de reglement din partea căpitanului, Moș Teacă începe a explica singur soldaților teoria. Ca un căpitan ce este, și căruia, prin urmare, i se cere să cunoască toate teoriile, face deodată serviciu-n companie, serviciu-n garnizoană și școala de adulți... | 203 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Înainte de inspecție | De ce nu știi? Că așa o să te-ntrebe gheneralu! Și iarăși pumni. — Acuma să-mi spuneți pă ce cunoașteți voi pă don gheneral... — Gheneralu are un galon lat, unu subțire și o tresă... — Nu-i așa, răcane! Asta au toți gheneralii, nu numa unu. Eu am întrebat pă ce cunoașteți pă gheneralu nostru. — Trăiți, don căpitan, pă ... | 124 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Telegraful regimentului | Compania lui Moș Teacă a ieșit cea mai proastă la școala de batalion. De aceea, colonelul a dat ordin să fie scoasă la instrucție de la 10 — 12, cu ofițerii ei cu toți, pentru ca pe viitor să știe cum se formează un careu. Cel mai amărât din pricina asta e Moș Teacă, pe care-l așteaptă acasă, cu dejunul, o cegă proasp... | 207 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Telegraful regimentului | Ai înțeles? Ce, ai ajuns tu să mă-nveți pă mine ce-i tiligrafu?! Pă unde ești tu eu am fost; da tu n-ai fost pă unde sunt eu! Nu ți-am spus să trimiți tabachera cu tiligrafu; dă-o la un soldat să mi-o ducă. Tu să bați o depeșă la mine acasă, să zici să oprească cega rasol pă diseară. — Trăiți, don căpitan, nici asta nu... | 201 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Telegraful regimentului | Dacă până în 24 de ore nu dai depeșa acasă, să știi că fac raport să te caseze! Ori înveți tiligrafu ca lumea, ori, mai bine, du-te de te spânzură! Asta e! | 32 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Recruții | Moș Teacă, cel mai celebru căpitan din regiment, și-a luat în primire porția de recruți ce i se cuvine. Primirea recruților este pentru Moș Teacă o zi mare , zi în care își ține tradiționalul discurs, confecționat cu concursul furierului și presărat de improvizațiile pe care le crede în interesul serviciului. În ziua a... | 208 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Recruții | — Dar nu... — Nu vorbi!... Sergent, am să te torn la gherlă! De ce nu i-ai învățat?... — Acuma a venitără... — Nu vorbi! Acuma, nexe-acuma!... Da' când vreai să vie? Tu ai să judici când trebuie să vie? Cine ești tu? Cine ești tu, mă? N-auzi? Cine ești tu? Prin urmare, căpitanu este tata cumpaniei, și cumpania este fat... | 174 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Moș Teacă la inundație | Moș Teacă se pregătea tocmai să plece acasă, când aghiotantul intră-n cazarmă ca o furtună. — Ce-i, aghiotant? Foc? — Ba nu; apă, don căpitan! — Apă? Și Moș Teacă se pipăi la cap, unde i se părea că se clatină ceva. — Să chemi pă medicu reghimentului, zise el. — Trăiți, don căpitan, răspunse aghiotantul, este apă la Dâ... | 203 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Moș Teacă la inundație | — Drepți! comandă Moș Teacă. Puneți baione-ta! Apoi, venind în fața frontului, ținu următorul discurs: — Ofițeri, subofițeri, caporali și soldați! Ați auzit că s-a-necat Dâmbovița. Don colonel a dat orden precum ca să mergem noi să scăpăm ce s-o mai putea... Soldatu este dator să meargă cu coraj în fața inamicului și s... | 204 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Moș Teacă la inundație | N-am văzut eu?! Așa face și la pompieri câteodată: zice că e foc numa ca să-i încerce, și, când colo, focu e pus de comenduire. Și, liniștit, Moș Teacă comandă retragerea. Compania făcu front pe al doilea rând și merse de se așeză la o distanță bunicică. În momentul acela sosi colonelul. — Ce faci acolo, căpitane? — Am... | 141 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Răscoala căruțașilor | Moș Teacă intră în companie cu o falcă-n cer și una-n pământ. — Drepți! Iute, răcane! Acum să vă văd! Ați auzit că-i rivuluție? Orden de la comenduire! Într-un minut, compania-i gata. Moș Teacă se pune-n fruntea ei, și pornesc în pas de voie. Pe tot drumul, până la cheiul Dâmboviței, Moș Teacă, mândru ca-n fața Plevnei... | 203 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Răscoala căruțașilor | La cap parați și-mpungeți, volta la dreapta, volta la stânga, îndoită trecere-nainte și-napoi, nainte-mpungeți marș! Compania începe a executa mișcările, face doi pași înainte, doi pași înapoi, se întoarce la dreapta și la stânga, învârtește pușca-n sus și-n jos și izbutește a imita perfect pe Alexandru Machedon când... | 180 |
Anton Bacalbașa | Moș Teacă/Cheiul Dâmboviței | Compania lui Moș Teacă este consemnată în vederea revoluției. Soldații stau îmbrăcați în ținuta de campanie, iar comandantul lor, grav și sever, cum se cuvine să fie un militar în fața primejdiei, le ține discursul de rigoare. — Mă băieți, la rivuluție soldatu nu trebuie să aibă nici tată, nici frate. Când ți să dă ord... | 208 |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.