author stringclasses 19
values | title stringlengths 4 133 | paragraph stringlengths 2 3k | word_count int64 1 502 |
|---|---|---|---|
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | Poate că viața i-a fost scurtată și din cauza temperamentului lui focos, și pînă și frații domnului au fost bănuiți pentru otrăvirea lui. Lumea a crezut că a murit – fiind tînăr și viguros – pentru că ar fi fost otrăvit. În ce privește pe Brâncoveanu, Del Chiaro are toată simpatia pentru dînsul, ca pentru un domn foart... | 214 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | El dă o priveliște generală a țerii. Cunoaște bine șesul de la sudul Bucureștilor, cu pădurile de stejar, pe care le semnalează. În afară de aceasta, el consideră țara mai mult supt raportul producției economice decît supt al pitorescului. Așa fiind, înseamnă și el ceara care se duce la Veneția, untul și mierea care me... | 231 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | Dincolo de Dunăre se întrebuințează tot sarea românească. Minele nu se caută, de frică să nu crească turcii pretențiile lor. Aurul se scoate de țiganii aurari, rudari. Rudarii erau datori să dea cinsprezece ocă de aur în ziua Crăciunului, și uneori vedeai țigani cari se duceau să cumpere aur de la juvaiergii ca să poat... | 203 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | Apoi hanurile făcute după datina turcească, cu prăvălii și odăi de găzduire și grajduri. Erau două mai importante, hanul lui Șerban Vodă și al Sfîntului Gheorghe: pe locul ocupat de Poșta centrală primul, pe locul ocupat de grădina bisericii Sf. Gheorghe al doilea. În pridvorul bisericii acesteia e aruncată o piatră fo... | 244 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | Și în afară de aceasta era, pe vremea Brâncoveanului, un chioșc sau foișor încunjurat cu cele mai frumoase straturi de flori, unde domnul se odihnea și obișnuia uneori să ieie prînzul. În ce privește orașele celelalte, ni se vorbește de Tîrgoviște, unde se văd rămășițile vechii mănăstiri a sașilor, și Del Chiaro este c... | 233 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | În general oamenii aceștia, să-i pui la orice, se pricep, căci se văd băieți de zece ani și mai puțin cari duc caii la adăpat, înjurînd în chipul cel mai înspăimîntător ce se poate închipui, – obicei care nu este numai al nostru, ci și al slavilor și ungurilor. Mai departe ni se înfățișează un popor foarte păstrător al... | 222 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | Laudă atelierele de țesut cu care-și întrebuințează timpul doamnele și fetele familiilor mari. Era o adevărată fabrică în fiecare casă, lucru cu totul dispărut astăzi, – și multe lucruri păcătoase n-ar exista dacă ar fi mai multă ocupație acasă. Românii sînt foarte darnici: pentru aceasta se citează darurile pe care le... | 212 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | Vizitiul nu stă la spatele stăpînului, ci e călare pe calul din stînga; la spatele jupănesei stă cutare dintre servitoarele ei care o întovărășește. Boierii obișnuiesc a merge călări, încunjurați de slugi. Cînd ajungeau undeva, lepădau cizmele și puneau papuci, ca turcii. În odăi sînt divanuri de jur împrejur. Masa est... | 205 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | Spătarul stătea în picioare lîngă domn, dar nu tot timpul, ci numai un ceas, pentru că masa ținea patru și cinci ceasuri; după aceea mergea să mănînce și el în odaia de alături. Se amintesc toasturile, pe care le cunoaștem, și care se ascultau în picioare. Cel dintîi se închina pentru Dumnezeu[6], care n-avea nevoie, d... | 212 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | Mesele acestea se dădeau și de familia mirelui și de familia miresei, și în fiecare familie erau două mese: una pentru bărbați și alta pentru femei. Cînd începea petrecerea, cînta muzica în curte un ceas – și multe din acestea le cunoaștem și astăzi din obiceiurile mahalalelor și satelor noastre –; vineri și sîmbătă, t... | 204 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | Pe urmă iarăși o ședință de băut. Duminecă se face drumul de la casa mirelui la casa miresei. Casa mirelui, a nunilor, ca și biserica, sînt împodobite cu brazi. Fetele încep a juca în curtea unde o să fie nunta, cum s-a văzut din descrierile anterioare. Cînd este nuntă boierească, domnul trimete „jandarmi călări”, seim... | 204 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | Slujba se face în București, la Mitropolie. Un foarte frumos obicei creștin era că se ierta un număr de robi pentru sufletul mortului. La moartea domnului se deschideau și închisorile pentru cei mai puțin vinovați, cari erau lăsați să iasă. Înaintea cortegiului mortuar apăreau seimenii purtînd lumînări, după aceea vene... | 281 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | În ce privește datinele populare, se pomenește de deochi, de postul de vineri, de jocurile copiilor, și de distracțiile, foarte proaste, trebuie să o mărturisim, pe care boierii le împrumutaseră de la turci. Astfel se punea o lumînare aprinsă în mijlocul unei grămezi de făină, în care erau ascunși bani, și un țigan cău... | 265 |
Nicolae Iorga | Opera lui del Chiaro | Această expunere arată și vechimea obiceiurilor noastre și, de multe ori, forma mai curată pe care o aveau în acele vremuri. | 21 |
Nicolae Iorga | Marturi ai luptei de la Prut (1711) | Pentru sfîrșitul domniei lui Brâncoveanu nici un singur călător cunoscut – și nu putem avea speranța să găsim alții, – nu vorbește despre rosturile noastre. Zece ani cari ni lipsesc, și este explicabil de ce: înainte, dacă avem mulți călători, ei veneau nu de hatîrul nostru, ci pentru că pe pămîntul nostru se petreceau... | 201 |
Nicolae Iorga | Marturi ai luptei de la Prut (1711) | Iar Petru a fost învins la Stănilești, în chip rușinos, – el se aștepta să ajungă dincolo de Dunăre, cu nepusă-masa și, neavînd provizii nici în Moldova, unde fusese secetă, nici dincoace, unde Brâncoveanu se pregătise să nu dea nimic decît numai învingătorilor, n-a reușit. Constantin Stolnicul scria atunci că „rușii î... | 216 |
Nicolae Iorga | Marturi ai luptei de la Prut (1711) | Au fost și banchete mari date rușilor, pe margenea tranșeelor, servindu-se „vin de la franțuji”, despre care pomenește Neculce, și li s-a întîmplat rușilor ceea ce se întîmplase și „boierilor” englezi cu cîțiva ani înainte la București, cu mult mai puțină mirare, evident. Însă, pe cînd „boierii” englezi n-au luat nimic... | 218 |
Nicolae Iorga | Marturi ai luptei de la Prut (1711) | Contemporanul La Motraye e un negustor englez care a călătorit în Orient și pentru informația lui, căci este un izvor de căpetenie în ce privește acest Orient la începutul veacului al XVIII-lea: a cules și inscripții, a făcut să se reproducă în cartea lui și monede și ilustrații de toată frumuseța, importante și pentru... | 220 |
Nicolae Iorga | Marturi ai luptei de la Prut (1711) | Cu privire la Dobrogea, ni se vorbește de Babadag, arătîndu-se că aici sînt case rele, dar tîrgul e mare și frumos, „un grand beau bourg”. Crede, cum au crezut mulți, că în acest loc a fost Tomis, care se afla, evident, pe locul unde este Constanța acum. De la Babadag înaintează către Dunăre, ajungînd la Tulcea, un sat... | 213 |
Nicolae Iorga | Marturi ai luptei de la Prut (1711) | Aceasta se explică prin faptul că, supt domnii noștri, oamenii trebuiau să servească două visterii, pe cînd supt stăpînirea directă a Porții una singură, a turcilor. De acolo se străbate deșertul Bugeacului, unde nu se întîlnesc decît turme și din loc în loc cîte o colibă pentru păstori, așa-numitele cîșle ale ciobanil... | 239 |
Nicolae Iorga | Marturi ai luptei de la Prut (1711) | Cu această ocazie înseamnă trei sate care se găseau în direcția Rucărului: „Crisonlitz”, Scala, „Rosnau”, care nu este Rîșnovul din Ardeal. Iată și ce se cuprinde despre Țara Românească. La Motraye ajunge la București, unde stă cîteva ceasuri. Carol al XII-lea cere să i se dea cai și un mehmendar pentru a-l conduce. „O... | 207 |
Nicolae Iorga | Marturi ai luptei de la Prut (1711) | Mobile nu erau: le luaseră turcii cînd făcuseră inventarul averii lui Brâncoveanu, și urmașul acestuia, Ștefan Cantacuzino, vrînd poate ca printr-un act de caritate să șteargă amintirea păcatului mare pe care l-a fost săvîrșit față de ruda care perise la Constantinopol din pîra lui, prefăcuse această frumoasă clădire î... | 202 |
Nicolae Iorga | Marturi ai luptei de la Prut (1711) | Bisericile nu le semnalează cu deosebire, deși erau foarte multe, care au și azi turnurile întregi. Mai spune despre case că sînt în general joase. A apucat Curtea Veche cum o lăsase Brâncoveanu, care a stat foarte multă vreme la Tîrgoviște, înnoind tradiția lui Matei Basarab. Pe vremea aceea curtea era întreagă, dar a... | 207 |
Nicolae Iorga | Marturi ai luptei de la Prut (1711) | Nu e lipsit de interes pentru lucrurile extraordinare petrecute atunci la noi jurnalul acestui vice-amiral, care vine de la Chiev, unde a descris Lavra și sfintele moaște cuprinse înuntru și slujbele ce se fac de călugări. De la Nimirov, de frica bandelor căzăcești, Juel călătorește cu o escortă de un maior cu 50 de dr... | 213 |
Nicolae Iorga | Marturi ai luptei de la Prut (1711) | La 18 e la Soroca și merge la Cainar, Allart oprindu-se la Răut, pe care, cu două divizii, îl urmează. Lipsă de apă. Generalul poposește la satul Gîrla, două mile de la Prut, pe cînd Petru cu alte două divizii și garda ajunge la rîu. Se află că 15 000 de tatari au atacat la trei mile de Iași pe Șeremetov, care pierde 2... | 202 |
Nicolae Iorga | Marturi ai luptei de la Prut (1711) | Carl Ewald von Rönne e trimes în Țara Românească cu nouă regimente de cavalerie și patru tunuri. La 2 iulie apar primele cete de tatari. La 3 a trecut toată cavaleria cu generalul Janus; apoi Allart cu infanteria; se taie cele două poduri. După amiază vine țarul cu garda și restul infanteriei. La 4, infanteria toată tr... | 209 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Am văzut din Chishull că el a căutat să se puie în contact cu reprezintauții bisericii ortodoxe. Că a fost la Sf. Gheorghe, care era pe vremea aceea mănăstire, cu han, închinată patriarhului din Ierusalim, întreținîndu-se din veniturile lui (pe lîngă aceasta era hanul lui Șerban Vodă și altele mănăstirești). În ce priv... | 208 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Multă vreme am crezut că aceasta este o umilință; acum nu mai e nici un motiv să credem aceasta, pentru că, de fapt, nu noi cedam înaintea culturii grecești, ci era altceva: noi deveniserăm patroni ai culturii grecești, cum deveniserăm patroni ai ortodoxiei prin aceea că asupra noastră trecuseră toate datoriile în acel... | 233 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Dar avem și multe știri despre călătorul de un caracter cu totul particular și de o importanță, pentru vremea de atunci, extraordinară, care e Paget. El dorea să cerceteze locurile noastre, și prin urmare a luat toate măsurile pentru ca drumul, în loc să se facă pe calea obișnuită spre Apus, și care ar fi dus prin Adri... | 202 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Mergînd mai departe, pînă la Popești, este întîmpinat de cei doi fii mai mari ai Brâncoveanului, Constantin și Ștefan, întovărășiți și ei de un număr de boieri: doi Cantacuzini, Mihai și Șerban, apoi Radu Izvoranu. Beizadelele erau tineri foarte bine crescuți, și la școala grecească a lui Șerban Vodă, căci tatăl lor nă... | 213 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Însemnătatea audienței de la 25 se găsește în cronica lui Radu Greceanu, care ne face să vedem fastul de care era întovărășită orice „țărmonie“ la curtea bogatului și mîndrului domn muntean. Se trimete o carătă mare și alte trei mai mici cu ginerele brâncovenesc, Radu Iliaș. Fiii domnești duc pe Paget pe scara cea mare... | 228 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Între cele două curți, era, în adevăr, o necontenită emulație, așa încît supt raportul îmbielșugării și strălucirii formelor nici unul nu se lăsa învins de celait. Dealtfel, în vremea aceasta, cînd Moldova era prădată de poloni și stoarsă de turci, Bucureștii aveau o splendoare mult mai mare decît ce se putea descoperi... | 212 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Drumul pe care-l urmează acum îl cunoaștem din atîtea izvoare contemporane: el suie cursul Dîmboviței. Se pomenește și popasul pe care l-a făcut ambasadorul, la Rucăr, după nouă alte „conace” – nu știu dacă era carantină în momentul acela, dar pentru astfel de călători nu se ținea samă de prescripțiile ei. De la Rucăr ... | 227 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Relațiile dintre Brâncoveanu și austrieci, o bucată de vreme rele, s-au îmbunătățit pe urmă, în paguba lui, căci a ieșit compromis din ele. Ceea ce-l durea însă pentru moment era aceasta: că legăturile tradiționale, care țineau de atîtea secole, care aduseseră și atîta folos pentru poporul românesc, fuseseră rupte. Mit... | 226 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Dealminteri Paget va fi primit bucuros, această intervenție și pentru alte motive: englezii s-au arătat mai dușmani față de catolicism decît mulți alții cari au îmbrățișat deosebitele forme ale protestantismului; ei au fost mai militanți și au rămas așa pînă în zilele noastre. Dar, deoarece ortodocșii pe vremea aceea n... | 240 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Doar au făcut calea pe Olt de ia Cîineni, Arxavia, cum ziceau ei. Pe lîngă aceasta populația mai era jignită și din alt motiv: oamenii făceau comerț mai ales cu porci, – căci boierii olteni în special, ca și bogații din Serbia, cu porcii și-au făcut mai ales averile. Cînd au venit austriecii, au scăzut valoarea monedei... | 210 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Afară de aceasta pomenește de mănăstirea Brâncoveni din Romanați, de care se îngrijise Constantin Brâncoveanu în ultimul timp[7]. Între orașe, Craiova este înfățișată ca înfloritoare, avînd un bîlci care ținea patru săptămîni, cu un han al companiei orientale, proprietatea egumenului de Hurez, mănăstirea lui Brâncovean... | 225 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Ceea ce cred că poate interesa iarăși este că mărcile oltene, așa cum le cunoaștem, nu existau înainte de ocupația austriacă; generalul Stainville este cel care le-a hotărît, și cred că și mărcile celorlalte județe s-au luat după cele impuse Olteniei de generalul austriac. În afară de informațiuni geografice ofițerul a... | 222 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Simpli țerani, unii nici nu cetiau bine, și nu înțelegeau slavonește. Nu trebuie să uităm însă că pe vremea aceea în mănăstirile noastre se lucrau traducerile admirabile din grecește care fac cinste acestor lăcașuri. Preoții plăteau episcopului o dată sau de două ori pe an trei-patru lei. Vorbind de boieri, se arată că... | 213 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Se zice aici cu privire la țerani: „țeranul nu e șerb, ci numai țiganii sînt îndatorați cu trupul lor și trebuie să servească nobililor”. Mai departe: „pentru că însă mulți din acei țerani nu sînt moșneni sau oameni așezați cari să aibă pămîntul lor, și trebuie să se facă plugari pe pămîntul boierului, de aceea de mult... | 221 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | În producția țerii, se mai observă că, pe lîngă exportul de porci, se trimet pînă la 1 000 de saci de lînă în Ardeal. Minele se arată neîngrijite, de frica turcilor, deși se citează aurul care se scurge pe Olt, adăugînd că trebuie să se caute locul de unde vine metalul, ceea ce nu poate lipsi. Se amintește că erau „băi... | 222 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Nu este adevărat că în Muntenia după Ștefan Cantacuzino, care a fost prigonitorul și înlocuitorul la domnie al lui Constantin Brâncoveanu, pentru doi ani de zile, ca să isprăvească și el ucis de turci, sau că în Moldova, după trecerea lui Dimitrie Cantemir, s-ar fi petrecut ca o rupere de continuitate, ca o catastrofă ... | 202 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | De fapt, n-a fost așa. Grecii erau amestecați de mult în viața noastră, încă din secolul al XVI-lea, iar în comerț încă din al XV-lea. Dintre doamnele lui Ștefan cel Mare, una a fost o rusoaică din Chiev, dar alta, Maria, era o greacă, din Mangup. Atîția domni fuseseră înainte de aceasta de sînge grecesc, atîția români... | 209 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | În scrisorile lui grecești, el arată că, adesea, cetește în cronicile românești istoria țerii. Oamenii cari au stat lîngă dînsul vorbeau și scriau grecește, precum unii vorbeau și scriau și turcește, nu fiindcă greceasca era limba lor, ci fiindcă ea reprezintă pentru Orient ceea ce reprezintă pentru Occident limba lati... | 276 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Pe vremea lui Nicolae Mavrocordat, care a domnit de două ori în Moldova și de două ori în Țara Românească, călătorii sînt puțini. Erau străini la curtea lui vodă, întrebuințați ca secretari, cum a fost Fonseca, un Nicolae Wolf, polon, firește Del Chiaro, dar călători cari să scrie despre cele văzute la noi sînt foarte ... | 257 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | Era deci de origine românească. Din București Bergler a trimis o parte necunoscută din opera lui Eusebiu, care se afla în celebra bibliotecă a lui Mavrocordat. Tot din această încunjurime domnească s-au expediat lui Fabricius, pentru Bibliotheca graeca medii aevi, știri despre erudiți în Orient: despre medicul Dimitrie... | 237 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | În prefața de la cealaltă carte el se războiește cu domnul, punîndu-i în sarcină cele mai oribile lucruri care se pot spune despre un om, pe cînd laudă pe Dimitrie Cantemir, omul cel foarte învățat. A străbătut apoi Italia și alte țeri, murind cum mor aventurierii. Bogat la un moment dat, el avea 60 000 de galbeni, sum... | 209 |
Nicolae Iorga | Călători apuseni supt Brâncoveanu și Nicolae Mavrocordat | [10] | 1 |
Nicolae Iorga | Un arheolog englez în bucureștii lui Brâncoveanu | Un neașteptat călător englez vizitează principatul muntean pe la mijlocul lungii și prosperei domnii a lui Constantin Brâncoveanu. În april 1702 epigrafistul Edmond Chishull, capelan la factoria companiei Turciei la Smirna (chaptain to the factory of worshipful Turkey Company of Smirna[1]), trecea, în suita ambasadorul... | 256 |
Nicolae Iorga | Un arheolog englez în bucureștii lui Brâncoveanu | Aici, îl cercetează pe sol Brâncoveanu, venit călare, prin grădiniță, și întîmpinat la porțile ei. Urmează învățatul unchi al lui vodă, Stolnicul Constantin Cantacuzino. Ambii sînt descriși, și iată portretele lor: Domnul „e un factor de bună rînduială și disciplină în țară, un învietor al arhitecturii și îndemnător al... | 201 |
Nicolae Iorga | Un arheolog englez în bucureștii lui Brâncoveanu | A doua zi vizita ambasadorului la domn, care-l primește la scări, îi vorbește un ceas și jumătate ș;-l duce la masă, „sumptuoasă”. Lîngă ei doi, așezați, fiii pomeniți ai lui Brâncoveanu, ginerii, boierii; de altă parte suita engleză cu Toma Cantacuzino. Prinz de „măcar șapte ceasuri”, cu mult vin bun și toasturi pentr... | 213 |
Nicolae Iorga | Un arheolog englez în bucureștii lui Brâncoveanu | Chishull cumpără mai multe cărți, între care un liturghieriu. I se vor da cărți grecești de supt aceste teascuri, între altele una plătită de influentul boier Gheorghe Castriotul; Constantin Cantacuzino și-a adus prinosul[4]. Iar se schimbă vizite între vodă și Paget, urmînd aceea la stolnic. De la acesta se capătă un ... | 225 |
Nicolae Iorga | Un arheolog englez în bucureștii lui Brâncoveanu | Întîiul popas spre munte e la Crețulești, unde Brâncoveanu face, lîngă un lac, casa fiului mezin. Al doilea e la Tîrgoviște, unde sălașul e la curte. Casa de vară e frumoasă, de piatră, regulată, „comparabilă cu cele din creștinătatea mai civilizată”; splendide grădini. Încunjurimea place călătorului. Capitala, părăsit... | 253 |
Nicolae Iorga | Un arheolog englez în bucureștii lui Brâncoveanu | Bisericile, și cu toacă, pline de fresce și cu iadul la intrare, sînt „foarte frumoase, bine zidite, bogat împodobite, din bielșug zugrăvite“. La hotarul Ardealului, soli: contele Mihail Mikes și delegații Brașovului, cavalerie imperială; cazacii munteni se retrag. Branul salută cu douăzeci și unul de tunuri pe ambasad... | 192 |
Nicolae Iorga | Alți călători mireni prin țerile noastre pînă la 1700 | Pînă în a doua jumătate a secolului al XVII-lea au fost fără îndoială și călători unguri pe la noi, și, cînd zic: „călători unguri”, înțeleg călători cari vin în calitatea lor națională, pentru că printre călugării catolici cari au stat pe la noi vor fi fost fără îndoială și unguri. Între dînșii se poate număra și Kemé... | 206 |
Nicolae Iorga | Alți călători mireni prin țerile noastre pînă la 1700 | Lipsesc informatori unguri de aceștia pe vremea Rákóczeștilor, strîns legați de domnii noștri, cari înnoiră, într-o formă mai acceptabilă pentru noi, planurile lui Gabriel Báthory, el însuși reluînd planurile lui Sigismund Báthory, de pe vremea lui Mihai Viteazul. După înfrîngerea și uciderea lui Gheorghe Rákóczy al II... | 233 |
Nicolae Iorga | Alți călători mireni prin țerile noastre pînă la 1700 | Iată însă un ungur, care, în legătură cu aceste continui intrigi contra lui Apaffy, vine la București în 1678. Călătoria lui, foarte scurtă, e tipărită în foaia ungurească pentru material istoric, Tötenélmi Tár pe 1881. Se descriu Bucureștii în cîteva rînduri, și persoana lui Duca Vodă, care era „om destul de frumos” –... | 242 |
Nicolae Iorga | Alți călători mireni prin țerile noastre pînă la 1700 | Este lux, dar nu-i aparține numai lui Brâncoveanu bogatul. Și înainte de dînsul era o curte strălucită. Duca Vodă, deși mai puțin avut cu toate foloasele comerțului său, nu era nici el așa de departe. Ca să-l vedem cum se înfățișează, nu în timpuri rele, ca în momentul cînd Magni vine la Iași și vede sărăcia curții ref... | 215 |
Nicolae Iorga | Alți călători mireni prin țerile noastre pînă la 1700 | Duca ar fi putut face un rai din acele locuri bogate, dar el a stat prea puțină vreme, pînă la noul război între turci și poloni, în 1683. Domnul Moldovei a rămas din iunie pînă în septembre 1681 la Constantinopol[4], în palatul lui propriu, nu la Bogdan-Sarai: casa era așezată „dincolo de poarta maritimă a Constantino... | 202 |
Nicolae Iorga | Alți călători mireni prin țerile noastre pînă la 1700 | O astfel de audiență era pe atunci un lucru important chiar și pentru un ambasador creștin: sultanul, ca și împărații creștini, apărea numai încunjurat de un fast extraordinar, vorbind cît mai puțin și de cele mai multe ori deloc; o mișcare din cap, un cuvînt al lui se considerau ca o favoare extraordinară. Vodă merge ... | 208 |
Nicolae Iorga | Alți călători mireni prin țerile noastre pînă la 1700 | Ce s-a petrecut în audiența lui Duca la sultan, numai el a știut. Iese de acolo cu sceptrul aurit, cu buzduganul bătut cu nestimate, care servea, nu numai ca baston de mareșal, ci în mîna domnului avea o altă întrebuințare: un boier putea fi bătut, dar numai cu buzduganul domnesc. I se dă acum o masă de marele vizir, ș... | 201 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Călătorii cari se înfățișează acum pot forma laolaltă un capitol deosebit din istoria acelora cari au străbătut prin regiunile noastre căutînd, sau găsind fără să caute, informații privitoare la dînsele. Sînt aceia cari cercetează Țara Românească și mai ales Moldova în legătură cu războaiele dintre turci și poloni – pe... | 206 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Ștefan cel Mare în cea mai mare parte a luptelor lui a fost lăsat fără sprijin de regele Poloniei, care a dat contingentul său numai în anumite momente și în condițiuni foarte modeste și foarte discutabile. Cînd, la sfîrșitul acestui secol, Ioan Albert, fiul regelui Poloniei, vine în ajutorul lui Ștefan, o face în cond... | 256 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Această luptă, pe care regele Ștefan n-a avut vreme s-o pregătească dar Ioan Zamoyski începuse a o pune la cale, cînd a așezat la 1595, pe Ieremia Movilă în Moldova și a scos pe Mihai Viteazul în folosul lui Simion, fratele lui Ieremia, e apoi stîrnită de turci, de un tînăr sultan, Osman, care avea nevoie să-și cîștige... | 249 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Ardeleanul a făcut astfel o expediție la care au luat parte și moldoveni și munteni, dar care a mers rău, intervenind tatarii, cari prind cea mai mare parte din oaste. Constantin Basarab și Gheorghe Ștefan și-au pierdut astfel tronul, dar nici suedezii, cînd au intervenit pe sama lor, n-au putut să-și ajungă scopul, de... | 224 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Atunci, fiindcă lor li era indiferent pe cine atacă, și-au ales un dușman mai slab, pe care Europa apuseană nu putea să-l ajute așa de ușor, în polonii slăbiți. Deși au suferit înfrîngeri cum a fost cea de la Hotin din partea lui Ioan Sobieski, – pe vremea aceea, emulul lui Zamoyski era numai comandant suprem al armate... | 229 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | A fost în Cipru și în Smirna; a întovărășit chiar pe vestitul călător francez Chardin, a cărui descriere este una din cele mai prețioase cu privire la Turcia din veacul al XVII-lea[2]. Foarte prețioase sînt știrile privitoare la situația creștinilor, în genere, din Imperiul otoman. Cînd sultanul Mohamed al IV-lea pleac... | 227 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Observăm că, armatele chiupruliilor mergînd prin Dobrogea, începe a fi descrisă și această provincie, rămasă multă vreme ca un teritoriu cu totul necunoscut pentru călători. La Magni, Chilia, care de atîta vreme nu atrăsese atenția nimănuia, e înfățișată ca un loc foarte mare, destul de bogat în toate, afară de vinuri.... | 232 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Aici se coboară de pe corabie și pornește pe uscat, întrebuințînd o haraba din cele obișnuite în regiunea Bugeacului pînă în momentul de față, o simplă căruță de lemn, cu caii prinși de funii. Astfel ajunge drumețul la Reni, unde găsește tabăra turcească, putînd constata disciplina perfectă din armata sultanului. Orici... | 218 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | O sută cinzeci de cămile duceau bucătăria sultanului. Pentru luminarea corturilor erau 6 000 de mataragii, ținători de torțe, arabi. Coranul era dus – căci se considera expediția ca sacră – pe o cămilă bogat împodobită, încunjurată de derviși cari săltau. Și Magni înșiră deosebitele elemente ale armatei turcești: ienic... | 209 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Aici a văzut trecînd sultanul, al cărui rubin roșu de la surguciu a fulgerat înaintea lui. După aceea întră în Iași. Aici, în apropierea orașului, pe deal, vede armata românească, pe care o vom întîlni îndată și în alte descripții. Această armată se întrebuința pentru făcut poduri și șanțuri, pentru străji. Cuprindea 1... | 205 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Cînd însă cei doi călugări au văzut că oaspetele vorbește latinește, l-au primit bucuros și i-au dat mîncare destul de simplă, cu bere și vin, din viile lor de lîngă Iași, care au rămas pînă în timpul de față. Episcopul catolic nu era în Iași: i s-a spus că se găsește în împrejurimi și că avuse anul precedent o neînțel... | 220 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Această descripție a curții domnești nu se potrivește nici cu ceea ce am văzut că se spune înainte despre dînsa și nici cu obiceiurile lui Duca Vodă –, care, ce e drept, fiind țeran din Rumelia, și țeran neliber, la un moment dat, pe cînd prezida Divanul, a venit înaintea lui un turc, fostul lui stăpîn, de i-a strigat:... | 240 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Natural că această curte de țară era făcută numai pentru petrecerea acolo în anume momente de vară, cînd sînt căldurile mari: Duca ședea la Cetățuia, avînd la îndemînă, cum am văzut, trupele sale, poate și pentru vecinătatea armatelor turcești, care foiau acolo. Magni a cercetat și bisericile, găsindu-le în general plă... | 204 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Se notează însă stîlpii din pridvor și două turnuri cu o altă formă decît acum, căci biserica a fost înălțată. Policandrul îi atrage deosebiții atenție, acela care s-a păstrat pînă acum și poate servi de model, în liniile-i pure, cu împleticirea inițialelor numelui lui Vasile, masivă lucrare executată, fără îndoială, o... | 205 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | În Iași călătorul cunoaște și cîteva persoane interesante prin ele însele sau prin originea ori prin rolul jucat la curte. Astfel pe vestitul boier român Constantin Stolnicul Cantacuzino, fratele lui Șerban Vodă, care trebuise să întovărășească trupele muntene ce participau, cum am văzut, la expediția sultanului. Era u... | 204 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Era un bețiv, care punea la dispoziția oaspetelui rachiu din Polonia, horilcă, de unde apoi s-a făcut „holerca” din Moldova. Apoi un cretan călugăr, care călătorise în Apus, dîndu-se drept catolic, ca și un curtean al domnului, care era din familia Gozzadini (Cozadinii de mai tîrziu par a veni de la acesta). El fusese ... | 220 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | În ce privește țara, Magni o cunoaște foarte puțin, și nici o știre de preț nu se poate culege de la dînsul, căruia i se par stricate bunele femei primitoare ieșite în calea lui. Satele de pe drumul mare sînt bîntuite de trecerea turcilor, cari însă, cum am văzut, sînt aspru pedepsiți pentru cel mai mic jaf; Magni însu... | 208 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Ceea ce descrie el însă mai pe larg, cu o deosebită vervă și un perfect spirit de dreptate, e expediția regală din 1686, la care a luat parte el însuși, cu alți francezi, marchizul Coustanveaux. Etienne Carle, inginer, Boucher, cavaler al „Ordinului lui Hristos”, contele de Beaujeu și alții, cari „au văzut ca și el pră... | 227 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Dar ce țară bogată! Dacă se pune gunoi, sămănăturile se împleticesc. Boii pasc în pajiști: „acest prodigios număr de boi ce se duc de vînzare în toată Germania și pînă la Strasbourg; mulți se scot din ținuturile locuite și domnul Daucher, bancher din acel oraș, pe care l-am numit acuma, chiar, a făcut să se aducă în ti... | 237 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Cum polonilor li se impune o aspră disciplină, lumea aleargă pentru omagiu; ba vine și un sol de la domnul muntean Șerban Cantacuzino, chemînd pe rege și în țara lui. Mitropolitul Dosoftei merge în lagărul de la Țuțora de-l poftește în Iași, spuind că de-acum poate și muri odată ce a văzut acest ceas. Sobieski asigură ... | 213 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | La a doua campanie regală aici, în 1691, domnul nu e de față, dar i s-a spus de ploile grozave și de prădăciunea recentă a lăcustelor. Cît privește oamenii, „moldoveni și munteni sînt bine făcuți, frumoși (de bonne mine), buni ostași, sînt multe companii de cavalerie ușoară în oștile Poloniei, care au toată vitejia ce ... | 232 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Franța, în războiul pe care-l purta Polonia împotriva turcilor, avea anume legături cu Ioan Sobieski și era interesată să știe în fiecare moment situația adevărată pe frontul moldovenesc: de aceea și-a trimis atîția emisari pe cari-i vom cunoaște măcar în parte. Informațiile lui Delacroix, care a străbătut Moldova la 1... | 238 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | E vorba apoi de București, de Brăila; se ating: Porțile de Fier ale Dunării și castelul de hotar. Dar în acest „jurnal” se dau știri subsidiare, spunîndu-se că „Valahia este o parte din provincia dacilor”, care, împreuna cu Moldova, are la 3 000 de sate. În ce privește producția, spune că regiunea produce: grîu, orz, o... | 348 |
Nicolae Iorga | Călătorii războaielor turco-polone | Ei sînt și creditorii domnilor noștri, venind odată cu dînșii pentru a nu-i pierde din vedere pînă nu plătesc toate cele datorite, și, pe lîngă ei, greci curați, de speța lui Mihail Cantacuzino, Șaitan-oglu și chiar armeni, ca Bostan, care avu un rol supt Petru Șchiopul. În sfîrșit iată o nouă fază comercială, în care ... | 133 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Avem izvoare caracteristice pentru secolul al XVII-lea în ce privește relațiile pe care țerile noastre au ajuns să le aibă la un moment dat cu misionarii catolici. Misionarii începuseră să aibă legături cu Principatele încă de pe vremea lui Matei Basarab și Vasile Lupu, de prin anii 1630, și din cauza propagandei pe ca... | 270 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | La București sînt 1 500 de case (în tîrgușoare numai vreo 200; se pomenește și Gherghița și Slatina). Raportul e interesant și prin aceea că înseamnă strămutarea, de un an, a capitalei la Tîrgoviște (e deci de pe vremea lui Matei Basarab), unde, în palatul „destul de comod”, încunjurat de ziduri, vodă, îmbrăcat cu caba... | 227 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Veniturile sînt notate astfel: bir, de două ori pe lună, cîte cinci taleri pe cap de familie, 12 000 de lei, trei ocne 40 000, alte dări pe pămînt (? ), 60 000, pe stupi, 70 000, vama sultanului pe miere, în septembre, 130 000, fumărit (afară de boieri si ostasi), un leu de casă, 40 000, ierbărit 10 000. Plățile sînt: ... | 254 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Matei era om de țară, legat prin toate fibrele ființei sale, prin toate legăturile misterioase ale descendenței genealogice de acest pămînt și, pe de altă parte, el avea, din datinile noastre, acea bunăcuviință smerită care ne-a deosebit în toate timpurile și ne-a făcut să evităm tot ceea ce este pretenție, rău gust, v... | 211 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Sămănăturile sînt foarte rare, dar locurile foarte frumoase, cu dealuri plăcute, codri adînci, dumbrăvi delicioase, foarte mîndre cîmpii. Lipsesc pădurile numai către Dunăre, unde se semnalează abundența sălciilor. În ceea ce privește culturile, se notează grîul, dar misionarul, care cunoștea sistemul italian, unde păm... | 223 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Pe lîngă sare, călătorul ni spune că sînt mine de aur și argint, de fier și aramă, puțuri de păcură (și pentru județul Bacău avem dovezi din secolul al XVII-lea). Lumea de la noi știa că există aceste mine – altfel n-ar fi locuri care să se cheme Baia –, dar se temea de turci, căci, – am mai observat-o – dacă s-ar fi d... | 201 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Bacșici este apoi singurul izvor care știe, vorbind de băuturi, și de bragă, amestec de miere și mei. Vorbește, în sfîrșit, de livezile de pruni și, în același timp, de alt aliment care acum e mult mai puțin îngrijit, perele. Atît de întinse erau livezile, spune Bacșici, încît în multe locuri formează adevărate păduri,... | 209 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Venim acum la descripția orașelor. Scriitorul începe din Oltenia, vorbind întîi de Craiova, unde găsește 200 de case, de români catolici cu o biserică a lor, frumoasă, cu cinci cupole; afară de dînsa se aflau multe biserici de lemn (de fapt si de piatră; Sf. Dumitru era una din cele mai frumoase). În apropiere este o m... | 215 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Mai mult se spune de Brâncoveni, sat mare, cu un palat, o biserică foarte frumoasă, aducîndu-se apa pe țevi pentru călugării de acolo; de jur împrejur e pădure și în mijloc o mănăstire mai veche, distrusă. Matei ridicase zid, cu un turn în poartă, care se vede și pînă azi. La Caracăl se constată starea de ruină a orașu... | 214 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Arhiepiscopul latin de Sofia făcuse o vizită și consacrase și altarul bisericii celei nouă. Se menționează în sfîrșit bîlciul de la Sfîntul Ilie, și astăzi unul din cele mai importante din țară, la care se adună populația în cele mai frumoase costume. Numărul locuitorilor români din Cîmpulung pe vremea aceea ar fi fost... | 240 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Călătorul pomenește de zidurile de la Curtea Domnească, de porțile de fier, de turnurile de strajă, de grădinile foarte frumoase. Curtea s-a refăcut de Brâncoveanu, dar zidurile sînt azi în ruine, iar din mijloc se ridică turnul reparat de Vodă Bibescu, destul de solid, dar nu în același stil. Catolicii lui Bacșici era... | 228 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Imediat după aceasta se pomenesc două bisericuțe de la Curte: probabil că una dintr-însele este aceea pe care a făcut-o nevasta lui Constantin Basarab, Doamna Bălașa, îngropată aici, supt o piatră de toată frumuseța. Bacșici mai pomenește și de o mănăstire „foarte frumoasă”, unde erau maici. E vorba de Viforîta; de măn... | 229 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Palatul era ruinat pe vremea aceea. De jur împrejur nu se mai vedea vechiul zid, ci erau uluci de lemn. Inlăuntru se cuprindea o închisoare. În ceea ce privește soldații, seimeni în cea mai mare parte, ei nu locuiau la București, ci la Tîrgoviște, unde-și aveau și familiile, căci, cînd s-a iscat răscoala, era, nu numai... | 211 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Mai tîrziu, Petru Bogdan (Deodato), episcop de Sofia, arăta la 1653 drumul pe care l-a făcut la Tîrgoviște în vreme de iarnă, fiind găzduit la medicul lui Matei Vodă, pe atunci italianul Giovanni Mascellini, care va reveni apoi în țară, supt Constantin Basarab, și, jăfuit, în răscoala seimenilor, se va așeza la Galata.... | 206 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | În sfirșit episcopul latin de Nicopole, Filip Stanislavov, dă, în februar 1659, știri și despre unele localități din Dobrogea, și de dincoace de Dunăre, supuse cercetării iui, ca unele ce atîrnau de turci. Precum la Varna el aflase numai 1 700 de greci și 4 000 de turci, absolut fără bulgari, la Cavarna înseamnă 3 000 ... | 233 |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.