author stringclasses 19
values | title stringlengths 4 133 | paragraph stringlengths 2 3k | word_count int64 1 502 |
|---|---|---|---|
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Chera Duduca | — Poruncește, preamilostive cucoane, și sunt gata a răspunde. — Cunoști tu mahalaua Izvorului? — O cunosc. — Bine? — Foarte bine! — Dar pe ipochimenile ce locuiesc într-însa? — Pe toți, milostive cucoane, până la cârciumari și băcani. — Dacă este așa, spune-mi care este cea mai frumoasă cucoană din acea mahala. — Sunt ... | 201 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Chera Duduca | Ai răspuns tocmai după dorința mea. Acum, dacă voiești să te arăți slugă credincioasă, să faci cum vei ști ca să mi-o dai în mână și eu îți voi răsplăti osteneala cu cincizeci de mahmudele. — Să trăiești, milostive cucoane, întru mulți ani! Și deodată cu vorba, sărută mâna stăpânului și se depărtă. Puțin după aceasta, ... | 220 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Chera Duduca | Ajungând în floarea juneții, ea devenise un magnet care trăgea spre sine toate privirile și toate dorințele tinerilor din București. Nu era seară lăsată de Dumnezeu în care să nu se cânte sub ferestrele ei cele mai plăcute serenade. Poeții timpului secase nesfârșitele comori ale închipuirii lor, fără ca odele, elegiile... | 219 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Chera Duduca | Amorul cel înfocat al postelnicului, pozițiunea strălucită ce avea el la curte și cheltuielile cele mari ce făcea pentru împlinirea dorințelor acestei vanitoase femei fură de ajuns ca să o facă să uite pe beizadea. Ea trăia acum o viață foarte dulce și plăcută. Diamantele și rubinele, stofele de mătase țesute cu aur, ș... | 226 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Chera Duduca | S-a zis că e orb; se poate. Dar și dacă vede, trebuie să mărturisim că foarte mult îi plac lucrurile bizare. Postelnicul Andronache credea că descifrase logogriful din inima grecei, dar se amăgea, sărmanul, căci meritul acesta era pentru moment rezervat unui june obscur, ce abia pusese piciorul pe prima treaptă a ierar... | 211 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Chera Duduca | Trebuie să adăugăm, însă, că calemgiul era foarte înfocat și nesocotit în amorul său. Aceste două calități, funeste amorurilor clandestine, făcură pe înamorați să cânte, să joace și să se expună în tot chipul, fără a se gândi că pot fi observați. Cu toate acestea ei se înșelau; zgomotul serenadelor și sărbătorilor deșt... | 212 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Chera Duduca | Spune ce ți-am greșit? — Mă întrebi, nemulțumitoareo, ce mi-ai greșit? Și ce greșeală mai mare puteai face decât cea de a mă necinsti pe mine, postelnicul Andronache Tuzluc, favoritul lui vodă, pentru un calic de calemgiu? Pe mine, care te-am scos din trențe și te-am făcut cucoană mare?... — Eu te-am necinstit!... Ți-a... | 243 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Dinu Păturică | Într-o dimineață din luna lui octombrie, anul 1814, un june de 22 de ani, scurt la statură, cu fața oacheșă, ochi negri plini de viclenie, un nas drept și cu vârful cam ridicat în sus, ce indică ambițiunea și mândria grosolană, îmbrăcat cu un anteriu de șamalagea rupt în spate; cu caravani[1] de pânză de casă vopsiți c... | 227 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Dinu Păturică | Mândrul albanez, fără să privească cât de puțin pe bietul june ce-i făcea temenele[2] până la pământ, strigă cu voce de stentor: “Ioane, trage butca boierului la scară”. Vizitiul, după ce plesni de câteva ori din bici și mai făcu câteva marafeturi prin care voia să arate abilitatea ce avea în meseria sa, trase butca la... | 212 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Dinu Păturică | El zări pe june și-i zise cu gravitatea de boier de protipendadă[3]: — Cine ești, mă băiete, și ce voiești de la mine? Junele căzu în genunchi și, sărutând pulpana anteriului, răspunse cu o voce lâncedă ce inspira compătimire: — Să trăiți întru mulți și fericiți ani! Sunt Dinu Păturică, nemernicul fiu al preaumilitei v... | 205 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Dinu Păturică | Am primit preacinstita scrisoare a blagorodnicei tale și cele ce-mi poruncești le-am pus în lucrare. Cele patruzeci lude[4] scutelnici: pescari, răcari, vânători și dărvari, i-am împrăștiat în tot județul și cred că, cu ajutorul lui Dumnezeu și iușchiuzarlâcul smeritului tău rob, curtea blagorodnicei tale în scurtă vre... | 223 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Dinu Păturică | În timpul acesta vizitiul atinse caii cu biciul și ieși cu butca din curte, iar vătaful luă cutiile cu păstrăvi împreună cu găinile și, urmat de noul său confrate în ciocoism, sui mai întâi scara cea mare a casei, trecu prin sală și, ajungând la o galerie cam întunecoasă, se opri în loc și zise lui Dinu Păturică: — Iat... | 234 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Dinu Păturică | La extremitatea de jos a acestui dulap se zărea un lighean de argint, pe al cărui acoperământ era pusă o bucată de săpun mosc în formă sferică. Lângă acest dulap era un mizerabil pat de scânduri, acoperit cu o pătură de lână albastră, iar pe pereți erau țintuite câteva cadre de hârtie, zugrăvite cu vopseli proaste: una... | 202 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Educațiunea ciocoiului | Lectorii noștri cunosc foarte bine agitațiunea în care am lăsat pe Păturică în primul capitol al acestei scrieri; știu asemenea ambițioasele lui visuri și marea sete de bani și mărire ce îl munceau. Este datoria noastră acum să le spunem mijloacele întrebuințate de dânsul pentru realizarea acestor aspirațiuni. Când ace... | 235 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Educațiunea ciocoiului | — Constantin, cucoane; dar tată-meu îmi zicea Dinu. — Știi ceva carte? — Știu să citesc și să scriu. — Românește, nu este așa? — Da, blagorodnice stăpâne. — Altceva mai știi? — Știu să fac împliniri de bani; am fost cu vinăriciul, cu oieritul și cu fumăritul[1]. — Așa de tânăr? — Da, stăpâne; tata mă lua cu dânsul prin... | 231 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Educațiunea ciocoiului | Ai auzit?... Ai, du-te acum de-ți caută de treabă! Din ziua aceea Păturică se puse pe învățătură cu o silință extraordinară și, în mai puțin de doi ani, învăță limba grecească ca un sofologiotatos; dar el nu se mulțumea numai cu atâta. Ce-i folosea lui cunoștința unei limbi moarte și a literaturii ei atât de antipatică... | 207 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Educațiunea ciocoiului | Nu ne putem pronunța asupra acestei maxime; zicem numai că Păturică ar fi fost în stare să dea contemporanilor săi o dovadă strălucită că ea se realizează câteodată. Picătura găurește piatra, zice un alt proverb. Se poate și nu se poate; acela însă care realizează acest proverb este un om mare în felul său. Păturică er... | 229 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Educațiunea ciocoiului | După ce pleca boierul la curte, se ducea la vătaful și-i făcea o mulțime de lingușiri; apoi, după ce-și spăla feligenele de cafea și curăța bine ciubucurile, se închidea în camera sa și se da cu totul la citire și la meditațiuni, petrecându-și astfel timpul până la ora prânzului, când, după obiceiul său, se așeza pe tr... | 219 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Educațiunea ciocoiului | Bietul om o iubea foarte mult și, pentru mai marea lui nenorocire, era gelos ca un turc. Astfel dar, după multă chibzuire și reflecțiune, se decise a o pune sub privegherea unui Argus. Măsura nu era rea, dar prezenta mari dificultăți în privința alegerii unui individ care să împlinească acest important serviciu. Prima ... | 203 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Educațiunea ciocoiului | — Poruncește, stăpâne! zise prefăcutul ciocoi, înaintând către stăpânul său cu mâinile puse pe piept și cu ochii plecați către pământ. — Ia spune-mi, Dinicule, cum trăiești tu în curtea mea? Te mulțumești de bucatele cu care te hrănesc și de hainele cu care te îmbrac? — Foarte bine, stăpâne; nu sunt vrednic să mulțumes... | 238 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Educațiunea ciocoiului | Ai, ce zici tu, bine m-am gândit? — Foarte bine, stăpâne. Paza bună trece primejdia cea rea, zice parimia. — Deși Duduca mea este foarte înțeleaptă și n-am simțit până acum nimic despre dânsa... — Așa este, blagorodnice stăpâne, ai dreptate. — Dar pentru mai mare siguranță te-am ales pe tine, ca să o păzești. — Când es... | 203 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Educațiunea ciocoiului | — Să trăiești, copilul meu! și, deodată cu vorba, bagă mâna în buzunarul anteriului și scoțând cincizeci de ruble zise: Ține, Dinicule, și să fii cuminte, mă înțelegi tu? Păturică, ca ciocoi fin ce era, înghenunche dinaintea fanariotului, îi sărută mâna cu cea mai mare umilință și făcu să cadă din ochii săi de șarpe do... | 209 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Educațiunea ciocoiului | Am în mâini pe țiitoarea grecului, patima lui cea mai de căpetenie; în sfârșit am cheia acelui strălucit viitor pe care-l visez de atâta timp. Ce fericire, ce neprețuită fericire!... Aceasta este o cheie cu care cineva deschide chiar porțile raiului... Și de ce nu?... Eva a scos pe Adam din rai, ca să dea prilej altei ... | 230 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Educațiunea ciocoiului | Vie, de va putea! Pe când Păturică își crea în imaginația sa aceste realizabile visuri, ușa camerei sale se deschise și intră un țigan înlăuntru. — Ce cauți aici, cioară? zise ciocoiul supărat. — Mă iartă, logofete Dinule, dar am venit să-ți dau o carte de la băbaca dumitale. — Ad-o-ncoace, cioară, și piei din ochii me... | 222 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Educațiunea ciocoiului | Părinteasca dumitale scrisoare de la 17 zile ale lunii lui mai am primit-o cu nespusă veselie și m-am bucurat din rărunchi că te afli sănătos, căci eu, din mila cerescului Părinte, mă aflu întru toată întregimea sănătății. Bucură-te, taică, și iarăși bucură-te, căci, deși am slujit doi ani la postelnicul pe îmbrăcămint... | 181 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Ipocriții în luptă | A doua zi după întrevorbirea confidențială dintre postelnicul Andronache și Dinu Păturică, acest din urmă străbătea strada Caliții cufundat în meditațiuni serioase. Preocupațiunea lui era atât de mare, încât de multe ori se lovea piept în piept cu trecătorii de pe drum; dar pe când se afla în dreptul caselor lui armaș ... | 203 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Ipocriții în luptă | întrebă vătaful, mândru de pozițiunea sa. — Nimic nou, nene Niculăiță! — Unde te duceai așa iute și cu capul între urechi? — La cucoana Duduca. — A! a! înțeleg, la țiitoarea stăpânu-tău. Și ce ai să faci acolo așa de dimineață? — Îi duc un răvaș. — Din partea cui? — Dintr-a stăpânului meu. — Dar ce, s-a împăcat cu dâns... | 206 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Ipocriții în luptă | — O fi iubind-o, mă nene Niculae? Ai, ce zici? — Mi se pare că da, fiindcă nu înțeleg cum ar putea să facă atâtea comedii dacă n-ar iubi-o? — Și ce comedii face? întrebă Păturică cu nerăbdare. — Trece cu lăutari pe la miezul nopții, se oprește dinaintea ferestrelor ei, oftează, cântă și celelalte. — Numai atât? — Ba și... | 205 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Ipocriții în luptă | — Voiești să afli pricina pentru care te opresc? — Da, căci eu iubesc pe stăpânul meu și nu voiesc să-l văd înșelat de o femeie desfrânată și fățarnică. — Ești prost, băiete! Tu nu știi ce va să zică patima dragostei.Ascultă: tu o să te duci la stăpânu-tău și o să-i spui că greaca îl înșală, nu este așa? El deocamdată ... | 204 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Ipocriții în luptă | — Ți-ai găsit! Ba o să-i spuie, și încă chiar fără voia lui, căci astfel merg treburile dragostei. He! he! băiete. Tu ești un copil de ieri-de-alaltăieri, nu știi nimic. Ascultă-mă pe mine, că sunt lup bătrân, am dat cu capul de pragul de sus și am văzut pe cel de jos. Când bărbatul și femeia se iubesc și țin în drepta... | 221 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Ipocriții în luptă | Dinu Păturică salută pe mentorul său și plecă înainte, mulțumit de povețele lui, căci găsise într-însele o completă aprobare a politicii sale. Ajungând la casele Duducăi, el intră pe portița cea mică, sui scara și se puse jos, în pridvor, pe un pat de scânduri acoperit cu un chilim de Țarigrad. Era pe la orele nouă de ... | 258 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Ipocriții în luptă | În toate nopțile, după ce expedia pe amândoi adoratorii ei, se ungea pe obraz cu alifie vânătă; dimineața se ștergea cu albuș de ou, se aburea cu cărămizi încălzite în foc și stropite cu apă de salcâm, apoi se spăla cu apă de pelin. Acestea le făcea ca să întindă pielea obrazului și să dispară zbârciturile; apoi se ște... | 223 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Ipocriții în luptă | Dar chera Duduca, care era personificarea fineții și a vicleșugului femeiesc, pricepu fățărnicia chiar sub acel văl de prostatică modestie. Ea citi scrisoarea până la un loc, fără să lase a se zări pe figura-i vreun semn de surpriză bună sau rea; dar când ajunse la partea aceea prin care postelnicul îi recomanda pe ace... | 214 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Ipocriții în luptă | Trecură câteva momente, în care acești doi actori se priveau unul pe altul, fără să pronunțe o vorbă măcar. Această tăcere scrutătoare semăna foarte mult cu liniștea aparentă a două fiare ce stau de se observă cu o prefăcută nepăsare mai nainte de a sări cu asalt una asupra alteia. În fine, greaca hotărî să dea asaltul... | 220 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Ipocriții în luptă | — Mă voi supune în tăcere la orice va găsi cu cale milostivirea ta. Greaca, văzând marea ipocrizie și falsa resignațiune cu care ciocoiul primea aceste lovituri groaznice, se spăimântă, dar nu disperă. — Așa precum îți zic, răspunse ea, o să te pun să tai ceapă la bucătărie, să speli vasele, să tai lemne, să aduci apă ... | 204 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Ipocriții în luptă | Prima idee ce-i veni în minte fu de a rupe legăturile de amor cu calemgiul, singurul mijloc de a se pune în siguranță despre spionajul lui Păturică; pe dată însă ce se gândi la dulcile momente ce petrecuse și încă petrecea cu acel june frumos, sângele i se concentră în inimă și fața-i se îngălbeni ca ceara. Să ție pe a... | 217 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Ipocriții în luptă | Ai, de! fii mai cu inimă. Dinu năbuși în mica sa inimă bucuria acestui mare triumf și, apropiindu-se de greacă cu o sfială prefăcută, făcu mătanie și-i sărută mâna; apoi își luă ziua bună și se duse. | 37 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | Să lăsăm pe ambițiosul nostru ciocoi în pace a-și face planurile sale pentru exploatarea averii stăpânului său și, în loc d-a-l întrerupe din visările sale ambițioase, să facem cunoscut lectorilor noștri pe postelnicul Andronache Tuzluc. Acest fanariot venise din Constantinopole în suita domnitorului Georgie Caragea și... | 202 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | A fi mare cămăraș al unui principe care are un fiu frumos ca Paris și desfrânat ca Don Juan și a fi ridicat la această demnitate prin intrigile unei principese, frumoasă ca Elena lui Menelau și mai desfrânată decât Frine și decât Cleopatra, este negreșit a poseda cheile minelor de aur ale Californiei. Fanariotul nostru... | 222 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | În acele momente de îndoială și descurajare el devenea posomorât și teribil. Adevărul, pe care Dumnezeu l-a pus și în inima celui mai mizerabil om, se prezenta în acele momente dinaintea lui și, arătându-i oglinda în care se răsfrângeau crimele prin care ajunsese la mărirea în care se afla, pare că-i zicea: “Privește, ... | 225 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | Grecul înțelese însă din trăsăturile feței bătrânului ura ce avea asupra lui; dar nu disperă, ci se duse la principele Caragea, plin de speranță că va dobândi prin forță ceea ce bătrânul îi refuzase prin manieră diplomatică. Trei zile în urma acestei întrevorbiri, banul C... se plimba prin grădina casei sale, absorbit ... | 209 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | Trimisul domnesc se închină până la pământ și, ieșind, se duse că să-și împlinească mesajul; iar bătrânul apucă îngrijat pe o cărare ornată de amândouă părțile cu roze și cu iasomii și se opri dinaintea unui pavilion lucrat în stil oriental. Până a nu pune piciorul pe treptele scării, stătu puțin în loc și se gândi. Nu... | 221 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | Pe dată ce intră venerabilul bătrân în pavilion, toate femeile se sculară în sus și puseră mâinile la piept. Bătrânul le făcu un semn să iasă; apoi, rămânând numai cu juna copilă, îi zise: — Iubita mea copilă, cum te afli? — Foarte bine, tătuțule. — Dară ce, nu vii să săruți mâna scumpului tău tată? — Ba da, tătuțule, ... | 204 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | Ce, nu-mi răspunzi? Te temi oare de bătrânul tău tată? Maria nu răspunse nimic la aceste din urmă cuvinte. Confuziunea și marea întristare ce acoperise fața ei făcură pe bătrân să creadă mai multe lucruri deodată și, ca să poată pătrunde în secretul care făcea pe juna copilă să sufere atât de mult, hotărî să vie de-a d... | 203 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | Oare fiii boierilor pământeni s-au stins din țară? Nu mai găsești pe nimeni decât pe acel fanariot nesuferit? Ura Mariei asupra grecului parvenit mulțumi foarte mult pe bătrân, care, voind să se încredințeze mai bine despre aceasta, se prefăcu că nu observase simțământul de reprobare și de ură al nobilei copile. — Așad... | 203 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | Care fură și despoaie pe lume ziua în amiaza mare și ale cărui mâini păstreză încă mirosul nesuferit al curelelor butcei lui Caragea. Mai bine mă voi îngropa de vie într-o mănăstire și-mi voi plânge în singurătate nenorocirile mele, decât să primesc a fi soția celui mai necinstit dintre ciocoii lui Caragea. Bătrânul bo... | 215 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | După dânsul venea fie-sa cu oamenii și femeile casei, dintre care un june ca de douăzeci de ani, îmbrăcat cu anteriu de maniță, cu giubea de pambriu, lungă până la pământ, și legat la cap cu un taclit cadrilat, ieși înainte și coborând scara cu mare grabă deschise ușa caretei, iar după ce intră boierul într-însa, se su... | 222 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | Arhitectura acestui palat era vagă și nedeterminată; era o zidire sau o grămădire de material în care se vedeau mai multe ordine de arhitectură, imitate în ceea ce au ele mai grosolan și mai neregulat. Fațada ce privea către Podul Mogoșoaiei avea un balcon în formă de chioșc turcesc, mobilat cu divanuri și lavițe tapeț... | 241 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | Interiorul curții prezenta vederii o panoramă foarte curioasă și variată: în mijloc stau înșirate caretele și butcile boierilor; mai încolo, vizitiii lui vodă plimbau armăsarii îmbrăcați cu cioltare cusute cu sârmă de aur; dinaintea unui rând de odăi numai cu un rând, tufecciii, arnăuții și satârașii își curățau armele... | 220 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | Poporul saluta din toate părțile pe venerabilul bătrân, iar el răspundea printr-un surâs dulce, punându-și mâna dreaptă la barbă și la frunte. Ajungând la scara palatului, feciorul deschise ușa butcii și ajută bătrânului să se coboare; apoi îl urmări pe scară până la perdeaua sălii de primire; acolo boierul se opri puț... | 215 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | Cum intră banul în sală, un slujitor strigă cu glas puternic: “Marele ban C...” Bătrânul boier înaintă câțiva pași; apoi se opri în loc și salută pe toți boierii, iar după aceea merse cu pași statornici și maiestoși până la treptele tronului, privi pe domnitor cu un ochi în care cel mai mare fizionomist n-ar fi putut s... | 233 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Postelnicul Andronache Tuzluc | Banul se supuse ordinului, iar postelnicul Andronache, după ce făcu lui Caragea un compliment adânc și plin de lingușire, părăsi sala cu inima cuprinsă de bucurie. | 26 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Românul și fanariotul | Era mai mult de o oră de când banul aștepta în camera grămăticiei venirea domnitorului. În timpul acela nenorocitul bătrân, rămânând singur, începu a se gândi la toate nenorocirile ce apăsau țara; uneori i se ridica sângele în față și devenea teribil, iar alteori se concentra în inimă și devenea palid ca un mort. În ac... | 221 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Românul și fanariotul | — Te amăgești, măria ta. Toată această tulburare îmi vine dintr-o durere de cap de care sufăr. — Îmi place să te cred, și ca să te ajut a ieși dintr-această tristă stare, am să-ți spun un ce nou, care te va înveseli. — Și eu, ca o slugă plecată a înălțimii tale, voi asculta cu cea mai mare băgare de seamă. — Postelnicu... | 212 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Românul și fanariotul | — Nu? — Nu, măria ta. — Acum înțeleg mai bine tulburarea ta de adineauri; ești și tu din taraful boierilor răzvrătiți[1]. Nu te juca însă; nu cuteza a te pune cu mine; tremură de răzbunarea mea. Ai uitat oare că padișahul mi-a dat sabie și topuz, ca să vă sfărâm oasele când vă veți răzvrăti? — Știu prea bine, măria ta;... | 219 |
Nicolae Filimon | Ciocoii vechi și noi/Românul și fanariotul | Motivul ce-l îndemna și mai mult la prudență erau știrile cele rele ce primea pe toată ziua de la Constantinopole. Astfel dar, și-ascunse mânia cu finețea aceea proprie fanarioților și, luând deodată un aer mai vesel, zise: — Dacă toate câte-mi spuseși despre postelnicul vor fi adevărate, cată să-ți mărturisesc că ai d... | 176 |
Nicolae Filimon | Don Pasquale. Operă comică în trei acte | Prima reprezentare a acestei opere devenind o monstruoasă profanare din cauza multelor greșeli ale orchestrului și ale unora dintre artiștii chemați a o interpreta, nu-i vom da loc în coloanele revistei noastre pentru că a-i face o dreaptă critică ar fi să ieșim din limitele prescrise de buna cuviință, și aceasta nu in... | 258 |
Nicolae Filimon | Don Pasquale. Operă comică în trei acte | Cu chipul acela succesul nu putu să fie decît strălucit și nici că putea fi altfel daca ea fu cîntată și jucată de aceste patru talente de reputațiune europeană. Dar pe cînd nenorocitul Donizetti culegea laurii acestui triumf, Teatrul operii cei mari din Paris îi pregătea daca nu căderea gloriei sale muzicale, dar pier... | 374 |
Nicolae Filimon | Don Pasquale. Operă comică în trei acte | Nu putem însă trece cu vederea că, în actul al II-lea și al III-lea, fu puțin cam esagerat; dar asta o atribuim mai mult licenței cei mari ce permite școala operei comice italiane, decît d-lui Fruzzi. Partea muzicală a acestui rol fu și ea binișor interpretată, comparată cu meziile vocale ale artistului nostru, a căror... | 222 |
Nicolae Filimon | Don Pasquale. Operă comică în trei acte | Ariile: Sogno soave e casto De miei prom’ anni, adio[4] din primul act, și: Cerchero lontana terra Dove gemer sconosciuto[5] din actul al doilea, probează de-ajuns observările noastre. D-la Alfieri, cu toată silința ce a pus, n-a putut reuși să ne prezenteze pe adevărata Norina, spirituoasă și plină de prefăcătorie, ca... | 209 |
Nicolae Filimon | Don Pasquale. Operă comică în trei acte | În partea muzicală, ca și în cea artistică, n-a reușit, fiindcă ariile acestui rol, ca să li se dea o esprimare înnemerită și cu succes, cer a fi cîntate cu cea mai posibilă chiaritate și vivacitate; și tocmai acestea lipsesc cu totul de la d-la Alfieri. Daca prin revistele trecute am arătat oarecare mulțumiri d-lor ar... | 202 |
Nicolae Filimon | Despre noua trupă italiană | Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face și profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtășește publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul și pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii ita... | 288 |
Nicolae Filimon | Despre noua trupă italiană | Tot ce putem însă zice, deocamdată, este că această companie, privită din puntul de vedere al personalului din care se compune, diferă mult din cele ce am avut pînă acum și putem zice că dacă d-nii artiști vor corespunde cu pompoasele titluri ce li se dau, vom avea estimp o companie complectă și bună, care, de va fi și... | 243 |
Nicolae Filimon | Despre noua trupă italiană | Plecînd de la acest punct de vedere, vom arăta acum lectorilor noștri care este profitul ce poate să tragă impresariul dintr-o companie îndoită și care sunt acelea ce privește pe publicul amator de teatru. Un impresariu care posedă două primadone, doi tenori și doi baritoni are un avantagiu îndoit, pentru că el împarte... | 265 |
Nicolae Filimon | Despre noua trupă italiană | Iaca titlurile pe care se bazează speranțele noastre, iaca pentru ce avem dreptul de a cere de la d. Hiotu a ne da un teatru nu de primul rang, căci astfel nu poate să ni-l dea din mai multe cauze, dar un teatru bunicel, compus așa ca să întreție pe spectatori și să ne formeze gustul muzical, iar nu a ne pune în trista... | 209 |
Nicolae Filimon | Despre noua trupă italiană | Osebit de aceasta mai cerem — și tot fără să ieșim din dreptul nostru — a ne da o garderobă mai bogată și mai fidelă epocei operilor de reprezentat, ca să nu ne întoarcem iar la cele vechi, adică să vedem pe cavalerii scoțiani din Lucia di Lammermoor îmbrăcați în costume italiane după timpul lui Carlo Visconti, iar pop... | 223 |
Nicolae Filimon | Despre noua trupă italiană | Nu dorim 25 de opere pentru o stațiune, cum avu imprudența a ne promite repozatul Danterny, nu vom avea o asemenea bizară pretențiune, dar vom cere de la impresariul actual a ne da tot ce s-a obligat prin angageamentul său cu guvernul, vom pretinde a se reprezenta toate operile trecute în program și nu vom mai suferi a... | 238 |
Nicolae Filimon | Despre noua trupă italiană | Iaca ce pretinde publicul teatrului italian de la actuala impresă, de la d. Hiotu. Fi-va el oare auzit? I se vor împlini oare aceste cereri, atît de drepte pe cît sunt de moderate? Asta nu se poate prezice; timpul o va demonstra. | 42 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian (2) | Prin articolul nostru din no. 74 al gazetei Naționalul arătarăm maltractarea ce suferi publicul în anul trecut din partea domnului contracciu al operei italiane; și fiindcă noi, mediocritățile literare, am contractat de mult timp urîtul obicei de a nu scri nimic fără a da și dovezi autentice, fortificarăm articolul nos... | 244 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian (2) | După o asemenea sentință trăsnitoare, dată în contra libertății presei sau a licenței, după cum să esprimă celebrul scriitor, eram în drept a ne aștepta la o combatere plină de espresiuni nobile și bine cumpănite; dar ne amăgeam, căci celebrul scriitor fără nume, uitînd că condamnase licența, făcu ceea ce mediocritatea... | 259 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian (2) | Mîndru că a pledat cauza clientului său mai bine decît Cicerone, celebrul scriitor vine din nou a ne insulta, zicînd că „daca am fi avut o idee mai exactă de subvenția ce priimesc teatrele cele mari precum Scala de la Milan sau Opera mare de la Paris, vom vedea că cu subvenția ce dăm noi nu putem pretinde lucruri mari“... | 249 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian (2) | Tot publicul teatrului s-a bucurat cînd au aflat că esploatarea teatrului de operă s-a încredințat unui june român, iar noi i-am strîns mîna cu cordialitate, crezînd că ne va scăpa de spinoasa datorie de a mai scri pentru teatru. Dar cînd am văzut că ne pune pe scenă artiști ca Ghedini, Zenoni, Colombo și Giusti, ce fu... | 226 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian (2) | Oamenii aceștia, oriunde își întorc privirile, nu văd decît angeli coborîți din Empireu ca să-i dilecteze prin formele lor aeriane; pentru dînșii, orice femeie, fie cît de urîtă și prozaică, devine o eroină de ale lui Byron sau o virgină din paradisul lui Mahomet, cu buze de carmin, cu fața mai albă decît crinul, cu ce... | 211 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian (2) | De esemplu, coți amatorii de operă credeau că în anul acesta o să avem artiști italiani foarte buni, și aveau tot dreptul să crează astfel, căci totul era favorabil pentru realizarea acestei legitime dorințe: Italia era în rezbel, și teatrele ei închise; guvernul dă o subvenție bunicică, iar abonații se întrec a-și țin... | 218 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian (2) | D-aci rezultă că tonurile acute de la re, linia a patra, pînă la si acut sunt țipătoare și unele foarte puțin întonate, iar de la re în jos sunt atît de puțin sonore, că de multe ori nu se aud; cu alte cuvinte, tezaurul vocal al acestei cantatrice se compune din note țipătoare și de ventriloc. Privită și din partea dra... | 246 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian (2) | Ca artistă dramatică a dat dovezi și în Traviata, și în Maria de Rohan, că înțelege bine caracterile ce reprezintă; mai cu seamă în scena agoniei din ultimul act al operei Traviata, ne-a făcut să vedem pe adevărata Violetă precum o descrie Dumas-fiul în frumosul roman Dama cu camelii. Doamna Carolina Gherdini, primadon... | 237 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian (2) | Defectul acesta provenind din puțina esperiență ce are în arta teatrală, credem că cu timpul se va corecta. D. Schviff, al doilea primo-tenore, are o voce guturală, fără vibrație și semi-răgușită (voce velata); osebit de aceasta, respirațiunea, fiindu-i foarte scurtă, îl pune de multe ori în pozițiunea de a nu putea le... | 229 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian (2) | Personagele secondare nu sînt nici mai bune, nici mai rele decît cele din anul trecut. Aruncînd acum privirea asupra orchestrei, vedem că această interesantă jumătate a totului din care se compune opera, în anul acesta, este mult mai rău combinată decît în cel trecut. Avem numai cinci prima violine, și din acestea unel... | 231 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian (2) | Noi suntem de părere a se îndatora impresariul să le reprezinte pe cîte-patru, căci altfel abonații și publicul întreg s-ar vedea atinși în dreptul și ambițiunea lor. Încheiem această revistă făcînd apel la partea inteligintă a domnilor abonați și public ca să ceară de unde se cade îndreptarea acestei flagrante violări... | 76 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 | Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate să auză pe artiștii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîșie societatea întreagă, au să plătească enormele prețuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica cu antreprenorul de ... | 202 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 | Răul dar vine numai din nesațiul de cîștig al întreprinzătorilor și din marea înlesnire ce găsesc acești oameni de a sfîșia condițiile contractelor, fără teamă de penalitate sau răspundere. Contractul antreprizei actuale, deși încheiat prin violarea obiceiului de concurență adoptat la noi de mai mult timp, conține însă... | 227 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 | Art. 16. Antreprenorul va fi dator a avea o gardirobă bogată și conformă cu operile ce se vor da, reprezentînd fidel costumul epocelor în care se petrec scenile etc. Art. 17. Repertoriul sezonului va fi de 16 opere din cele mai bune, ce le va însemna antreprenorul direcției teatrale; din aceste 16 opere, douăsprezece v... | 234 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 | Art. 35. Daca după cele dintîi trei reprezentații de la începutul sezonei, ce se vor da una după alta și în care va trebui să debuteze toți artiștii, vreunul din artiști nu va plăcea publicului, antreprenorul va fi dator a aduce altul, iar daca și acel preschimbat n-ar mulțumi pe public, atunci direcția teatrelor va ad... | 255 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 | În contract se prevede îndatorirea de a ne da un cor compus de douăzeci și patru individe de ambele sexe. În realitate însă, corpul acesta, care constituie unul din cele mai esențiale elemente ale operei, cea mai mare parte fu recrutată din tot ce are Bucureștii mai nemuzicabil. Unde sunt acele patru opere noi prevăzut... | 204 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 | [2] Unde sa văzut vreodată mulțimea aceea de buchete de partit și clachiorii cei nerușinați care, prin zgomotoasele și intempestivele lor aplaude, lipsea pe public chiar de plăcerea de a asculta muzica astfel precum i se da? Pe care teatru sa văzut să se bată artiștii tocmai pe timpul acțiunei și să ceară clemența pu... | 214 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 | Panem et circensescereau romanii de la senat. Nu suferiți să se atingă de pîinea noastră morală și materială, strigă românul de mai mult timp; și astăzi crede că va fi auzit și salvat de individele ce-l speculă cu nedemnitate. | 39 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian | Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se da prin contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru și chiar de dilitant, de a emite aci și opiniunea noastră cu un chip gratuit, permițîndu-ne a face oarecari băgări de seamă asupra ace... | 207 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian | Lăsînd la o parte defectele trecutului și chiar ale prezentului, să vedem despre viitoriu, cu atît mai mult că suntem pe calea progresului, în ajunul îmbunătățirilor de tot felul. De aceea, facem aci o espozițiune despre diferitele condițiuni ce se cer neapărat pentru îmbunătățirea teatrului nostru de operă și punerea ... | 248 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian | Afară de aceasta, violoncelul primo, flautul, clarinetul, oboe, tromba și cornul primo, aceste instrumente primarii, ce au mai adeseori soluri, să fie jucate de artiști de distincțiune și de talent, ca să poată esecuta, frumos și cu toată preciziunea cerută de gust și de artă, solurile scrise pentru fiecare dintr-însel... | 215 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian | Iată condițiunile cele mai proprii, dupe părerea noastră, să putem avea în viitor teatru bun. Ca să putem dar avea toate cîte ziserăm mai sus, se cer mai întîi două condițiuni fără care teatrul va sta pe loc. Prima condițiune este de a se mări resursele teatrului sau, ca să fim mai bine înțeles, subvențiunea lui, căci ... | 279 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian | Precizarea condițiunelor contractului și paza lor riguroasă fiind principala garanție pentru progresul teatrului nostru, ne permitem a o cere și aceasta, și avem dreptate a o cere, cu atît mai mult pentru că am avut ocaziunea de a ceti unul din contractele încheiate cu impresarii din anii trecuți și am văzut cu părere ... | 208 |
Nicolae Filimon | Despre teatrul italian | Departe de a crede că am pătruns pînă la sorgintea răului ce distruge astă frumoasă instituțiune muzicală ce face deliciul publicului sau că am găsit remediul suprem spre a-l vindeca; din contra, noi arătăm aci că răul e mare și întins în toată economia corpului teatral și că nu se poate îndrepta decît prin aplicarea u... | 177 |
Nicolae Filimon | Ernani. Operă serie în 4 acte | Muzica acestii opere este una din compozițiunile maestrului Verdi sau, putem zice, singura care a plăcut mai mult publicului nostru și pe care o înțelege mai bine; cauza este că geniul celebrului maestro cînd a creat această delicioasă operă, a fost mai mult inspirat de accentele melodiei decît de acelea ale armoniei. ... | 210 |
Nicolae Filimon | Ernani. Operă serie în 4 acte | D. Carlo Liverani a cîntat prea bine rolul lui Ernani, și daca n-ar fi scos din cînd în cînd cîte o notă răgușită, ar fi fost admirabil. D. Steller, în partea dramatică a rolului lui Carol V, regele Spaniii, n-a lăsat nimic de dorit; dar în partea cantabilă a acestui rol a fost prea mediocru în raport cu ceea ce se cer... | 251 |
Nicolae Filimon | Ernani. Operă serie în 4 acte | Orchestrul, corul, au mers prea bine pentru că au fost bine întonate, însă disciplina măsurei în esecutare tot s-a simțit în mai multe părți ale operii. Costumele sunt mai conforme cu epoca și locul decît cele cîte văzurăm pînă acum pe scena noastră. Manoperile decorurilor ar fi bine să se facă cu mai multă celeritate,... | 66 |
Nicolae Filimon | Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale | Daca politica își are facțiunele sale sau doctrinarii săi de diferite nuanțe și culori, nici muzica nu fu scutită de asemenea lupte, are și ea partidele sale împărțite în retrograzi, staționari, progresiști etc. Omul, înainte de toate, e om și în calitatea aceasta își are slăbiciunele sale provenite ori în construcțiun... | 222 |
Nicolae Filimon | Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale | Tenorul, în adevăr, deși are o voce cît se poate de suavă, dar el e cam diform. Baritonul, deși posedă o voce dulce, însă ea nu are nici forța, nici estensiunea cerută de partițiunele de bariton ale operilor lui Verdi. Orchestrul, afară de vro cîțiva artiști, nu e decît o adunătură de individe necapabile și fără discip... | 224 |
Nicolae Filimon | Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale | Au trecut timpii Normei, lui Don Juan și ai Mutei di Portici. Acele melodii lîncede și fără nici un gust, acele litanii popești pline de învîrtituri puteau să placă poate părinților noștri; pentru noi însă să cere muzica de Verdi. Rossini, Bellini, Mozart și Auber nu se pot pune în comparațiune cu acest mare geniu, uni... | 210 |
Nicolae Filimon | Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale | Dar bine, domnilor, sublimele geniuri ale nemuritorilor maeștri Mozart și Auber nu merită oare și ele a lua parte în discuțiunea aceasta? Ați uitat oare că daca muzica a ajuns atît de sublimă prin pana nemuritorului Rossini și altor celebri compozitori italieni, germinile tutulor frumuseților ei melodice și armonice, e... | 232 |
Nicolae Filimon | Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale | Timpii de astăzi se deosibesc cu totul de aceia în carii primii maeștri se încercau a da lumii o melodie regulată și un sistem armonic precis; acum poate că ne aflăm într-o epocă deplorabilă, de decadență; dar cine poate otărî că mîine nu vom începe un drum nou spre perfecțiune? Să se esecuteze madrigalele scrise în se... | 232 |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.