author stringclasses 19
values | title stringlengths 4 133 | paragraph stringlengths 2 3k | word_count int64 1 502 |
|---|---|---|---|
Ion Creangă | Misiunea preotului la sate | — Dragii mei! Siliți-vă cu toți de a plăti la vreme dările voastre cătră obște și cătră ocîrmuire, pentru că tot spre folosul vostru și al țărei o faceți aceasta. Veți fi auzit că Christos încă a plătit bir, măcar că a fost fiul lui D-zeu. — Fiii mei, într-un an sunt 52 de duminece și alte sfinte sărbători; în toate să... | 211 |
Ion Creangă | Misiunea preotului la sate | Apoi să le arate stricăciunea ce provine din beție, pentru care scop să le aducă esemple prin cari să desfășure și mai mult degradarea și nenorocirea ce provine din beție, din acest vițiu odios, care corumpe din ce în ce mai tare sîngele curat al săteanului, slăbindu-i istețimea și vigoarea brațelor. În felul acesta, s... | 204 |
Ion Creangă | Misiunea preotului la sate | Un lucru este neapărat de a nu se scăpa din vedere. Preotul, pe lîngă alte bune calități, mai trebuie să poseadă o doză bună de curagiu și energie, pentru a brava obstacolele ce are să-ntimpine neapărat chiar la cea întăi încercare a grelei sale misiuni. Cele mai puternice obstacole trebuie să le aștepte din partea crî... | 207 |
Ion Creangă | Misiunea preotului la sate | Sustrageți de la dînșii aceste mijloace neapărat trebuincioase, și misiunea lor la sate va rămînè mai pe jos decît aceea a celui de pe urmă păzitor de vite... Și prin aceasta, nu sufere oare prosperitatea țării și a națiunii? !... | 40 |
Ion Creangă | Iezuitismul în România | Este cunoscut de toți aceia cari au cetit istoria culturei popoarelor cît rău a produs activitatea iezuitismului în cele mai multe țări ale Europei. Societatea omenească n-a avut niciodată mai mari adversari, dușmani mai neîmpăcați decît acești monștri, învăluiți în sacul pocăinței, ascunși supt masca cucerniciei, iar ... | 303 |
Ion Creangă | Iezuitismul în România | În sfîrșit, însă, grație forței noastre naționale, am scăpat de acești oaspeți urîcioși, dar, precum se pare, am scăpat numai pentru a reintra într-un alt purgatoriu, acela al iezuitismului papal. Țara noastră este bună, este ospitalieră, este tolerantă; ea n-a persecutat niciodată religiunile străine din sînul ei. Dar... | 245 |
Ion Creangă | Iezuitismul în România | Traversînd acea colină cîteva minute, un ce extraordinariu ne atrase privirea spre gara Giurgiului cătră un șir de seminariști în număr ca de treizeci de juni, îmbrăcați în costum de clerici, urmați de cîțiva iezuiți. Curiozitatea ne îndemnă să întrăm în gară; tocmai în acel moment sosi și trenul de sară de la Giurgiu.... | 224 |
Ion Creangă | Iezuitismul în România | Iar dacă în România de peste Milcov se găsesc cîteva comune în districtul Neamț și Bacău locuite de unguri catolici, colonizați în timpul lui Ștefan cel Mare și care-și păstrează religiunea, ceea ce dovedește marea toleranță a României, pentru aceia, precum știm, în Iași esistă un seminar catolic (??) al statului nostr... | 210 |
Ion Creangă | Întîmpinare la critica domnului Nădejde | Felicităm cu plăcere voința în bine a domnului I. Nădejde, cetind critica domniei-sale din Contemporanul, no. 6, sub titlul Partea științifică din „Învățătoriul copiilor”, întrucît curiozitatea sa nu cere altă mulțămire decît aceea de a-și colinda spiritul pe nesfîrșitul cîmp al științei, care-i suride pe acest timp de... | 236 |
Ion Creangă | Întîmpinare la critica domnului Nădejde | Adică făptuitori de rele, criminali sîntem, pentru că am îndrăznit a pricepe nevoia unei cărți începătoare mai apropietă de cerințele pedagogice decît precedentele, de ale căror vițioase cuprinsuri, domnul mieu, nu se scandalizază speculantul, ci învățătoriul conștiincios, nu cel ce „n-a împuns odată cu sula”, ci omul ... | 234 |
Ion Creangă | O întrebare d-lui Gorjan | Stimabile domn, În lăcomia d-voastră, de a fi autorul geografiilor tuturor județelor din România, fără nici o sfială, ați copiat planul și metoda din cartea noastră, întitulată: Geografia județului Iași, pentru clasa a II-a primară-urbană și a III-a rurală. Și, pentru județul Iași ați cules de-a gata tot materialul din... | 222 |
Ion Creangă | O întrebare d-lui Gorjan | Lăsînd la o parte planul ce ni l-ați copiat, precum și nomenclatura d-voastră geografică, cu totul greșită și neînțeleasă, venim la materialul propriu geografic, ce l-ați copiat de la noi. Așa, spre exemplu: la pagina 18, după ce ați luat bucățile din cartea noastră, întitulate: una, Așezarea, și cealaltă împărțirea ad... | 203 |
Ion Creangă | O întrebare d-lui Gorjan | La pagina 20, iarăși, ca să nu vi se cunoască urmele copierei, ați stricat așa de rău textul din bucățile noastre, încît nu se mai înțelege nimica din ceea ce voiți a zice. Iată redacțiunea și stilul din cartea d-voastră: „Biserica Sf. Nicolai Domnesc, făcută de domnul Moldovei Ștefan cel Mare, are trei altare, aproape... | 228 |
Ion Creangă | O întrebare d-lui Gorjan | de a copia, ați uitat să treceți și școala militară. Tot la această pagină, mai la vale, unde vorbiți de grădinile publice din Iași, nu v-ați mai ostenit atîta și ați copiat bucata întocmai, după cum se află în cartea noastră, așa după cum urmează: „Grădina de la Copou, făcută în vremea lui Mihai Sturza, domnul Moldove... | 228 |
Ion Creangă | O întrebare d-lui Gorjan | Între altele, d-voastră ziceți că domnii Moldovei au făcut în Iași o biserică și o curte domnească. Oare toți domnii Moldovei au făcut curtea domnească? Și numai o biserică au făcut în Iași toți domnii Moldovei? La pagina 25, începînd a descrie plășile, după ce la fiecare plasă faceți orientarea cu totul greșită, ziceț... | 203 |
Ion Creangă | O întrebare d-lui Gorjan | Așa de bine cunoașteți localitățile dimprejurul Iașilor? La pagina 29, unde vorbiți de plasa Braniștea, după ce ați rupt o bucată din această plasă și i-ați făcut orientarea cu totul greșită, între altele, mai la vale, ziceți că la Sculeni e mare trecătoare în Rusia... O fi pentru vagabonzi, dar nu pentru cei cu pașapo... | 207 |
Ion Creangă | O întrebare d-lui Gorjan | Oare l-ați văzut bine pe unde trece? Tot la această pagină, paragraf. 19, ați copiat textul întocmai, din cartea noastră. Iată-l: „În județul Iași sunt multe păduri, multe podgorii și multe livezi; grădinării cu tot soiul de legume, încă sunt multe, mai cu samă în plasa Braniștea, între Jîjia și Prut. Sunt de asemine f... | 206 |
Ion Creangă | O întrebare d-lui Gorjan | Acest material e întocmai luat din cartea noastră; numai două cuvinte ați schimbat: ați zis: face revărsări, în loc de varsă grozav. Mai departe, stilul este iarăși încurcat și corchezit. La pagina 33 și 34, unde vorbiți de căile de comunicație, toate drumurile sunt copiate din cartea noastră ; numai la „Drumul dig vec... | 201 |
Ion Creangă | O întrebare d-lui Gorjan | Astfel trebuie să-și cunoască țara un bărbat ca d-voastră? Bucata generală de la sfîrșit, pagina 38, încă e culeasă din cartea noastră; dar stilul l-ați schilodit și întortochiat așa de rău, încît numai D-zeu să vă înțăleagă!... În cărticica d-voastră, de 38 pagini, după cum v-am arătat, n-a fost o singură pagină unde ... | 208 |
Ion Creangă | O întrebare d-lui Gorjan | D-voastră credeți, se vede, că ați făcut mari sacrificii, cu 40 bani exemplarul, o cărțulie de 38 pagini, numai tipar curat, planul orașului, fără contururile plășilor și fără conturul general al județului. V-ați luat, se vede, după proverbul care zice: „Din picuș se face căuș”. Și v-ați zis: Dacă aș face cîte-o fițuic... | 250 |
Ion Creangă | O întrebare d-lui Gorjan | Sfîrșind, vă punem dar următoarea întrebare și vă rugăm, stimabile domn, să binevoiți a ne răspunde: Cînd cineva se folosește de munca și sudoarea altuia, cum se cheamă asemine faptă? V. Răceanu, Gh. Ienăchescu și I. Creangă | 37 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | D-l profesor Ioan Pop Florantin a publicat în ziarul Liberalul din Iași, n.n. 104, 107, 109,110, 127, 128, 130 și 131, din luna mai și iunie, anul 1887, un soi de critice și calomnii la adresa noastră, ca autori ai cărței intitulată: Metodă nouă de scriere și cetire pentru clasa I-a primară. Și tot d-nul Florantin este... | 240 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Pentru ca lumea să fie îndeajuns convinsă de ceea ce arată și ce voiește, mai cu samă d-l Ioan Pop Florantin, vom trata pe rînd toate chestiunile atinse de d-nia-lui, din punct de vedere didactic și vom răspunde la toate cu dovezi pipăite, ca să se convingă oricine că cele ce ni se aruncă de către d-l Florantin nu sunt... | 202 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | De asemine, și în privința calomniilor publicate în ziarul Lupta vom căuta a le spulbera în vînt și a-i înapoia, d-lui Florantin, lăcomia de cîștig, ce cu precugetare și rea credință, ni-o atribuie nouă. Istoricul aparițiunei cărței noastre „Metoda nouă” După cum se știe, de pe la anul 1863 pînă pe la 1867, școala norm... | 205 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Căci, în țară la noi, singurul care a înțeles rolul ce joacă știința pedagogică întemeiată pe practică, este d-l Maiorescu, care, în tot timpul profesoratului său de pedagogie, s-a ferit de a îndopa pe școlarii săi cu teorii pedagogice abstracte, fără să fie întemeiate pe o practică adevărată. Pentru acest scop a înfii... | 206 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Totodată am fost și suntem și astăzi, pe cît se poate, în curent cu literatura didactică din Transilvania, încît am cunoscut mai toate lipsurile și toate bunurile abecedarelor apărute acolo, precum: abecedarul d-lui Zaharia Boiu, al d-lui Basiliu Petri, al d-lui Ștefan Pop, abecedarul și Organul pedagogic al d-lui Pope... | 256 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Și astfel am izbutit a alcătui Metoda nouă, așa cum se vede astăzi, carte pe care atîtea sute și mii de copii au învățat și învață a scrie și a ceti cu ușurință. Astfel dar, cînd a apărut Cursul de scriere și cetire, pretins a lui M. Șvartz, cartea noastră Metoda nouă era întocmită și gata de-a o pune sub presă, numai ... | 244 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Și Societatea pentru învățătura poporului român, în urma cererei noastre, a rînduit o comisiune, alcătuită din onorabilii domni: I. A. Darzeu, institutor, M. Buznea, profesor la liceu și mult regretatul profesor Ioan Stavrat. Această onorabilă comisiune, ca și societatea „Junimea”, găsind cartea noastră mai bună decît ... | 207 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Să discutăm deci din punct de vedere metodic și practic, pentru a se vedea dacă este cea mai mică asămănare între una și alta, și dacă M. Șvartz a avut o carte românească, bună de pus în mîna copiilor. Mai întăi trebuie știut un lucru, că M. Șvartz nu era om de școală, adecă n-avea cunoștință în ceea ce se atinge de me... | 209 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | ), n-a făcut alta decît a luat un abecedariu nemțesc și, prin ajutoarele altora, tot așa de competenți, l-a tradus în românește, ca vai de el! Și dacă voiesc d-nii Florantin și Densușanu, pot găsi originalul de pe care a tradus M. Șvartz. Însă, după cît se vede, l-a schilodit așa de rău, traducîndu-1, că n-a rămas din ... | 229 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Apoi, în privința scrierei, M.Șvartz, în loc să caute a introduce de la început litere de acele care sunt mai ușor de scris, din contra, el întroduce chiar de la pagina I-a, literele cele mai greu de scris, precum: a, m și altele. Iar după cîteva lecțiuni, pune și literele mari! Astfeliu dar, chiar de la început, cu ne... | 219 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | ); „gonim în galop”; „vara e verde”; „servule, du-te în sus”; „el zidi un zid”; „zise că el căzu din zi în zi”; „hoțul a hățuit calul”; „jitarul își bate joc de junime” (?!). „Psalmul să cînte”; „vîrful este înalt” (al cui vîrf? ); „Domnul face milă de noi”. „Țăranul lucră” (...?! ); „Elena cîntă un psalm”; „hirurgul c... | 202 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | După ce M. Șvartz ș-a tipărit abecedariul, s-a vîrît, ca oricare evreu, ba în sufletul unuia, ba în sufletul altuia, ca să i-l introducă; și a venit cu această marfă, mărunțușuri și pe la noi. Și ce-i drept, uniia dintre noi, pînă la tipărirea Metodei nouă, i l-am întrodus... Însă, izbindu-ne de atîtea greutăți chiar d... | 201 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Dacă abecedarul răposatului Șvartz ar fi fost bun, să fie siguri domnii Florantin și Densușanu, că o mie de Metode nouă de-ar fi apărut, nu i-ar fi putut lua locul. Și ca dovadă, cînd a apărut ediția I-a a Metodei nouă, ce 40 s-a tipărit în 4.000 de exemplare, s-a vîndut numai în cîteva săptămîni, întroducîndu-se în fo... | 210 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Prin urmare, rugăm pe d-nii Pop Florantin și Aron Densușanu să ne răspundă: ce am fi putut copia din abecedarul lui Șvartz? Lipsa de sistemă? Limba cea neromânească? Ori procedarea nepedagogică? — După trecere de 20 de ani, de cînd a apărut Metoda nouă, tocmai acum se trezește d-l Florantin să ne învinovățască așa de î... | 220 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Acest conducător însă trebuie să se refere atît la cartea d-voastră cît și la abecedarul lui Constantinescu, fiind întemeiate pe același principiu. Fă bine, scrie acea broșură [2]. Eu ți-o voi tipări în tipografia statului. Și de altmintrelea aș dori să te văd explicînd la învățătorii de sat din viu grai, ce și cum tre... | 216 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Aceasta este munca cea mai grea pentru copil și durează un mare număr de zile. Cu abecedarul fără figuri, la cunoașterea literelor, învățătorul și părinții sunt forțați a-i tot spune copilului din nou și din nou sunetul relativ la fiecare literă. Cîtă tortură! pentru învățători și părinți, cîtă greutate și descuragiare... | 231 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | mai avem, zice d-nia-lui, abecedarul de V. Dogariu, tot fără figuri și altele”. D-l Pop Florantin face un pas urieș de la azibucoavnă pînă la aparițiunea abecedarelor; dovadă că nu știe prin cîte faze a trecut literatura noastră didactică, nici cîte forme de abecedare s-au strecurat de atunci și pînă acum, cînd apare d... | 253 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | De asemine și după metoda nominală sau a silabizărei, pe care am primit-o deodată cu întroducerea literelor străbune, și care metodă n-a avut la noi în țară o viață așa de lungă, încă se întîmpină destulă greutate; totuși, după multă trudă din partea învățătorului, buimăceală de cap și dezgust din partea școlarului, ie... | 244 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Ci, tot meșteșugul și toată greutatea bietului învățătoriu este la exercițiile de cetire mai departe, pentru ca să se poată deprinde ochiul copilului cu fizionomia literilor din cuvinte, spre a putea apoi ajunge copilul cu siguranță la cetirea logică și estetică, lucru, despre care d-l Florantin, cît și mulți autori de... | 209 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Mai întăi, o figură înfățoșază o ființă ori un lucru, al cărui nume este un cuvînt; încît, de la cuvînt și pînă la sunetul ori numele literei ce se arată alăturea cu figura, este mare deosebire, și mare confuzie poate să aducă în mintea unui copil, care trebuie să umble pe gîcitele, pentru a nimeri sau a descoperi sune... | 242 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Și încă ceva: lucrul foarte greu, și despre care cu părere de rău vedem că nu poate să-și deie samă atît d-l Florantin, cît și ceialalți partizani ai abecedarelor cu figuri, mai este și acesta, că figurile nu pot să arăte realitatea, chiar dacă s-ar face de cătră un autor cea mai potrivită alegere de lucruri și ființi,... | 225 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Așa, în unele abecedare vezi, bunăoară, pentru a ajuta pe copil la cunoașterea literei r, arătîndu-se prin figură, un rege, cu coroana pe cap, stînd pe tron. Cîtă ușurință nu este de partea cuiva de a crede, că dînd copilul peste această figură, are să-și facă închipuirea că-i un rege, cînd n-a putut vedea în viața sa ... | 205 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Pentru litera c, un fir de ceapă. Iar pentru litera e, figura unui eremit. Auziți, oameni buni! Răspundeți, vă rugăm, cîți copii știu ce va să zică eremit? Spuneți acuma, dacă d-l Pop Florantin nu aiurează?! D-nia-lui singur spune, în critica sa, că ar fi prea greu de înțeles figura unui elefant, și acum găsește de cuv... | 203 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Astăzi, o samă dintre autorii de abecedare nu văd bunătatea unei asemine cărți, decît numai în figuri; și nu se mai gîndesc la alta decît ce feliu de figuri ar iscodi, crezînd că figurile singure au să învețe pe copil a ceti și a scrie, iar nu învățătorul cel sîrguincios și competent. Și dacă unii dintre ei mai știu și... | 209 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Pentru a se putea cunoaște care sistem de abecedar e bun și care greșit, ar fi bine, credem, ca Onor. Ministeriu să cheme pe toți autorii de abecedare în fața unor comisiuni competente și nepărtinitoare, și să pună pe fiecare autor la prubă, într-o școală primară, bunăoară, ca să-și predeie fiecare cîteva lecțiuni din ... | 222 |
Ion Creangă | Răspuns domnului Ioan Pop Florantin | Numai astfeliu de profesori, prin luminile și cunoștințele lor, ni pot îi folositori nouă, învățătorilor primari. D-l Pop Florantin, însă, și alții ca d-nia-lui, cari scot la iveală cărți de nici o treabă, pentru cursul primar, ar face mult mai bine dacă ș-ar declina competența în asemine materie. Calomniile d-lui prof... | 72 |
Ion Creangă | Fragment de autobiografie | Sînt născut la 1 martie 1837 în satul Humuleștii, județul Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulești și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig, județul Neamțului. Întăiu și-ntăiu, am început a învăța cruce-ajută, după moda veche, la școala din Humuleș... | 238 |
Ion Creangă | Fragment de autobiografie | Și așa, de unde pănă atunci mă duceam cu drag la școală, am început a umbla huciu-marginea: o zi mă duceam, două nu, dar tot deprinsesem a ceti oleacă. Tata nu știa carte de feliu, și nici mult haz nu făcea de dînsa. El cam ades îmi zicea „Logofete brînză-n cuiu, lapte acru-n călămări, cam prea te codești la treabă; mă... | 213 |
Ion Creangă | Fragment de autobiografie | De aice urmam la școală, și ori s-a prins cartea de mine, ori nu, dar rîia căprească știu că s-a prins. Aproape de Florii, profesorul Nanu mi-a dat drumul acasă, și de la Broșteni am venit, cu niște plutași, pe Bistrița, la Borca, de la Borca, cu o rudă a mea, pe Plaiul-Bătrîn în Pipirig și din Pipirig la Humulești. Și... | 208 |
Ion Creangă | Fragment de autobiografie | Trei husăși plătea acum tata pe lună pentru mine. O iarnă am învățat și la această școală, căci iarna ce mai puteam învăța, iar vara nu făceam purici mulți pe la școală, trebuia s-ajut acasă: la tras în pieptănași, la nevedit, la făcut țevi cu sucala și la tors cu roata. Cîte trei-patru oci de canură torceam pe zi. Mă ... | 75 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Amu, cică era odată un om, care avea o iapă. Și într-o zi vroia omul să bage iapa în ocol, și ea nu vrea nici în ruptul capului; și înciudându-se omul pe dânsa începu a o bate. Atunci iapa a sărit peste gardul de răzlogi și a fugit într-o pădure depărtată. Iapa era a făta și, peste noapte, a fătat un băiet în loc de mâ... | 207 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Apoi, îndată s-a dus la mă-sa și i-a zis: — Mamă, de-acum înainte mă duc să-mi caut niște tovarăși după gândul meu, ca să fac și eu vo ispravă în lume. Și cum a zis, a și pornit. Și mergând el prin codri, de năduh ce era și de osteneală, a însătat și nu găsea nicăiri apă să beie; dar tot horhăind el încoace și încolea,... | 208 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | — N-am auzit nici de tretinul iepei, necum de Fiul Iepei! zise Sfarmă-Peatră, zâmbind pe sub mustețe. — Încă te faci a râde? Las' că te fac eu acuș să râzi mânzește. Hai la luptă, fârtate, să-ți arăt eu cine-i Fiul Iepei. — Bucuros; da’ din ce vrei? Din luptă să ne luptăm, ori din săbii să ne tăiem? — Ba din luptă, că-... | 207 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Și mergând ei câteva zile tot prin codru, Fiul Iepei a băgat de samă, pe unde mai mersese el, că copacii, cari erau atunci drepți, acum sunt strâmbi, și cei strâmbi, drepți. Văzând el asta, zice cătră Sfarmă-Peatră: — Mă, da’ oare ce dracul să fie, de copacii aiștia din drepți se fac strâmbi și din strâmbi, drepți? — Ș... | 208 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | — Ba din luptă, că-i mai dreaptă, zise Făt-Frumos. Atunci Strâmbă-Lemne apucă pe Fiul Iepei în brațe și-l trântește de se cufundă până-n glezne. Fiul Iepei, rădicându-se de jos, apucă și el pe Strâmbă-Lemne. și când îl trântește, se cufundă până-n genunchi. Strâmbă-Lemne se ridică mânios și, apucând pe Făt-Frumos, îl i... | 207 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Și tot mergând ei zi și noapte prin păduri și codri pustii, într-o târzie vreme au dat de niște curți foarte mari și frumoase. Și ducându-se ei acolo și intrând înlăuntru, n-au văzut pe nimene, ci numai o masă întinsă, plină cu fel de fel de bucate. Și fiind ei grozav de flămânzi, s-au pus să mănânce. Bucatele erau foa... | 204 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Nu trece multă vreme la mijloc, și numai iaca ce vede el o pocitură intrând pe ușă: la stat de-o palmă și cu barba de-un cot, cu capul cât nuca, cu ochii cât talgerele, cu mânele cât fusele, cu picioarele cât drugii și cu șezutul cât o față de arie. Acesta era Statu-palmă-barba-cot, urieșul zmeilor. Și cum întră pe ușă... | 204 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Văzând Făt-Frumos că Strâmbă-Lemne n-a făcut nici o ispravă, a hotărât ca să rămâie de pândă Sfarmă-Peatră, iară el și cu Strâmbă-Lemne au pornit la vânat. Și cum s-au dus ei, Sfarmă-Peatră se făcu o pietricică și se puse sub laiță; și nu trece mult, și numai iaca vede intrând pe ușă pocitura de Statu-palmă-barba-cot, ... | 212 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Nu trece mult la mijloc, și iaca Statu-palmă-barba-cot vine cu o falcă în ceriu și cu una în pământ, și cum întră pe ușă, Făt-Frumos sare iute din cuiu, apucă pe Statu-palmă-barba-cot și, scoțându-l afară, îl duce la un copac gros, pe care crăpându-l de-a lungul cu paloșul, îl bagă pe Statu-palmă cu barba în crăpătură,... | 216 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | strigă Făt-Frumos înfuriet. Iară Statu-palmă-barba-cot răspunse: — Să ne întâlnim la gura iadului de-acum într-un an, și cum au zis, nu s-au mai văzut. După asta, Făt-Frumos a luat de soție pe zâna cea mai mică, care era cea mai frumoasă din toate. Pe cea mijlocie o dădu de soție lui Sfarmă-Peatră, iar pe cea mai mare,... | 205 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Și, în sfârșit, după multă trudă și primejdii, pe care numai niște voinici ca dânșii au putut să le înfrunte, au ajuns la gura iadului tocmai în ziua când se împlinise anul de când Statu-palmă-barba-cot scăpase din mânele lui Făt-Frumos cu copacul atârnat de barbă. Statu-palmă-barba-cot îl aștepta afară cu toată oastea... | 204 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Venind acum și rândul lui Făt-Frumos, începu și el a tăiè înainte, până ce s-a rădicat sângele de un cot mai sus de vârful paloșului, și atunci numaidecât căzu și el mort. În acest timp, numai iaca să și arată pe năframă cele trei picături de sânge despre care spusese Făt-Frumos mâne-sa, când a pornit de acasă. Și cuno... | 204 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Înviază-l și pe dânsul, căci și el, sărmanul, ș-a pus viața în primejdie pentru sfânta noastră tovărășie. Atunci mă-sa oftă și zise: — Dragul mamei, drag! eu am avut numai trei suflete și dacă l-oiu mai da și pe acesta, cu ce mai rămân? Atunci trebuie să moriu! — Mamă! zise Făt-Frumos, d-ta ești de acum bătrână; dă și ... | 203 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Atunci tovarășii traseră hârzobul afară, și, întrebând pe Strâmbă-Lemne de ce a scuturat, el spuse că se cutremura iadul de șuierături și urlete îngrozitoare, „de m-am spăriet”. Atunci Făt-Frumos hotărî ca să se scoboare Sfarmă- Peatră, care se și puse în hârzob, zicând ca să-l scoată și pe dânsul când va scutura. Și d... | 207 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Și tot mergând el înainte, iaca vede niște curți mari, și, apropiindu-se de dânsele, numai iaca ce dă de zâna cea mai mare, care spăla niște cămeși la fântână. Cum se văzură, se îmbrățoșară și, întrând în casă, Făt-Frumos întrebă pe zână că ce putere are zmăul ei și unde se află el acum. Ea spuse că-i dus la vânat și, ... | 217 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Apoi, întorcându-se după buzdugan, îl ia și pornește spre casă. Și, când la podul de aramă, calul zmăului începu a forăi și a da înapoi. Atunci zmăul dădu pinteni calului și zice: De! cal zălud, mânca-ț-ar corbii carnea și lupii oasele! că doar știu că nu-i Fiul Iepei, Făt-Frumos pe aici. — Ba, dacă îl cauți, îl găseșt... | 230 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Și mergând el încotro îi arătase, pe la amează iaca vede niște curți și mai frumoase decât cele dintăi. Și apropiindu-se de dânsele, dă și de zâna cea mijlocie, care și ea tocmai spăla niște cămeși la fântână. Cum se văzură amândoi, se îmbrățoșară. Și intrând în casă, Făt-Frumos întrebă pe zână ca' ce putere are zmăul ... | 201 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Zmăul, văzând că buzduganul său trece înapoi cu atâta putere, suspină și zise: Da' grei oaspeți trebuie să mai fie acasă la mine, de vreme ce mi-au trămis buzduganul înapoi! Apoi, întorcându-se și el după buzdugan, îl ie și pornește cu dânsul spre casă. Când la podul de argint, calul zmăului începe a sări în două picio... | 242 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Zâna îl îndreptă încotro să apuce, ca să găsască mai degrabă pe soră-sa cea mică. Și Făt-Frumos, fără multă zăbavă, își iè ziua bună și pornește. Și mergând el încotro îi arătase, pe la prânzul cel mare iaca vede niște curți mult mai frumoase decât cele ce văzuse până acum. Și apropiindu-se de dânsele, numai iaca ce ve... | 209 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Ș-odată și iè buzduganul din cuiu și-l zvârle înapoi de 24 de mile de loc, și apoi iesă în calea zmăului, punându-se de pândă sub podul de aur de la poartă. Zmăul, văzând că buzduganul său trece înapoi cu atâta putere, zise îngrijit: Măi, da' grei oaspeți trebuie să mai fie la mine acasă, de s-a întors buzduganul înapo... | 236 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Zmeul, cum îl vede, zice: — Vultur, vulturaș! Du-te și adă două picături de lapte, una rece și una caldă; pe cea rece toarn-o pe mine, iar pe cea caldă toarn-o pe cânele ist de Făt-Frumos, că ț-oiu da un hoit să mănânci. Atunci Făt-Frumos îi zice și el : — Vultur, vulturaș! Du-te de adă două picături de lapte, una rece... | 205 |
Ion Creangă | Făt Frumos, fiul iepei | Apoi punând zânele câte pe una în hârzob, tovarășii le traseră afară. Venind acum rândul să scoată și pe Făt-Frumos, el, care era năzdrăvan, știa că tovarășii lui vreu să-l peardă, și de aceea, în loc să se puie el, puse un bolovan mare în hârzob, și tovarășii începură a-l trage afară, dar, când ie la jumătate, frații ... | 75 |
Ion Creangă | Dragoste chioară și amoriu ghebos | Actul I se petrece într-o căsuță din Tătaraș, pe malul Căcăinei, unde-i locul dragalaș... PERSOANELE 1) Zamfir Bîlbîilă, proprietarul casei. 2) Maria Tololoi, ofițereasă alungată de la barbat. 3) Zărghilă, psalt, amorezul Tololoaei. 4) Marița cea mare, fiica Tololoaei. 5) Marița cea mică, a doua fiică a Tololoaei. 6) U... | 210 |
Ion Creangă | Dragoste chioară și amoriu ghebos | Și rob de m-aș vîrî la dînsa, am pentru ce: că-i o dată cucoană și femeie la locul ei. SCENA II Zărghilă, Tololoaia și Bîlbîilă Zărghilă: Sărut mînele, cucoana Mărie! Bine, sănătoșică? Cum ați petrecut, de cînd nu v-am văzut? Tololoaia: A... Cîrnoiu, a Sculeni, a spart fereștile, a dracu ieie a dînșii. A nu hi domnu Za... | 71 |
Ion Creangă | Scrisori către Elena Creangă-Chiței | Domniei-sale, doamnei Elena Gheorghe a Chitei (Chiței), sau preotului Vasile Țifescu, pentru Elena foastă Creangă, la comuna Galu, din județul Neamț, plasa sau plaiul Muntele (prin poșta rurală). La satul Galu. Grabnic. Iași, 1883, august 30 Dragă soră Elenuță, Ni s-a umplut sufletul de bucurie, aflînd că ești sănătoas... | 204 |
Ion Creangă | Scrisori către Elena Creangă-Chiței | I-ași plăti cît de scump, numai să-i am. Scrieți-mi, dacă s-ar găsi, să vă trămit banii. Mi-aș face chiar acum o manta pentru iarnă din sum[an] de noaten. Mai scriiți-ni cum vă aflați. I. Cr. | 35 |
Ion Creangă | Scrisori către Gheorghe Creangă | Ținutul districtului urbei Iași, 3 din luna a șeptea, timpul secerișului la ovreii din Iași. Sărut mîinele și pe dos, și pe față, preaiubiților mei bădiță și leliță Ecaterină. Despre noi veți ști, dupe cum și știți, că suntem sănătoși din grația lui D-zeu. Dorim deci, ca și pe d-voastră această simplă epistolă să vă gă... | 233 |
Ion Creangă | Scrisori către Gheorghe Creangă | și a nevalabilului prohesore din satul rural Țipirigu, cucurigu, sau Pi! pi! ri! gu, care are trei mii de zile pe un an de lei, patru care de cărbuni din pădurea Dumesnicului, pentru văcsuit opincile, și apă cît va putè bea, cu cal cu tot, din părîul trecător pe lîngă băsărică; afară de alte venituri ce-i mai curg de p... | 203 |
Ion Creangă | Scrisori către Gheorghe Creangă | Părintele Ienăchescu vă trimite un sac de complimente, și sărutări de mînă: lui Gogu, Lazarachi, Manole a Lazaroae[i] etc., etc,; se-nțelege pe la toți acei la cari am băut vin mai gustos... Astă-noapte, cînd scriam, am visat că mă suiam la Cetatea Neamțului cu proviantu de trei posci ș-un cozonac, ce-i ducea diaconul ... | 208 |
Ion Creangă | Scrisori către Gheorghe Creangă | Pe vara Elenuța o felicităm de ziua onomastică, dorindu-i fericire și bucurie nesfirșită, de la D-zeu. Vă îmbrățoșăm cu drag, dorindu-vă multă sănătate și bucurie! I. Creangă și Tinca Scrisoare Iași, 1888, iunie 5 (Duminică) Dragă și iar dragă bădiță Gheorghe, Vă sărutăm cu drag și vă dorim din suflet multă sănătate și... | 222 |
Ion Creangă | Scrisori către Gheorghe Creangă | Dorim din suflet a ști cum vă aflați? Toți ai noștri, afară de mine, sunt sănătoși, vă trimitem sf.-voastre sărutări de mîni și îmbrățășări prietenești la toți și la toate. Oare nu-i păcat de D-zeu să nu ne mai vedem noi, așa din cînd în cînd? Dacă nu ne-om mai vedè, cît mai trăim, apoi... morți... D-zeu știe! Ce zici?... | 76 |
Ion Creangă | Scrisori către Zahei Creangă | Domnului Zahei Creangă, la debitul de tutun I. Creangă, din strada Băncei, Iași, Grabnic. Slănic, 1884, iunie 24 Frate Zahei, Mercuri în 13 a curentei, sara, am mas în Tîrgul-Ocna, și joi, în 14, pe la 2 după amează, am ajuns la Slănic. Pe drum și la Slănic, vro cîteva zile, am avut amețele; iar mai ales sîmbătă noapte... | 197 |
Ion Creangă | Scrisori către Ecaterina Vartic | Domnișoarei Ecaterina Vartic, peste drum de școala evreească în Sărărie (devale). La Iași 1884, iuniu 16, Slănic Tincă, Am ajuns joi în 14 la Slănic, m-am așezat la locul destinat și am început a bè apele hotărîte de dr. Băi încă nu mi-a hotărît pînă acum. Hrana este scumpă aici, și se găsește cam cu greu ce-ți trebuie... | 206 |
Ion Creangă | Scrisori către Ecaterina Vartic | (amețele). Dar d-rul mi-a dat ajutorul cuvenit, și mi-am venit în sine. Acum sunt mai bine, mulțemesc lui D-zeu! Spune d-lui Mușnițanu că am primit scrisoarea și-i mulțemesc din suflet, dorindu-li sănătate și bucurie! Lui Zahei de asemene arată-i sărutăriși îmbrățoșeri frățești din parte-mi. Zamfiriței, lui Singhel, lu... | 94 |
Ion Creangă | Scrisori către Vasile Conta | Iubite prietene, Nu știi cît ne-am bucurat noi ieșenii de succesul ce l-ai avut în Cameră. Eu, după cum mă cunoști, parcă înnebunisem de entuziasm, și de, prost oi fi, dar inimă mare am. M-am apucat de am ținut o șezătoare acasă cu Răceanu, Ienăcheacu, Mișu Nicsoi și te-am proclamat cel mai mare orator al nostru. Să tr... | 87 |
Ion Creangă | Scrisori către A.C. Cuza | Domniei-sale domnului A.C.Cuza, la Bruxelles, 22. Chaussee de Wacove, 22, Bruxelles. Iași, 5/17 noiemvrie 1885 Stimabile și mult iubite d-le Cuza, Sunt foarte vesel aflînd că ești sănătos și cred că nu m-ai uitat, căci sufletele nobile mai degrabă se uită pe sine. Doru-mi este și mie de d-ta, dragă, dar mare-i Cel-de-s... | 152 |
Ion Creangă | Scrisori către Mihai Eminescu | Bădie Mihai, Ai plecat și mata din Ieși, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală. Să deie Dumnezeu să fie mai bini pe acolo, dar nu cred. Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi; ș-apoi dă, poate nu-s cu inima curată când grăiesc de fratele nostru că-i cu dracul, în loc să fie cu Dumnezeu. Dar, ia... | 208 |
Ion Creangă | Scrisori către Mihai Eminescu | Cu toată dragostea, Ionică Ieși, 1877, decembre A doua scrisoare Bădie Mihai, Ce-i cu Bucureștiul, de ai uitat cu totul Ieșul nostru cel oropsit si plin de jidani? O fi musai viață burlăcească pe acolo, dar nu se cade să ne uiți prea de tot. Veronica a fost azi pe la mine si mi-a spus că și cu dânsa faci ca și cu mine.... | 231 |
Ion Creangă | Scrisori către Mihai Eminescu | De ce lași pe Veronica să se zbuciume? Te-am așteptat de Crăciun să vii, dar… beșteleu, feșteleu, că nu pot striga văleu, și cuvântul s-a dus, ca fumul în sus, și de venit n-ai mai venit… Aferim… Dar noi, adică Ienăchescu, Răceanu și alți mușterii pentru mâncărică și băuturică bună, am tras un bairam de cel turcesc, cu... | 128 |
Ion Creangă | Scrisori către Nicolae Gane | Scrisoare Iași, 1887, noiemvrie 28 Stimabile domnule Gane, La scrisoarea dumnevoastră am cinstea a răspunde: Tăunul este un fel de muscă lungăreață la trup, de coloare surie-gălbîie, care „mai cu samă, bunăoară, firește, mai departe, vorba burlăcăritului” pișcă vitele (mai ales caii de sex femenin) la partea delicată .... | 142 |
Ion Creangă | Scrisori către Mihail Kogălniceanu | Iași, 1888, noiemvrie 7 Mult respectabile cuconule Mihalache, Mai întăi și-ntăi, respectuos vă felicitez de ziua numelui, dorindu-vă de la D-zeu sănătate „că-i mai bună decît toate”! Iar pre Sf. voievozi Mihail și Gavriil rugîndu-i să vă fie întru ajutoriu mulți încă, mulți ani și buni, pentru mîndria și fericirea scum... | 109 |
Ion Creangă | Scrisori către Titu Maiorescu | Iași, 1876, noiemvrie 10 Stimabile d-le Maiorescu, Vă rog trămiteți povestea Moș Nichifor, pentru ca s-o dau la tipar. „Junimea” din Iași, într-o ședință a sa, pe la 12 noaptea, fiind cam somnoroasă — după obiceiul ei — a votat să se tipărească; poate mai mult pentru încurajare. Sau mai știu eu... poate ca și pentru: P... | 215 |
Ion Creangă | Scrisori către Titu Maiorescu | De acum poate să se povățuiască cu dînsul cum știe și la ce știe. Iertați-mi, vă rog, îndrăzneala! Al d-voastră întru tot supus servitor, I. Creangă Scrisoare Iași, 1881, iunie 11 Stimabile d-le Maiorescu, Ca să vă descriu biserica Buna-Vestire din Iași, nu am nevoie, căci domnia-voastră, care din porunca lui Dumnezeu ... | 202 |
Ion Creangă | Scrisori către Titu Maiorescu | Și cîțiva franci sînt de ajuns unei familii sărace și nenorocite pentru pîine de azi pe mîne. Ceea ce vă lasă inima să dați „cu împrumutare lui Dumnezeu” puteți trimite Onorabilului preot Alexandru Gavrilescu, de la Buna-Vestire care singur mai susține familia numitului diacon de vreo zece luni de zile, prin mila cîtor... | 252 |
Ion Creangă | Scrisori către Titu Maiorescu | Tare am avut dorința să vă văd, cînd ați fost de aniversara „Junimei“, însă nu mi-a fost tocmai bine, și nici nu puteam să scriu ceea ce începusem a scrie pentru România jună, de-mi venia să înnebunesc de necaz. Ferească D-zeu de omul tîmp, cînd începe să facă ceva, că el singur nu știe ce face, decît numai întîmplare ... | 205 |
Ion Creangă | Scrisori către Titu Maiorescu | Vă salut cu adînc respect și vă doresc sănătate și bucurie. I. Creangă Bietul Lambrior, oare nu a călcat pe urma lui Conta? Tare-mi pare rău, sărmanul! Iaca și munca peste măsuri la ce duce! Scrisoare Iași, 1883, maiu 25 Stimabile domnule Maiorescu, La 21 a curentei, corpul institutorilor din Iași mi-a făcut iarăși ono... | 227 |
Ion Creangă | Scrisori către Titu Maiorescu | Vă salut cu dragă inimă și vă doresc sănătate și bucurie. I. Creangă N.B. Ceilalți doi aleși sînt: Ropală, grecușor, dar bun băiat altfel, și Hrisoscoleu, care m-a sfredelit mult împreună cu Săvescu și alți cîțiva, afară de d-l Darzeu, care este un tip de om cinstit în toată puterea cuvîntului. Scrisoare [1887, Septemv... | 213 |
Ion Creangă | Scrisori către Titu Maiorescu | 4 (dacă se mai poate numi stradă o hudicioară dosnică, plină de noroiu păn’ la genunchi, cînd sînt ploi mari și îndelungate, zise și putrede, și la secetă geme colbul pe dînsa). Iar bojdeuca de căsuță în care locuiesc eu de vreo 18 ani e de vălătuci și povîrnită spre cădere pe zi ce merge, de n-ar fi răzămată în vreo 2... | 179 |
Ion Creangă | Scrisori către Iacob Negruzzi | Stimabile d-le Negrutzi, Fost-am și la p. rail... și la rop, rop..., și s-au prins că întru un cuget vor mărturisi pentru chir., fiind rasasiați pînă-n gît de frac... Și că pentru chir. huludețe sunt informați și din partea altora în bine. Însă n-ar fi rău să mai bateți ferul pînă-i cald, că știți cum e lumea la noi. V... | 202 |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.