Split (1)

train · 12.5k rows

author stringclasses 19 values	title stringlengths 4 133	paragraph stringlengths 2 3k	word_count int64 1 502
Nicolae Filimon	Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale	Nu, domnilor, artele înaintează și se perfecționează după civilizațiunea în care să află popoarele ce le cultivă și vin în decadență cînd acele popoare le părăsesc; ba încă unele se pierd cu totul, precum spre esemplu: oglinzile cu care Archimede Sicilianul voia să arză galerele romane, focul grecesc (grégeois) și bals...	216
Nicolae Filimon	Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale	Daca prin condițiunele sociale și climaterice popoarele diferă atît de mult unul de altul la gustul muzical, aplicînd această regulă și la individe în parte, demonstrăm că acela care își găsește plăcerea în muzica lui Bellini trebuie să fie de un caracter înfocat; aceia care combătură pentru Rossini și Donizetti trebui...	179
Nicolae Filimon	Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană	Astronomii moderni strigă din toate puterile să nu avem frică de comeți, căci ei nu sunt decît niște corpuri luminoase și cu coadele lungi care, negăsind pe nimeni să-i ia în serviciu, umblă rătăcind pe bolta stelată a cerului, fără a pricinui cuiva vreun rău. Părerea acestor învățați poate să fie prea adevărată, mai c...	215
Nicolae Filimon	Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană	Unul dintre dînșii veni într-o zi cu soare și se puse de-a lungul Constantinopolului. Ei bine, nu trecură nici două minute și veni Mahomet II de îl încongiură și, cu toate că constantinopolitanii pe timpii aceia erau foarte viteji și plini de virtuți încît nu ai fi găsit un trădător măcar în tot Imperiul Bizantin (deși...	210
Nicolae Filimon	Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană	Așadară, dupe cum ziserăm, de la descălicătoarea romanilor pe acest frumos pămînt și pînă în ziua de astăzi, cîte invaziuni și alte nenorociri nu au suferit toate acestea? Cine îndemna pe națiunele de peste Dunăre și Carpați a lăsa pămîntul nașterii lor, soțiile lor, copiii lor, și a veni, unii cu pericolul de a fi îne...	253
Nicolae Filimon	Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană	Acum însă, acea demoazelă nu mai are decît vreo două-trei note la coardele de jos și vreo cîteva la partea celor acute, dar și acestea rău întonate, lipsite de sonoritate și țipătoare, iar notele de la mijloc, care sunt cele mai interesante la un soprano, le-au luat cometul, împreună cu jocul de scenă, în locul căruia ...	217
Nicolae Filimon	Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană	Dar cometul, în calitatea sa de inamic al fericirii noastre și a talentelor acestui mare artist, îi luă acele melodioase și suave tonuri și-i dete altele, tremurătoare, răgușite și fără sunet, iar în locul acelui sublim joc de scenă ce avea mai nainte, îl dotă cu niște gesturi care seamănă prea mult cu convulsiunele un...	231
Nicolae Filimon	Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană	Avem șase violine prime, dintre care numai vro două-trei esecutează, iar celelalte fac numai notele acelea ce le vin mai bine la socoteală. Avem patru violine seconde care, chiar de ar fi sunate de cei mai mari artiști, tot nu ar fi de ajuns ca să producă cantitatea aceea de sunete cerută atît de mult de regulele compo...	218
Nicolae Filimon	Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană	59 al Naționalului. Iată tabloul companiei melodramatice din anul acesta, desemnat cu coloarele cele mai conștiințioase. Iată celebritățile pentru care bunul nostru public plătește enorma sumă de galbeni una sută opt pentru loja de primul și secondul ordin și galbeni șaptezeci și doi pentru cele de al treilea, răspunși...	104
Nicolae Filimon	Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti	Abia apăru afișul teatral ce anunța reprezentarea operii Favorita pe scena teatrului nostru, și mulți din amatorii de muzică începură a-și face întrebarea daca opera anunțată este aceea pe care au scris-o Donizetti pentru Teatrul operii cei mari din Paris sau este vreo compozițiune ieșită din pana vreunui maestru fără ...	204
Nicolae Filimon	Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti	Arătăm dar că, la încetarea lui Rossini de a mai scri, iar mai cu seamă de la moartea lui Bellini, Teatrul operei cei mari din Paris se văzu silit a se mărgini în repertoriul său cel vechi. Nici o operă de pană italiană nu venea să ridice de asupră-i acel văl de monotonie! Nici un compozitor nu cuteza să scrie pentru a...	203
Nicolae Filimon	Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti	Muzica de la această operă, după părerea mai multor renumiți maeștri ai timpului nostru, împlinește mai toate condițiunile reclamate de arta muzicală și dramatică. Ea este un buchet sau un potpuri compus din toate frumusețile ce poate da arta melodiei și a armoniei unui maestru de geniu. Tot este caracteristic într-îns...	204
Nicolae Filimon	Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti	Ce ar fi oare daca s-ar da unui om cu puțină cunoștință de carte Divina Comedie sau Faust, ca să le facă lectura pentru distracțiune? El ar adormi în adevăr! Ei bine, tot cam așa s-a întîmplat și cu publicul nostru la mai multe părți din această operă. Dar să lăsăm această dizertațiune și să mergem înainte. Afișul teat...	243
Nicolae Filimon	Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti	Cu toate acestea, romanța din actul al patrulea au cîntat-o cît se poate de bine, afară de do falset, care fu foarte rău pronunțat și ne dete ocaziunea de a asculta, pentru prima oară pe scena noastră, note de ventriloc; fu însă foarte bine recompensat de către un amator de prosperitatea teatrului, atît numai că acea r...	207
Nicolae Filimon	Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti	D-la Zenoni, în rolul Favoritei, au demonstrat pînă la evidență că observările ce i s-au făcut în operile jucate pînă aci nu sunt pasionate, după cum le califiază unii, ci din contra, pline de veritate. Vocea acestei soprane e țipătoare, fără espresie și de un caracter nedecis; aceste defecte sili pe artista noastră a ...	206
Nicolae Filimon	Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti	D-la Giovanoli, în rolul ei de seconda parte, făcu tot ce-i stete prin putință și reuși a trage asupră-i bunavoință a publicului, care o salută cu aplaude și buchete de flori. Corul și orchestrul au fost bine. Despre marea punere în scenă am avea foarte multe de zis; ne mărginim însă a arăta numai că decorația de la in...	208
Nicolae Filimon	Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano	Criticul, fie teatral sau de orice altă specialitate, trebuie mai întîi de toate să fie bine inițiat în specialitatea sa, să studieze cu o profunditate subiectul ce voiește a critica și, în espunerea criticei ce va face, să arate adevărul fără parțialitate sau pasiune, căci altfel el devine, poate și fără voia lui, un ...	240
Nicolae Filimon	Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano	Venind iarăși la muzică, arătăm că maestrul Donizetti, care era totodată mare compozitor și mare literat, înțelegînd foarte bine sublimitatea caracterilor principale din libretul acestei opere, învesti partea fiecărui protagonist cu o muzică totodată sublimă și caracteristică, căci daca poetul puse în partea miss Lucie...	218
Nicolae Filimon	Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano	Partea lui Edgardo Ravenswood, amantul Luciii, este scrisă tot pe acel stil și tot așa de sublimă ca și aceea de soprano, cu deosebire numai că în muzica cu care este investită să vede respirînd două mari pasiuni, amorul și răzbunarea. Partea lui lord Asthon pare oarecum mai scadentă, dar cauza aceasta nu vine de la ne...	207
Nicolae Filimon	Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano	Partea instrumentală (orchestrul) este destul de robustă și ornată în mai multe părți de armonii pline de efect și de o frumoasă invențiune. Vorbind acum despre modul interpretării acestui cap d-operă de către artiștii d-acum, ne vedem siliți a arăta că ariile de la partea muzicală a miss Luciei nu să potrivesc tocmai ...	320
Nicolae Filimon	Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano	Am cere o egalitate mai mare în pronunțarea notelor, dar ne temem să nu ne răspunză cu versurile următoare: E defectul vocei, Nu e vina mea. Tenorul Stigelli, în partea lui Edgardo de Ravenswood, nu făcu decît a esprima scheletul notelor scrise de Donizetti, iar nu sublima idee a acelui compozitor. Cauza nu fu decît vo...	212
Nicolae Filimon	Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano	Despre jocul de scenă nu zicem nimic, fiindcă fizicul său cel antidramatic ne scutește de a-l mai critica și din punctul acesta de vedere. Partea muzicală a lordului Asthon fu bine susținută de d. Steller; ar fi putut fi mult mai bine dacă artistul nu s-ar fi aflat puțin cam indispus. Cu toate acestea, publicul, care r...	209
Nicolae Filimon	Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano	Noi nu criticăm ca să scrim, nici scrim ca să facem paradă de noi, sau spre a ne face cariera. Cînd am luat pana în mînă, n-am avut alt scop decît acela de a biciui viciul sub care căzuse și în care se află chiar astăzi teatrul italian. Am scris fiindcă, ca român, nu am putut suferi să vedem sugrumîndu-se în leagăn cea...	108
Nicolae Filimon	Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi	Este necontestabil că teatrul italian, la noi, ca și în celelalte țări, are multe datorii de împlinit ca să corespunză cu fidelitate misiunii lui. El urmează a fi întocmit astfel pe cît să poată servi nu numai de distracțiune și petrecere, dar și de instrucțiune muzicală publicului nostru. Numai atunci se poate introdu...	208
Nicolae Filimon	Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi	Fără a ne grăbi ca să aprețuim cu un chip favorabil modul adoptat de impresariul actual, d. Danterny, vom face deosebirea între ambele direcțiuni printr-un paralelism cît se poate mai just. Ar fi nedrept să nu mărturisim că fosta direcțiune a făcut din cînd în cînd să cînte pe scena teatrului nostru cîte un artist de m...	246
Nicolae Filimon	Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi	Iată ce am cerut de la fosta direcțiune. Ce ne-a dat ea oare din toate aceste? În adevăr, mai nimic. Își a împlinit ea oare cel puțin angagiamentul? La aceasta putem răspunde cu negativa. Ce a făcut dar? În fiecare an ne-a adus cîte unul sau doi artiști buni, iar restul a fost niște nulități muzicale. Un cor discordant...	233
Nicolae Filimon	Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi	Costumele rustice de diferite locuri, precum în Somnambula, Elixir d’amore, Luisa Miller și Linda, erau unele și aceleași, adică o uniformă: corpul de gardă a lui St. Ermandad, care vine în Barbiere di Sevilla să împace gîlceava din casa doctorului Bartolo sau, ca să zic mai bine, să compuie finalul primului act, era t...	209
Nicolae Filimon	Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi	Scene întregi se scoteau din opere, pentru că artiștii nu erau capabili a le esecuta! Se anunțau pentru fiecare semestru teatral cîte patru sau mai multe [opere] noi și abia se reprezintau două sau trei! Iată spectaculul ce ne-a dat fosta direcțiune, iată cum și-a împlinit condițiunile angagiamentului! Acum să vedem ce...	208
Nicolae Filimon	Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi	Am asistat la toate reprezentările date pînă astăzi și am putut aprețui în justa ei valoare opera italiană de estimp, și daca n-am rămas foarte încîntați, cel puțin urechea n-a suferit, ca în alți timpi. În imparțialitatea noastră putem mărturisi că am simțit o îmbunătățire în totul și un început de teatru de operă car...	241
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale	Sicilia, acest locaș al soarelui, insulă a ciclopilor, teatrul celor mai poetice aventure mitologice, patria Ceresei și a lui Triptolem, delicioasa grădină a Italiei, care făcu pe frumoasa Venere a-i da preferință mai mult decît încîntătoarelor dumbrăvi de cedri și chiparisi din insulele Cnido și Cipro; patria primitiv...	276
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale	Acolo, Bellini, după ce studie mai întîi muzica vocală și să esersă bine la piano-forte și alte instrumente, la 1819 să consacră cu cel mai mare amor la studiul contrapuntului sever, avînd de maestru pe faimosul profesor Tritta, apoi pe Raimondi, iar mai pe urmă pe Zingarelli, directorul conservatorului, unic maestru c...	212
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale	Splendidele succese ce avură aceste slabe încercări ale lui Bellini pe teatrele napolitane îi dete curagiul de a intra în arena compozițiunii teatrale și astfel, la 1827, părăsi Neapole și veni la Milan, unde, abia sosit, priimi din partea direcțiunei Teatrului de la Scala obligațiunea de a scri o operă serie pentru de...	250
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale	Adevărul însă este că opera a căzut și căderea a venit mai mult din defectele ei, pe care le-au cunoscut mai în urmă chiar autorul. După aceasta scrise pentru Teatrul Fenice din Veneția opera I Capuletti è Montecchi. Ca să compuie astă operă, el avu a să lupta cu multe dificultăți, dintre care cea mai mare era că subie...	224
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale	Anul 1831 fu cel mai fericit din toată viața acestui compozitor. Opera Norma, compusă pentru Teatrul de la Scala, acest cap d-operă de tot ce e mai sublim, mai grandios și mai patetic în arta muzicală, ridică pe maestrul Bellini la cel mai înalt grad de celebritate, la care mulți din compozitori aspirară, dar prea puți...	239
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale	După două luni de petrecere în sînul familiei sale și al amicilor săi de adolescință, părăsi pămîntul nașterii sale și se duse la Veneția, unde îl așteptau cu nerăbdare ca să scrie o operă. Dar cu toată silința ce depuse, din multele intrigi ce se iviră la reprezintarea ei, căzu și fu aspru criticată de presa venițiană...	237
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale	Dar acest splendid triumf fu cel mai din urmă care îl priimi aci pe pămînt. O inflamațiune a intestinilor rău tratată îl răpi din mijlocul amicilor și a adoratorilor săi și-l trimise în sînul eternităței. El muri la 23 octombre 1835 la Puteaux, aproape de Paris. Pierderea acestui compozitor acoperi de doliu Parisul și ...	129
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Concertul de violin dat pe teatrul nostru de d. Hiubsch ne inspiră ideea de a da lectorilor noștri o prescurtare din viața și operile celebrului și neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toți aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument de la invențiunea lui și pînă în zilele n...	217
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Dar acest profesor, neavînd cunoștințe de ajuns ca să dea elevului său o instrucțiune conformă cu marile dispozițiuni muzicale ce avea, îl recomandă lui Giacomo Costa, directorul colegiului muzical din Genova, sub a cărui direcțiune făcînd mari progrese, la 1792, în etate de opt ani, scrise cea dintîi compozițiune a sa...	235
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	După aceasta luă lecțiuni de contrapunt de la renumitul contrapuntist Gheretti și în șase luni reuși a învăța contrapuntul liber aplicat la stilul instrumental. Înturnîndu-se iară la Genova la 1797, întreprinse prima sa călătorie artistică, împreună cu părintele său, și după ce se prezintă pe scena celor mai principale...	251
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Nobilul diletant numaidecît îi dete o violină de faimosul fabricant Guarnieri. Paganini, ca să nu abuzeze de bunătatea făcătorului său de bine, pe dată ce săvîrși concertul se duce a-i da instrumentul înapoi și a-i mulțumi pentru bunătatea ce avusese de a-l împrumuta. Neguțătorul însă nu voi a priimi violina, zicîndu-i...	233
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	După d. Fétis, junețea acestui om estraordinar e plină de anecdote relative la diferite materii, însă noi, voind a rămînea fidel promisiunei ce am făcut lectorilor noștri de a le da o schiță numai din viața acestui artist, vom arăta progresele și triumfele sale artistice, iar din anecdote vom cita pe acelea ce credem a...	201
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Trei ani trecură în cele mai sublime estase de amor și plăceri, dar daca e adevărat că amorul este un delir care curînd sau mai tîrziu piere împreună cu poeticele impresiuni ce-l înconjoară, ca să dea loc raționamentului, aceasta se întîmplă și lui Paganini, căci într-o frumoasă dimineață părăsi insula Citerii, fără să...	223
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Anunță pentru acel concert o galanterie muzicală intitulată Scene amoroase. Aceea însă ce mișcă curiozitatea auditorilor și îi puse în uimire fu armatura violinei lui Paganini, care nu avea decît două coarde, pe cea de solși cea de mi, cu care acest straordinar violonist voia a esecuta compozițiunea sa. Tendințele acei...	214
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	El promise a face astă încercare și dupe trecere de prea puțin timp anunță superba sonată militară intitulată Napoleon I. Teatrul ducal, în seanța decisă pentru esecutarea acei piese, era plin de tot ce poseda Ducatele Unite mai prețios și mai sublim în aristocrație, armie și bele-arte; toți așteptau cu cea mai mare ne...	220
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	În fine, începu esecutarea, dar abia sună vro două-trei note și coarda de mi se rupse; acest incident pricinui un rîs omeric în tot auditoriul; artistul însă, fără să se impresioneze cît de puțin de această manifestare puțin favorabilă, esecută concertul său numai pe trei coarde cu o atît de mare preciziune și eleganță...	226
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Refuzul acestei dame îndemnă pe artistul nostru a invita pe faimoasa baletistă Pallerini, ce era totodată și distinctă cantatriță, ca să ia parte la concertul său. Această din urmă artistă, învinsă de rugăciunile lui Paganini, priimi, dar cînd se văzu față cu publicul își pierdu curagiul și cîntă cu oarecare sfială, av...	234
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Cauza care înfuriă atît de mult pe publicul din Ferrara, ce altfel e prea indulgent, veni d-aci că între locuitorii din acel oraș și din orașele circumvecine esista de mult timp un antagonism civic, care mai pe urmă transformîndu-se într-o ură personală, inamicii locuitorilor din Ferrara calificară pe acești buni oamen...	207
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Spre împlinirea acestui scop ea chemase la curtea de Toscana pe cele mai mari celebrități muzicale, dar în seara decisă pentru acest divertisment muzical, Paganini, după ce esecută vro cîteva din magicele sale compozițiuni cu o perfecțiune și cu un entuziasm de admirat, se duse numaidecît în camera sa și îmbrăcă unifor...	249
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	La care Paganini răspunse cu cea mai mare liniște și în stilul cel mai laconic: — Mă voi căi, da! numai de-mi va prisosi timpul, dar temîndu-se de răzbunarea ei, numaidecît părăsi balul și luă drumul către Milano. Ajunse la Milano în primăvara anului 1813, tocmai în timpul cînd se punea pe scena Teatrului de la Scala b...	205
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Fama acestuia ajungînd pînă la dînsul îl electriză așa de mult, că părăsi Ancona fără a-și lua ziua bună măcar de la cei mai intimi amici ai săi. Ajungînd la Milano, aceea ce făcu mai întîi fu de a se duce la Teatru de la Scala, ca să auză pe celebrul violonist francez. Îi plăcu prea mult maniera de esecutare a acestui...	207
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Aceste fraze zise cu un ton plin de orgoliu și de răutate, deși cam sperie puțin pe Lafont, era însă el care provoca și urma a priimi lupta. Regulară programul concertului și după asta se despărțiră. Această luptă artistică, divulgîndu-se în oraș și umplînd de curiozitate pe toți amatorii de muzică, fu cauza că în sear...	224
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	O circumstanță de felul acesta i s-a mai întîmplat încă o dată la Piacenza cu un violonist polonez numit Lipinski, dar rivalul său era de o forță mai inferioară decît aceea a lui Lafont. La 1819 vizită Roma în care culese cele mai frumoase laure pentru coroana sa artistică, prin concertele publice și particulare ce det...	205
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	După ce mai întreprinse și alte călătorii artistice în Italia, la 1827 se opri la Roma și dete vro cinci concerte pe scena Teatrului Argentina, care-i procură din partea pontificelui Leon al XlI-lea ordinul numit „Pintenul de aur“ și brevetul de membru al Academiei muzicale din Roma. D-aci se îndreptă către Florența și...	223
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Cei mai mari poeți se întreceau care de care să compuie:mai întîi oda sau sonetul pentru glorificarea numelui acestui celebru artist. Moda chiar luase numele lui; pălării, vestminte și orice alt obiect de lux trebuiau să fie „à la Paganini“; chiar cînd cineva zicea în conversațiune vreun frumos apropo sau dacă la jocul...	231
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Fama lui fiind ajunsă înainte de dînsul la Paris printr-o serie de etudine pentru violină, publicate de mai mult timp în acel oraș și care deveniseră o enigmă pentru toți jucătorii de violină, pusese într-o mare mișcare pe toți violoniștii cei mai însemnați; afară de aceasta, reputațiunea sa europeană și succesele cele...	238
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Asta dete ocaziune anecdotelor următoare. Paganini avea obiceiul de a nu călători niciodată cu sume mari de monedă la dînsul; d-aci vine că la sosirea sa în Londra nu poseda mai mult decît 3.500 franci, sumă ce după felul vieții ce trăia el nu-i putea fi de ajuns decît pentru două sau, mult, trei zile. Atacul jurnalișt...	213
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	În dășărt fură toate amenințările locandierului, căci el rămase neînduplecat; însă dupe o jumătate de oră se văzură pîn cele mai principale unghiuri ale orașului Londrei afișuri care arătau că celebrul Paganini va da în acea seară un concert de violină și va începe acel concert printr-o piesă compusă într-adins pe tema...	202
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Locandierul, care venise și el în teatru, atras mai mult de curiozitatea de a vedea pe creditorul său cum o să facă să plouă bani, rămase cu totul uimit cînd în setea sa de monedă văzu căzînd pe lîngă Paganini acea ploaie de aur. După săvîrșirea concertului, artistul nostru, de multa emoțiune ce simțise, căzu într-un f...	243
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	După ce-și termină acel contract, făcu o călătorie artistică în toată Anglia, din care trase un folos de 20.000 funți sterlingi, apoi să întoarse în Francia, unde mai dete vro cîteva concerte cu același succes, iar după aceea se duse în Italia și cu mulțimea banilor ce cîștigase din concertele sale își cumpără mai mult...	308
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Cauza morții sale era oftica în gît, de care suferea de mai mult timp. Această incurabilă maladie făcînd mari progrese din cauza dezordinilor vieții acestui mare artist, pe la principierea anului 1839 triumfă cu desăvîrșire asupra delicatului său fizic. După consiliul medicilor el străbătu Francia și se duse a se stabi...	216
Nicolae Filimon	Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini	Starea sănătății sale mergea tot spre mai rău, din care fu silit a se duce la Nisa, unde dupe puține zile plăti tributul naturei la 27 mai 1840. Un scriitor italian, în memoriile sale asupra acestui mare artist, zice că: „În ultima noapte a esistenții sale el se părea prea liniștit; dormise puțin, dar cînd se deșteptă,...	91
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	Celebrul maestru Verdi, devenind atît de mult popular prin frumoasele sale opere muzicale, socotim că n-ar fi de prisos pentru publicul nostru a avea oarecare noțiuni asupra vieții și scrierilor sale. Luînd de autoritate pe biograful său Bernani, arătăm că el se născu în anul 1814 în orașul Busseto din ducatul de Parma...	202
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	Verdi priimi acest ajutor, fiindcă încrederea ce avea în fortele sale dispozițiuni muzicale îl lăsa să prevază că viitorul va arăta protectorului său că nu s-a înșelat ajutîndu-l și că va putea odată să-și arate recunoștința către dînsul. Mulțumită generozității acestui nou Mecena, ce se numea Antonio Barezzi, fiindcă ...	205
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	Dar acea viață modestă și liniștită nu fu de ajuns ca să înfrîneze secreta impulsiune care îl împingea către viitor și care îi prepara cele mai briliante succese, precum și acea popularitate ce era s-o cîștige cu o repeziciune atît de miraculoasă. Se hotărî a se duce la Milan, dar înainte de a pune în lucrare această h...	221
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	Spre împlinirea acestei obligațiuni, el compuse în toamna anului 1840 opera comică Un giorno di regno sau Il finto Stanislas, care fu priimită cu mare răceală. Vom arăta mai în urmă cauzele care influințară la căderea acestei opere. Verdi, fiind turburat prea mult de acest trist eveniment cu care se ținea legat un altu...	232
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	După triumful ce avu Nabucodonosor, d-l Merelli angajă pe Verdi ca să-i mai compună o operă pentru carnavalul acelui an. Atunci Verdi dete pe I Lombardi, care, deși fu reprezentată în timpul unor rivalități artistice ce făcuseră din scena Teatrului de la Scala o armă de lupte, tot avu unul din cele mai brilante succese...	216
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	În urma acestei repezi espozițiuni de fapte, ni se pare de prisos a mai adăoga că toate teatrele principale din Italia voiră a avea opere noi de Verdi. Astfel, junele maestru, care nu avea lipsă de esperiință, preferă pe impresarii aceia cari îi oferiră mai multe avantage și se legă cu dînșii pentru patru ani, după ce ...	202
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	El știu dar a prezinta înaintea publicului pe artistul mediocru subt un punct de vedere favorabil și pe cel superior în tot splendidul și putintul avînt al inspirațiunii sale, făcîndu-l să dispuie liber de meziile sale vocale și artistice. Am văzut ieșind de sub magica vargă a lui Verdi mulți artiști de reputațiune, da...	234
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	Rolul Giseldei din Lombardi și al eroinei din opera Giovanna d’Arco create de dînsa deșteptară cel mai mare entuziasm în publicul teatrului italian și rămaseră pentru totdauna neimitabile. Debassini, acel june bas care se bucură de o așa înaltă reputațiune și care a putut să atragă simpatia tutulor celor ce l-au ascult...	217
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	Spre a constata această varietate, ne e de ajuns a arăta că în zilele noastre s-ar găsi prea anevoie un maestru care să armonizeze cu atîta grație și colorit putintele și religioasele idei ale operilor Nabucodonosor și I Lombardiși apoi a descrie cu atîta eleganță și naturel mizeriile și pasiunile vieții profane din op...	207
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	Naturaliștii strigau cît puteau că nu văd în compozițiunile verdiane reproducîndu-se fenomenile fizice și armonia imitativă a naturii. Geografii cronologici sau cosmopoliții muzicali cereau din contra să vază coloritul local, pictura cronologică și desemnarea fiecării pasiuni sau sintemintul cu culori grave. Dar cei ma...	271
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	Iată pînă la ce grad de gelozie și de invidie fură împinși acești critici de pasiunele lor. Unii din critici zic că Verdi nu cunoaște bine arta, alții că melodiile sunt monotone și niște plagiate, că părțile reale și masele armonice nu au într-însele nimic maiestos și original; mai zic iară ca armonia nu este tratată d...	228
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	Spuie d-nii critici care fu talentul ce avu fericirea a fi descoperit de dînșii, căci noi în adevăr nu cunoaștem nici unul, ba din contra, ei veștejiră sau pierdură multe talente în prima lor aparițiune, prin veninoasele lor critici. Noi, ținîndu-ne de opiniunea publică, vom defini cu cea mai posibilă claritate talentu...	229
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	Una din cele mai notabile particularități ale geniului său este tactica cea sigură și delicateța cu care știu atît de bine a conduce scrierile sale, chiar de la cei dintîi pași ce făcu în cariera muzicală. Dar ceea ce rămîne un misteriu pentru toți este maniera prin care știu a se imposesa atît de lesne și în puțin tim...	238
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	Alții iar zic că operile acestui maestru au oarecare asemănare cu unele d-ale altor celebri compozitori, noi însă, pe cît vedem că această mică asemănare privește numai la unele idei în parte, iar nu la operă în total, nu putem zice decît că este o calomnie provenită din invidie, fiindcă asemenea mici licențe s-au prac...	264
Nicolae Filimon	Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi	Espozițiunea acestor amănunte asupra calităților muzicale ce a dezvoltat geniul celebrului maestru Verdi nu o făcurăm pentru alt decît numai ca să punem, de se poate, pe publicul nostru într-o mai de aproape cunoștință despre ceea ce a concurat de a face scrierile acestui compozitor atît de populare și preferate scrier...	175
Nicolae Filimon	Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti	Celebrul maestru Donizetti se născu în orașul Bergama din Italia, la 25 septembrie 1798. Părintele său, trăind din puținul venit a unui post civil ce ocupa, nu putu a se determina la felul educațiunei ce urma sa dea fiului său. Tocmai pe atunci se formase în Bergama o școală de muzică prin stăruirea și după proiectul m...	202
Nicolae Filimon	Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti	Disciplina militară, deși riguroasă, nu-l putu opri de a scrie prima sa operă, Enrico di Burgonia, și de a o reprezenta la 1818 pe Teatrul Fenice din Veneția. Dupe dînsa scrise opera Il Falegname di Livonia și Le Nozze in villa, amîndouă comice; iar opera semi-serie Zoraide di Granata, reprezintată în carnavalul de la ...	238
Nicolae Filimon	Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti	Puțin după aceasta scrise pentru Milan opera Anna Bolena, prin care dete o probă de puterea cea mare a geniului său și a profundității studiilor sale. Opera aceasta fanatiză Italia prin originalitatea melodiii și a încîntătoarelor concepțiuni armonice. Într-un moment de o fericită inspirațiune, el scrise pentru teatrul...	206
Nicolae Filimon	Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti	Pînă aci Donizetti scrise pentru Italia, dar la 1833 Teatrul italian din Paris, descurageat din cauza căderii multor opere scrise de maeștri de al doilea ordin, aleargă la Donizetti ca la ultimul refugiu; îl angajă ca să scrie opera Marino Falieri. Scrise această operă, dar nu reuși ca să afle bine gustul publicului fr...	205
Nicolae Filimon	Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti	Dar întorcîndu-se mai în urmă la Neapole, compuse farsa intitulată Il Campanello, apoi la 1836 scrise opera Betli și Asediul de Calais pentru Palermo, iar la 1837 dete pentru teatrele din Roma pe Roberto d’Evereux cu un mare succes, pe care îl plăti prea scump prin pierderea soțiii sale, pierdere nereparabilă și care c...	206
Nicolae Filimon	Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti	Această operă este unica compozițiune scrisă de maestrul Donizetti în care el reuși a da melodii și armonii dupe gustul francez și care îl puse pe un picior egal cu cei mai celebri maeștri ai epocii. Mai scrise și alte opere pentru teatrele Parisului, dar nu de mare importanță. Întorcîndu-se în Italia, compuse la 1841 ...	258
Nicolae Filimon	Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti	Întîmplarea aceasta fu un trăsnet pentru nenorocitul maestru. Întristarea ce simți pentru căderea acestei opere, în care își vărsase toată puterea geniului său, fu atît de mare că-i paraliză facultățile intelectuale. Această deplorabilă stare devenind din ce în ce mai amenințătoare, el fu condus într-un stabiliment de ...	207
Nicolae Filimon	Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti	Astfel își termină cariera vieții acest ilustru bărbat, care în curs de treizeci de ani înavuți repertoriul teatrului melodramatic cu șaptezeci de opere teatrale, serii, semi-serii și comice, din care cea mai mare parte se reprezintă și pînă în ziua de astăzi pe teatrele Europii. Moartea lui fu pentru Italia și pentru ...	57
Mihai Eminescu	Aur, mărire și amor	Se făcea cam în anul 1840 și câțiva, în Iași. Ne trezim în una din cele mai frumoase seri de iarnă. Rece dar luminoasă, ca o cugetare cerească în mijlocul unei gândiri senine se ridică luna palidă și argintoasca mărgăritarul pe bolta albastră și adâncă a cerului Moldovei. Era o noapte italică amestecată cu frigul ierni...	247
Mihai Eminescu	Aur, mărire și amor	Marginile acestor covoare sau scoarțe erau cuadrate roșii și verzi, iar în mijloc, țesut în lână, câte-un idil întreg. Colo o fată dă iarbă verde un[ei] capre, dincolo doi copii îmbrăcați ca-n poveștile dramatizate și care, prin pozițiunile lor, par a afecta reciproce intențiuni subversive. Scândurile de pe jos erau ce...	228
Mihai Eminescu	Aur, mărire și amor	Ș-aceste lucruri se povesteau în românește, căci sunt lucruri care nu se pot spune decât în românește. Limbajul era parte acela al cucoanei Chiriței, parte acela a filozofiei lui Gane ― dacă cunoaște cineva filozofia lui Gane. Samovarele nalte de alamă galbenă fierbeau pe mese și ceștile de ceai împărțite dădeau minții...	207
Mihai Eminescu	Aur, mărire și amor	Din acest soi de oameni s-a recrutat apoi în urmă acel contingent de așa-numiți oameni mari ai României a căror cel mai mic defect era acela că nu știau carte. Aceștia apoi au încurcat lumea amar de vreme, vrând ca să-și recâștige valoarea unei vieți pierdute-n cărți. Nu creadă cineva că vorbesc din ură sau din predile...	214
Mihai Eminescu	Aur, mărire și amor	Erau litografiile institutului Albinei românești, binișor executate, unele copii de pe tablourile maestrilor străini, altele originale. Așa, capul lul Crist în cunună de spini de Guido Reni, Belizar, generalul lui Justinian, ducând în brațe pe călăuzul său mușcat de șarpe, Arhanghelul Gabriel și, în dreptunghi, ambasad...	232
Mihai Eminescu	Aur, mărire și amor	Alături cu căminul, lungindu-și picioarele în curmezișul oblonului, ședea un bătrân cu fața prietenoasă și senină. El era ras și rădăcinile albe ale bărbii îi pudruia fața. Părul alb de la tâmple și de la ceafă era pieptănat în sus, poate cu prea multă îngrijire, spre a acoperi fruntea pleșuvă și naltă, ochii mari, sur...	215
Mihai Eminescu	Aur, mărire și amor	Era însă o-mbătrânire nu dintr-un trai prea repede, prin o consumțiune prea repede a puterii firești. Avea aspectul unui om tare, cel puțin sufletește tare. Deși n-a fi avut mai mult de 25 de ani, totuși părea a fi peste treizeci și cinci. El era uscat și subțire, de o statură de mijloc. Ras, cu o frunte ce se pierdea ...	207
Mihai Eminescu	Aur, mărire și amor	El își rezemase bărbia plină de cot și se uita, neparticipând defel la petrecere, ocupat se vede cu sine însuși și cu visele sale. Fruntea lui naltă, albă, foarte netedă și rondă se pierdea sub părul lung, moale și negru strălucit, care era umflat în vițe naturale mari, care înmulțeau strălucirea părului. Fața lui era ...	222
Mihai Eminescu	Aur, mărire și amor	Botinele de lac cuprindeau strălucit și cu fidelitate formele unui picior mai mult mic. Părul lui strălucit, căzând pe umeri bine făcuți, contrasta cu albastrul postavului. Expresiunea feții lui era tristă, dar nu dureroasă. Cel puțin umerii obrazului, cam ieșiți, arătau că rotunzimea lui slăbise și făcuse loc acelei u...	227
Mihai Eminescu	Aur, mărire și amor	I-ar fi fost urât dacă urâtul n-ar fi fost atât de dulce, un urât ca mirosul florilor de măr care cad scuturate de vânt, urâtul melancolic ce naște în om după ce a citit un idil sau o poezie liniștită, intuitivă, cu bucurii și nefericiri modeste; în asemenea momente omul tânăr simte intrând în el liniștea bătrâneții și...	204
Mihai Eminescu	Aur, mărire și amor	El se-ndreptă spre jucători. ― Mă rog nu vă jenați, zise franțuzește, și-ncepu apoi a ferici damele cu complimentele sale și pe cavaleri cu poantata sa conversa țiune, care pe vremea aceea devenise o modă. Omul rămas nemișcat în tot intervalul acesta era numai Iorgu. De momentul acesta se folosi o damă tânără, cu părul...	208
Mihai Eminescu	Aur, mărire și amor	Ea se uită într-ai lui, de gândeai că i se topesc... ― ...dar, doamnă, nu te iubesc, nu pot. ― Va să zică îți sunt chiar nesuferită. ― Deloc... dar iubesc. De n-aș iubi pe altcineva, desigur că te-aș iubi pe d-ta, căci ești atât de frumoasă ― și afară de aceea îi semeni ei, puțin, dar totuși... ― Dar nu-i de trebuință ...	213
Mihai Eminescu	Archaeus	Netăgăduit că sunt multe lucruri la priceperea cărora nu-l ajunge capul pe-un membru gros de la primărie sau pe-un subcomisar de poliție — deși aceștia sunt în genere oamenii cari pricep tot. Cel puțin când e vorba de espropriarea unei găinării , de insuflarea de respect în cetățeanul măcelari cu măsuri false, oameni m...	204
Mihai Eminescu	Archaeus	Totuși câtă deosebire între ochii de porc a susînțelesului membru și privirea adâncă a înțeleptului de la Königsberg. Care-i adevărul ? Cel văzut clar de un gânsac sau cel abia întrevăzut ca printr-o negură de Kant? Într-adevăr, iată un lucru ciudat. Cel dintâi deosebește lămurit grăuntele de porumb de prundul galbăn, ...	203
Mihai Eminescu	Archaeus	Lumea-n sine rămâne un problem înlăuntrul căruia se ratăcește cîte - o rază slabă, cîte - o fulgerătură 11 pe care cugetătorul adânc o 'ncremenește pe hârtie , pe 12 care, citind-o , se naște în păreții capului tău acea rezonanța lungă care face să vezi într-adevăr că lume și viață sunt un vis. Dar, cum am zis, toate a...	211
Mihai Eminescu	Archaeus	Căci o gândire este un act, un cutremur al nervilor. Cu cât nervii se cutremură mai bine, mai liber, cu atâta cugetarea e mai clară. La ei acest act, prin care cugetarea străină să se repete întocmai în capul lor, nu se 'ntîmplă , pentru că mulțimea citirei și obosirea creierului n-o permite. Cele citite trec ca niște ...	206

Subsets and Splits

No community queries yet

The top public SQL queries from the community will appear here once available.