author stringclasses 19
values | title stringlengths 4 133 | paragraph stringlengths 2 3k | word_count int64 1 502 |
|---|---|---|---|
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | În sfîrșit Cetatea Albă, cu aceeași origine, mărturisită și de locuitori, păstrează „șanțurile așa de înalte și adînci, încît abia poate trece peste ziduri săgeata”, două porți de fier, două punți ce se ridică: 1 700 de ostași turci aleși fac paza, fără femei; două moschei li stau deschise; 4 000 de tatari și turci loc... | 201 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Tommasi, cu trei-patru călugări, sta într-o căsuță, hrănindu-se din produsul viilor, și din ajutorul de grîu al domnului. La Cîmpulung, unde clădirea Cloașterului, ca și cea din Tîrgoviște, ar fi fost făcută de Sf. Ioan de Capistrano, „pe vremea Doamnei Ecaterina, soția lui Negru Voevod, care era catolică”, vicariul ră... | 230 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Avem acuma din partea unui străin, misionarul Urbano Cerri, un raport către Papa Inocențiu al XI-lea, de unde putem culege unele informațiuni noi interesînd amîndouă țerile noastre15. Și acestui călător i se pare că Țara Românească, reședința ei și curtea domnului sînt în mare dezvoltare, întrecînd mult Moldova sărăcit... | 212 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Cerri adauge că ar dori să aibă doi-trei călugări, ca să-i întrebuințeze la creșterea copiilor pe cari acești „schismatici”, chiar boierii cei mai mari, i-ar trimite la școală, spre marele folos al religiei catolice. E foarte onorabil pentru boierii noștri că doreau să aibă pentru copiii lor nu numai educație în sens o... | 203 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Se mai vorbește de biserica din Bacău, care fusese episcopie și pe care o mîncase apa. Domnul avea un secretar catolic de la Camenița și era prielnic intereselor catolicilor. Se mai pomenește de dreptul de protecție pe care-l avea regele Poloniei asupra bisericii moldovenești: episcopul catolic de Moldova era în aceast... | 228 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | El se sprijinea pe franciscanii bulgari, foarte numeroși, căci vechii pavlichieni, bogomilii, au fost prefăcuți de biserica catolică în catolici adevărați. Episcopul de Marcianopole era un slav și el, Petru Parcevich, și s-a purtat prin părțile noastre la 1655–7, fiind cerut de domnul Moldovei ca administrator al diece... | 220 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Reluînd, va să zică, un ideal care fusese și al lui Petru Rareș și al lui Aron Vodă, el venea să se lege de cauza creștină, de care, pentru aceleași motive, se va lega și Dimitrie Cantemir, numai ca să fie țara din nou cum fusese înainte. În ce privește pe celait domn, din Muntenia, în momentul cînd a trădat Ștefan Pet... | 280 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Luptele continuă pînă la pacea de la Carlovăț, în 1699. Am spus că acest război a fost provocat de iezuiți. În adevăr, ei aveau pe lîngă împăratul de atunci un rol extraordinar de important. Dacă supt Mihai Viteazul, cînd împărat era Rudolf, acesta stătea întrucîtva la dispoziția sfătuitorilor săi catolici, a confesoru... | 206 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Recomandat de hatmanul polon Iablonowski, călătorul nu întră pe la Camenița, unde în curînd niște negustori armeni vor fi prădați de tatari, ci prin Moldova, cu o escortă de treizeci de călăreți români. Astfel de la castelul Iablonow se ajunge la Cîmpulung, ocupat de poloni, trecînd prin pădurea mlăștinoasă a Bucovinei... | 265 |
Nicolae Iorga | Informatori catolici înainte de domnia Brâncoveanului | Și să mai adăugim faptul că între dînșii existau și români cari slujeau în armata polonă, ca marele viteaz Tur | 20 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Iată încă doi călători cari au fost în Moldova lui Vasile Lupu, călători foarte puțin cunoscuți și aproape neîntrebuințați, iar un al treilea, abia descoperit, tratînd despre înfățișarea principatului muntean în domnia urmașului lui Matei Basarab, Constantin, și el Basarab, pentru pretențiile la descendența lui din vec... | 211 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Kemény János știa ceva românește. El avea legături, pe care nu le putem toate fixa, în Moldova și chiar în Țara Românească, așa încît, cînd era vorba să se trimeată o solie secretă printr-un om de importanță, care să aibă înfățișare și, pe lîngă aceasta, un om avînd prieteni în țerile noastre, prințul Ardealului se adr... | 226 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Căci, adăugim, era o vreme cînd documentele diplomatice românești apar destul de des, alături de inscripțiile din biserici, care se făceau odinioară slavonește numai. Așa fiind, atunci, la 1644, Kemény pătrunde în Moldova cu această misiune, întovărășit de Acațiu Barcsai, care a ajuns pe urmă principe al Ardealului, un... | 205 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Aproape de întrarea în capitală, iese înainte marele vistier cu carăta domnească și-i duce la un conac pompos. Iarăși să dă un ospăț, la care se văd vasele acelea de argint. Kemény are prilej să vorbească românește cu voevodul. În această nouă călătorie Kemény a fost întovărășit nu numai de Barcsai, care probabil știa ... | 236 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | „Într-adevăr”, spune Kemény, „pe curtenii lui vodă nu-i întreceau polonii în frumuseța și bogăția îmbrăcăminții.” Erau înveșmîntați în haine de mătasă, purtînd blănuri scumpe de rîs (linx). Invitații erau de două feluri: poloni, cari reprezintau în ce privește cultura socială ceva mai mult decît ungurii din Ardeal și p... | 211 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Mîncările se serveau în vase de argint, despre care ni putem face o idee prin ce s-a păstrat în anume biserici ale noastre (la Sf. Gheorghe Nou din București, la Sf. Sava din Iași, de unde s-a luat model pentru blidele de argint ale curții noastre), ca anafornițe lucrate în secolul al XVII-lea în Ardeal, care se află d... | 217 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Judecînd în total această nuntă, Kemény spune: „a fost pompă mare și bogăție în toate, nu ca la niște barbari români, ci întocmai ca la un rege creștin”. Îndată după aceasta se înfățișează alaiul de întîmpinare al nuntașilor cari vor pleca. La jumătate de milă distanță domnul, călare pe un cal frumos, cu șeaua, frîul, ... | 276 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Deși el reprezintă pretențiile posibile ale unei dinastii care nu mai domnea asupra țerii, mitropolitul a trecut peste amintirile de familie pentru a veni și a lua parte la această ceremonie; poate că aceasta n-a făcut-o însă atîta pentru Vasile Lupu, cît pentru Radziwill, unul dintre principalii seniori ai Poloniei, d... | 210 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Dar neînțelegerile dintre Moldova și Ardeal pun piedici. Și, cînd vine propunerea direct din Polonia, se fac greutăți, răspîndindu-se zvonul că și marele cneaz muscălesc ar fi cerut pe Maria. O solie, compusă din Mirski și Mierzinski, un ofițer și un consilier, duc fetei, cu inelul de logodnă, casete de agată și opal, ... | 208 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Și comedia turcească se reprezintă cu muzică. La întrarea în curte se dă drumul tunurilor, un peic fiind ucis de o schijă. La 5 februar nunta la biserică; „după obicei“ tatăl lipsește. Petru Movilă slujește lîngă mitropolit. Sînt de față soli poloni, brandeburgenzi, curlandezi, ardeleni, munteni, delegatul patriarhului... | 236 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Dar, întîmplîndu-se ca tocmai atunci să moară Rákóczy bătrînul, Vasile Lupu a trimes înștiințare lui Sigismund că încetează înțelegerea de căsătorie. Nu știa vodă că peste patru ani numai o să fie silit să-și dea odrasla, nu după un fercheș prinț ardelean, ci după urîtul și sălbatecul la înfățișare, fiu de cazac care a... | 228 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | La 26 august 1652 s-a făcut plecarea. S-a străbătut Basarabia prin Bălți; Prutul s-a trecut la Sculeni. La Iași întîmpină vodă împreună cu boierii. Pentru a arăta de ce mijloace militare dispunea, ajunge să știm că Vasile era însoțit de 8 000 de oameni pe care-i avea numai la curtea lui. În fruntea alaiului stau opt ca... | 231 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Se scoboară de pe cai; Vasile sărută pe Timuș care făcuse cum putuse pentru a merita această dovadă de iubire. Vodă, om care cunoștea mai multe limbi, ține un discurs; Timuș, foarte simplu, habar n-avea cum să răspundă, dar era însoțit de pisarul său, un polon, Wychowski, care făcea toate cuvîntările. Pe urmă alaiul în... | 220 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Vasile ține un discurs; răspunde iarăși secretariul lui Timuș. Este, desigur, în descrierea polonă și o notă satirică față de cazaci, și de aceea poate că ar trebui ca din ridiculul înfățișării să se mai elimine cîte ceva. Pe urmă a început, în „sîrba” lăutarilor, jocul fetelor, iar Timuș, cu Wychowski și Fetera, șef a... | 213 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Dealminteri danțul femeilor în Moldova era ceva peste obiceiul Răsăritului, pentru că acolo jocul se făcea numai de profesioniste, cu purtări rele, ca baiaderele Indiei. La noi erau vechi datini tracice, trecute la poporul nostru. După acest al treilea danț se merge la biserică. Timuș e călare pe un cal turcesc împodob... | 212 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Erau niște biete femei urîte, îmbrăcate în „haine jidovești” negre, cu gulere de sobol după moda moldovenească. Doamna le primește frumos, le tratează. După aceea încep iarăși cuvîntările, și pentru întîia oară se dezleagă limba lui Timuș, care ține următorul discurs: „Mulțămesc foarte domniei sale lui Vodă. Tot e bun;... | 205 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Miercuri au făcut o plimbare pe cîmp. Joi urma să aibă loc plecarea domniței și a mirelui. Boieri, jupînese iau un ultim ospăț de plecare: fetele de casă servesc pe soți, pe domnul și pe doamna la această masă. Apoi urmează danțurile. Data aceasta, joacă, după datina lui căzăcească, numai Timuș cu nevastă-sa. Wychowski... | 223 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Trecem la expunerea unei noi călătorii în Moldova. Ea este cunoscută printr-un studiu publicat în foarte rara foaie germană Baltische Studien, a Societății pentru istoria Pomeraniei și tradus de răposatul Papadopol Calimah, în cartea sa despre Gheorghe Ștefan. La 1656, de trei ani acuma, domnește în Moldova acest Gheor... | 247 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Astfel Gheorghe Vodă Ștefan s-a instalat domn, ca om trecut cu vrîsta, cu mustață stufoasă, grăsuț, avînd toată înfățișarea pe care ni-o putem închipui după felul lui de viață; iubitor de vin ca și Istratie Dabija, pe urmă, și de femei, și de petreceri. La dînsul venea acum, în 1656, un ambasador suedez, Welling, întov... | 206 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Un căpitan polon, care știa limba latină, e detașat pe lîngă dînsul, ca să-i ție de urit. Noaptea, întră în Iași, care i se pare mare și întins, dar fără zid încunjurător. Străzile le descrie secretarul, cum fac, dealtfel, și alți scriitori, ca fiind acoperite cu bîrne de stejar. Înseamnă că sînt multe biserici și, pen... | 205 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | La poarta palatului, spre marea lui mirare, sentinela strigă: „Wer da?“. Domnul ținea ca gardă a palatului o companie întreagă – călătorul zice „un regiment“ – de soldați nemți, mercenari, de teama cine știe căror împrejurări interne care ar fi putut să-l răstoarne și pe dînsul. Trimesul suie apoi pe o scară mare și la... | 248 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Manuscriptul se găsea în stăpînirea canonicului Moldoveanu, din Blaj, și astăzi e intre ale bibliotecii cipariene de acolo. La sfîrșit, Antonie a însemnat ceasurile din urmă ale domnului. În testamentul, foarte duios, al domnului, pe care-l amintește autorul articolului din Baltische Studien, el cerea să fie înmormînta... | 201 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Prin întețirea însă a seimenilor împotriva lui Matei, Constantin s-a făcut robul lor, și ei au ridicat tot felul de pretenții, pînă s-a ajuns la o nouă și strașnică răscoală, la nevoia de represiune prin intervenția lui Rákóczy din Ardeal, și atunci s-a distrus de fapt singura oaste de care mai dispunea Țara Românească... | 217 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Doi boieri, secretarul și „mareșalul”, urează suedezului bună venire, secretarul știa latinește. Se laudă foarte mult îmbrăcămintea lor frumoasă: călăreau cai turcești, erau înveșmîntați în zale și cu piei de leopard, de panteră sau tigru, la șlic cu pene lungi. Muzica, și aici, cîntă: muzică turcească, căci călătorul ... | 217 |
Nicolae Iorga | Alți călători supt Matei Basarab și Vasile Lupu | Ambasadorul voia să plece apoi, dar a fost poftit la masă. Masa aceasta s-a petrecut cam în modul următor: Cinci boieri l-au primit la portița din grădină căci, fiind vara, ospățul se gătise într-un chioșc sau foișor. Constantin sta la ușa foișorului. Nu sînt decît doi pe jețuri, ambasadorul și domnul, iar suita sta pe... | 161 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Un nou călător în același moment istoric e Pavel de Alep, diaconul care a întovărășit pe patriarhul Macarie de Antiohia, unul dintre prelații cerșitori, cum era obiceiul atunci, cari, fiindcă eparhioții lui erau musulmani, se întrețineau din ce culegeau prin țerile creștine străbătute de dînșii. Căci știm că veneau pe ... | 246 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | A văzut apoi scoaterea lui Constantin și așezarea acelui Mihnea, fiul lui Radu Mihnea, deci nepotul de fiu al lui Mihnea Turcitul, care s-a grăbit să ia numele lui Mihai Viteazul, zicîndu-și „Io Mihai Voevod” și iscălind cît putea mai asămănător cu marele său model, și a repetat, după putința lui, foarte redusă, evenim... | 265 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | În ce privește însă obiceiurile, datinile de guvernare, ca și aspectul orașelor și satelor, descripția curții, a caselor boierești și toate amănuntele privitoare la cultură, în general, știrile lui Pavel de Alep sînt mult mai numeroase și mai importante pentru Țara Românească decît pentru Moldova. Și aici el are o valo... | 206 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Este, dealtfel, și o deosebire în ce privește felul de expunere al misionarului italian și al diaconului sirian. Cel dintîi face și o descriere de călătorie și dă, în același timp, și note desfăcute din această expunere: o carte alături de zugrăvirea unui drum, pe cînd Pavel de Alep, om mai simplu, mai patriarhal, are ... | 243 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Patriarhul de Antiohia stropește casa domnească cu sfiștocul, și i se aruncă, așa cum a rămas obiceiul pînă azi în părțile noastre, un dar în căldărușă. Domnul trimete apoi, după un obicei pe care-l găsim la Constantinopol, muzica lui pe la boieri, – muzica orientală, la care mai tîrziu numai se va adăugi și cea „nemțe... | 220 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Se împart lumînări poporului, și, [de] data aceasta prin excepție, se întinde masa pentru slujbă în biserică: pe masă se așază un lighean de argint cu moaște. Domnul, care luase loc pe tron, se scoboară de pe scaunul său; spătarul însuși ține luminări pentru dînsul. Se fac rugăciunile de sfințirea apei. Iar, după ce sl... | 240 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Totul se isprăvește cu banchetul, la care cîntă muzica și toate tunurile se descarcă. Seara se împart, în locul decorațiilor noastre, caftane. Patriarhul e condus acasă cu cîntăreți. A doua zi, muzica felicită pe voevod. În ce privește contactul domnului cu supușii săi, ca judecător de primă și ultimă instanță, iată ce... | 224 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | În ce privește judecarea delictelor, ca tulburarea liniștii, nu judecă domnul, ci, am zice, prefectul de poliție, aga, care odată fusese între dregătorii militari și acum nu mai are caracterul militar, ci îndeplinește numai funcțiuni polițienești. Aga avea un băț, și, întîmplător, și o bardă pentru trei categorii de pe... | 203 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Toată de piatră cioplită, cu două brîie și două turnuri, ea cuprinde mormîntul doamnei Tudosca, întîia nevastă a lui Vasile, și a fiilor domnului, între cari cel slăbănog, care, trimis pentru băi la Brusa, în Asia Mică, a murit acolo și trupul s-a adus în țară. Mormintele erau acoperite cu un covor de mătasă, și candel... | 224 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Se mai vorbește de Golia, care e biserica doamnei, și unde o icoană făcătoare de minuni a scăpat viața lui Ștefan, fiul domnului; de Birnova, cu heleșteul ei, unde Macarie e dus în rădvan domnesc cu șase cai, în tovărășia slugerului Ioan, un cunoscut de la Ierusalim; de Sf. Gheorghe, care se ține de Muntele Sinai; de S... | 207 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Copiii se îmbracă foarte sumar și sînt dați chiar – cum spune și Bandini – prin zăpadă ca să se întărească. Cît privește alte orașe, se pomenește Galațul, unde patriarhul stă la mănăstirea Sf. Dumitru, refăcută de Vasile Vodă, pentru oaspetele său, patriarhul mazil Atanasie Patelarie, și închinată la Athos; alte opt bi... | 258 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Trecînd în Țara Românească, se observă la Buzău o mănăstire de piatră și biserica, mai mare, a Sf. Ecaterine, unde călătorii asistă la slujbă, lăudîndu-se cîntările. Se face o comparație între evlavia din Muntenia și cea din Moldova. Această din urmă țară e mult mai pompoasă, și Vasile e înălțat în comparație cu cazaci... | 217 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Se mai înșiră bisericile Sf. Andrei și Sf. Nicolae, care – o spunem în treacăt – a fost distrusă, ea care purta încă pe ziduri fumul de la arderea Tîrgoviștii de către Sinan-Pașa, pentru a fi înlocuită cu un pretențios hali modern. Dealtfel Tîrgoviștea e plină și azi de biserici vechi. Vom semnala Sf. Constantin, acope... | 205 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Vizita se făcea în ajunul Crăciunului, și se observă pregătirile pentru această mare serbătoare. În acea zi se sună tobele și se adună oastea. Domnul apare în rădvan, căci rana căpătată la Finta împiedecă pe moșneag de a călări. Muzica pornește, și se aduce în pompă vînatul pentru masa solemnă. Alaiul domnesc, la acest... | 222 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Și aici este turnul cu ceasornic, unde stătea străjerul cu toba. În timpul cit se făcea slujbe de Crăciun, un felinar se ridica pentru ca să se arăte că circulația trebuie să înceteze; oricine ieșea pe stradă era oprit de strajă, care avea dreptul chiar să ucidă. Matei Basarab însuși apare cu postelnicul și spătarul să... | 210 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Mitropolia, pe care a stricat-o cu desăvîrșire Lecomte du Noüy, samănă cu a cazacilor și cu – Sfînta Sofia, avînd douăsprezece turnuri. Lîngă dînsa era casa mitropolitului. Împodobită cu picturi reprezintînd Facerea Lumii, Ierusalimul, Muntele Sinai, Athosul. E aici o sobă de olane colorate, fereștile sînt gotice, chip... | 214 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Bărbatul care și-a pierdut nevasta se poartă cinzeci de zile cu capul gol, femeia văduvă, cu părul despletit în tot același timp. Ajungem la serbătoarea Învierii. Domnul stă în biserică pe tron – era încă Matei, care se apropia de sfîrșitul vieții lui, căc.i va muri în april, în curte, la aer liber. Pe urmă, după ce se... | 223 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Atunci noul domn e dus în biserică și așezat pe scaun. A doua zi crainicii cheamă lumea la curte. Constantin, deși proclamat, se ascunde, cum făcea papa la Roma și împărații la Constantinopol; e dus în biserică și aici se cîntă: „Vrednic este”; i se pune dulama, calpacul, surguciul; boierii vin de-i sărută mina. Aceast... | 207 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Iară, dacă vă veți arăta vînzători sau uneltitori, sau cu suflet neadevărat, sau neprieteni, blăstăm asupra voastră”. Acuma boierii vin de sărută mina domnului și poala hainei; apoi vine oastea, în frunte cu spătarul cel mare, cu aga seimenilor, cu marele căpitan, cu căpitanii, cu iuzbașii sau ofițerii inferiori. Sînt ... | 224 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Boierii urmează sicriul doi cîte doi. Matei e îngropat în pronaosul bisericii domnești, de unde va fi strămutat la Arnota, în părțile Olteniei. Îndată după aceasta Constantin face o excursie în afară de oraș, și pentru rugăciuni de ploaie. Oastea cu steagul merge cu dînsul. El împarte bani de argint slujitorilor, iar p... | 230 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Se observă că niciodată boierimea nu se întrecuse atîta la facerea de locuinți trainice și frumoase ca în acest moment, și aceasta va ținea pînă la sfîrșitul domniei Brâncoveanului: patruzeci de ani de mare prosperitate a boierimii indigene. Pentru ca să se vadă cum se înfățișa cel mai bogat boier al țerii, iată ce spu... | 204 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | La miezul nopții se trezea ca să citească psalmii, și la biserică îndeplinea și funcția de dascăl, cîntînd în strană. Cînd poftește lume la masă, o servește însuși. Se bea vin și aici, dar tot pentru scopuri sacre: pentru Dumnezeu, pentru Hristos, pentru Sf. Treime, pentru Maica Domnului, pentru hramul zilei, pentru bi... | 225 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | Se descrie biserica argeșeană în amănunte, arătîndu-se cum erau sculpturile, păsările de aramă care se învîrteau la bătaia vîntului, turnurile care uimesc prin așezarea lor răsucită. Este, dacă nu cea dintăi prezintare a mănăstirii, pentru că sașii dau una și mai veche, dar foarte scurtă, despre Argeș, la începutul vea... | 208 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | La Tîrgul Jiiului se semnalează mine de fier, la Tismana se pomenesc toate legendele în legătură cu Sf. Nicodim, la mănăstirile Gura Motrului și Bucovăț, se dau note sumare. Despre Craiova nici o știre, dar de Caracăl este vorba, ca și de Segarcea și de mănăstirile de pe cursul Oltului. În regiunea Bucureștilor, pe lîn... | 218 |
Nicolae Iorga | Un călător sirian în principate la jumătatea veacului al XVII-lea | În sfirșit vom încheia aceste note asupra stării Țerii Românești la jumătatea veacului al XVII-lea cu două feluri de știri pe care nu le găsim aiurea. Falșul Mihai Vodă, Mihnea fiul lui Radu, petrecuse foarte mulți ani în serai, așa încît putea fi socotit ca turc, și, chiar în ce privește moralitatea lui, boierii spune... | 146 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | În ceea ce privește izvorul foarte important care este Bandini, acest izvor cuprinde o imensitate de material de cea mai prețioasă calitate. Vom arăta întîi cine este misionarul, care e rostul călătoriei lui, iar după aceea, pe baza izvorului însuși, înfățișarea orașelor Moldovei și chiar a satelor, pentru că el le-a c... | 208 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Iar, în ce privește Muntenia, de care n-avem a ne ocupa, pentru că Bandini a cercetat mai ales Moldova, episcopatele au fost lăsate pe sama franciscanilor observanți din Bulgaria, al căror centru era Nicopol. Dar, revenind la Moldova, în lipsa episcopului polon, care cîteodată n-avea răgaz sau putință de a veni în Mold... | 243 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Bîrladul e „un tîrg mare”, dar catolicii n-au decît douăzeci de case. La Huși, care fusese prădat de curînd de către tatari, sînt o sută de case ungurești; la Corni, cum am mai spus. La Iași se numără șeizeci și cinci de case de catolici, cari sînt unguri, dar, observă misionarul, și francezi, venețieni și „alți negust... | 230 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Să vedem ce spune Bandini însuși[2]. El vine din sud, din părțile Bulgariei, și trece Dunărea pe la vadul Giurgiului. Neștiind cum va fi primit de Matei Basarab, el nu se înfățișează, împreună cu însoțitorii săi ca misionari catolici, ci ca negustori cari duc marfă turcească la Tîrgoviște. Sînt întrebați cui aparține m... | 212 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Secretarul catolic al lui Matei știa limba polonă și cea latină. Domnul, informat de el, a fost bucuros de oaspeți. Misionarul i-a ținut o scurtă cuvîntare, domnul ascultă cu luare aminte și, neînțelegînd, pune întrebarea, pe care Bandini o reproduce chiar în limba românească: „Ce zice?” După ce i se spune „ce zice” Ba... | 212 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Despre Moldova, Bandini începe spuind că în Iași biserica catolică e foarte rău ținută, sămănînd a circiumă, fără îngrăditură măcar; în ce privește casa parohială, polonii de lîngă domn o întrebuințau pentru petrecerile lor, și Bandini riscă și cuvîntul de „lupanar”, iar odăile celelalte fuseseră prefăcute în grajduri:... | 222 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | I se spune că episcop pe vremea aceasta era polonul Zamoyski, dintr-o familie foarte mare, dar care nu trăia deloc ca episcop și nu vizitase Moldova niciodată. Domnul grăbește pe misionar să plece cît mai răpede, dar i-a admis, la urmă, să steie o bucată de vreme la Bacău. Adaug că, în ce privește situația bisericii, î... | 213 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Banii au fost căpătați cu împrumut de la un negustor italian orientalist cu totul, Iacob Celebi-cilibiu, cf. Cilibi Moise, va să zică la noi: om elegant, dar la turci este un titlu de mare onoare, însemnînd om distins, învățat. Iacob Celebi locuia în Iași, după ce casele au fost cumpărate și dăruite bisericii. Zamoyski... | 251 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | În afară de aceasta Suceava e un oraș părăsit, care se va mai învrednici de oarecare importanță numai după trecere de două-trei decenii, pe vremea lui Ioan Sobieski, cînd polonii au ocupat orașul, au întărit vechea cetate și erau gata s-o și apere împotriva turcilor. Capitala adevărată în vremea lui Vasile este astfel ... | 234 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | După aceste norme Vasile Lupu însuși a ridicat în Iași biserica Trei Ierarhilor ori Treisfetitelor, după numele slavonesc, și, pe de altă parte, Golia, care exista însă în forma primitivă chiar din epoca lui Ioan Vodă cel Cumplit, zidită fiind de Ioan Golea Logofătul. În ambele biserici, – dintre care, adăugim, cea din... | 229 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | La curtea lui Vasile se întîlneau o mulțime de greci, și vodă însuși vorbea românește stricat, cum se vede în scrisorile lui din exil, deși nu se poate zice că el a fost aducătorul, ocrotitorul și susținătorul înainte de toate al elementului grecesc. Grecii, fără să-i cheme cineva, se îmbulzeau în țara îmbogățirii răpe... | 210 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | În același timp Vasile Lupu se înfățișează imitînd pe acel împărat bizantin al cărui nume îl luase – pentru că pe dînsul l-a chemat Lupu dintru început și numai după ce a ajuns domn și-a schimbat numele în Vasile –, ca dătător de legi, de „canoane”, de pravili, imitînd și pe Constantin cel Mare în dorința-i să aibă un ... | 201 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | De fapt, nu un cioban a fost la începutul lașului, – numele nu se întîlnește numai aici, ci și în Argeș și în alte părți –, ci, de obicei, un „moș” plugar, deschizător de țarină și începător de sat. În prezent, Bandini notează, de la început, importanța comercială a unui centru care avea 15 000 case, deci 75 000 de loc... | 223 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Se mai vorbește de mănăstirea de la nord în vii: este Sfîntul Atanasie de la Copou, care există și acum, purtînd o piatră de prin 1660, care amintește domnia lui Ștefan, fiul lui Vasile Lupu, și de cele două de la sud, Galata și Socola. În locul unde este astăzi Frumoasa, era mănăstirea lui Balica hatmanul, contemporan... | 230 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Va ajuta la aceasta și încuscrirea cu Timuș, fiul hatmanului bețiv al unor țerani răsculați cari întemeiaseră un stat cu adevărat „bolșevic”. Fata lui Vasile, frumoasa Ruxandra, a fost măritată după acest sălbatec, urît la față, însemnat de vărsat, care-și mînca unghiile în ziua nunții, îmbătîndu-se împreună cu prieten... | 201 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Vin apoi albanezi, turci, tatari, poloni, ruși, sași, muscali, cîțiva italieni. Iată ce zice Bandini despre curte: e încunjurată de un zid supțire la răsărit, fără turnuri și fără șanț: cetatea nu mai joacă deci un rol militar. În celelalte părți e un simplu zăplaz de lemn. Casa n-are nici un fel de aparență, dar înăun... | 216 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Vasile căutase să facă și o școală catolică, dorind ca și ai lui să învețe latinește, la iezuiți. Față de preotul italian erau nemulțumiri din partea credincioșilor de altă nație. Acești misionari franciscani fuse seră introduși supt Alexandru Iliaș de Batiste, care nu este altul decît Vevelli. Boierimea se arată foart... | 210 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Cine ridică sabia de sabie va pieri.” Dacă ar fi fost lovit un moldovean, era să fie condamnat la moarte. Și, îndreptîndu-se către oameni: „cui vi se pare mai folositor în legea voastră pentru slujba dumnezeiască, dați-i cheile, biserica și casa în mîni. Iar voi, călugărilor, încetați de a ațîța mulțimea și de a ridica... | 210 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Acesta, din partea lui, era de părere că „este rușine să se vadă că se ceartă” – între catolici chiar – „aceia cari după chemarea lor trebuie să aducă pacea, s-o ajute și să o înainteze”. El știa și relele moravuri ce pătrunseseră în clerul catolic din țara sa: pentru un vas cu vin, o fată e măritată pe rînd cu doi băr... | 222 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Fusese strămutată la biserica înălțării. Se vorbește și de moaștele Sfîntului Ioan cel Nou din Suceava, grec din Trapezunt, venit ca negustor la Cetatea Albă și martirizat de tatari acolo, pe la jumătatea veacului al XIV-lea. Afară de mitropolie mai sînt șeisprezece biserici românești, trei mănăstiri; se vorbește și de... | 214 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Mai e vorba de vechi manuscripte bisericești, de ajutorul dat de Ieremia Movilă acestei biserici; apoi sînt note ca în Miron Costin, pe care l-a cunoscut Bandini, despre începuturile Sucevei. Lîngă Suceava, mai la sud, era vechea cetate a Siretiului, unde pe vremea aceea se mai păstra încă amintirea trecutului. Pe deal... | 210 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Ca o veche capitală trebuie să se recunoască Baia. Pe vremea aceea era într-o situație mult mai bună ca acum. Avea 6 000 de locuitori, în 1 000 de case. Pe lîngă ceea ce face încă însemnătatea regiunii, livezile de fructe, foarte bogate în special la Rădășeni, se mai pescuiau acolo păstrăvi pentru masa voevodului. Band... | 233 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Se aflau și arhive municipale la Baia, care însă au dispărut, căci se spune că de mult se dăduse un privilegiu locuitorilor, în care se cuprindea ca pricinile mai însemnate să fie hotărîte de dînșii în oraș, și nu de domn, prevăzîndu-se și dreptul de azil pentru osînditul la moarte, de către domn sau judecătorul domnul... | 210 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Și pe această vreme aveau vii și domnul și boierii, ba încă și mitropolitul, dacă nu episcopii catolici, după cari un deal se zicea: „1a biscup”. Episcopul polon își dăduse osteneala să petreacă la Cotnari cîtva timp, dar la plecare luase 2 000 de scuzi și toată averea bisericii, ca să nu se mai întoarcă, și păharnicul... | 224 |
Nicolae Iorga | Misionarul Bandini în Moldova lui Vasile Lupu | Ioan, care a scăpat netencuită, înăuntru și în afară. Nu se uită mănăstirea vecină a Bistriței, unde erau schivnici, cari se dedau creșterii albinelor, datină care s-a păstrat pînă în zilele noastre. Aici continua un trai foarte strict al călugărimii. Călătorul întrebuințează trei rînduri latinești ca să descrie mămăli... | 176 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | Cîteva cuvinte despre o nouă solie polonă care a trecut prin Moldova, una din acelea care au făcut foarte mult zgomot prin luxul extraordinar pe care l-au desfășurat, înspăimîntind pe turci și prin potcoavele de argint puse cailor și prinse foarte neglijent – așa încît ele cădeau, ca să-și facă păgînii părerea că în Po... | 285 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | Se dusese și Tomșa cu cortegiul lui cel strașnic în haine roșii, cu halebardierii după dînsul pe străzile Iașilor, mai teribil în alaiuri decît în lupte, care, încunjurat de ura cumplită a boierilor, a fost chemat de turci la Constantinopol, de unde n-a mai ieșit niciodată. În Moldova și în Muntenia rolul cel mare îl j... | 219 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | Pe urmă Radu a fost dat la învățătură la Veneția, și pînă mai dăunăzi, cînd a fost dărîmată biserica San Maffio din Murano, a Mărioarei de care am mai vorbit, se vedea pe altarul ei o inscripție în marmură, dăruită de Radu Mihnea. Căci omul era foarte familiar acolo, unde avea rude, cum a fost Maria, fiica lui Petru Șc... | 274 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | Radu Mihnea e lăudat și de cronicarul Miron Costin pentru înțelepciunea lui. Turcii l-au întrebuințat adeseori ca princiar ambasador în legăturile lor cu creștinii. E slăvit apoi domnul pentru deosebita rînduială și luxul de bun gust de care s-a încunjurat totdeauna. În Miron Costin se pomenesc inovațiile în îmbrăcămin... | 224 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | Călătorul polon spune că a trecut pe la Hotin, care, cum am văzut, fusese amanetat polonilor. A mai fost amanetat și pe vremea lui Despot, care căpătase în felul acesta bani și sprijin militar; a fost din nou amanetat pe vremea Movileștilor, dar, cînd a trecut Kuszewicz, stăpînirea polonă, după pacea cu turcii, în urma... | 222 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | Cu dinsul era și polonul Kulkowski, plecat pe urmă la Constantinopol. Venim astfel la călătorul loren Charles de Joppecourt. În luptele care se purtau împotriva Movileștilor sau pe care Movileștii le purtau, după căderea lor, pentru a căpăta din nou puterea, au intervenit și străini. Și nu era extraordinar cînd Ștefan ... | 204 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | Sînt amintiri dictate, după un obicei curent, mai mult: amintiri prelucrate, redactate de altul. Cînd s-a întors acasă, luptătorul a găsit pe un oarecare Baret, care a luat asupră-și această sarcină[4]. Joppecourt începe povestirea luptelor petrecute în Moldova din anul 1606, deși n-a fost chiar atunci acolo. Luptele a... | 245 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | Evident că scrisorile acestea sînt alcătuite de Baret, căci el n-a avut nici un fel de corespondență în mîinile lui. Totul în stilul acela „mièvre”, leșinat, obișnuit în vremea aceasta la francezi. Pe noi, desigur nu ne interesează nici partea de istorie militară cuprinsă în călătorie, ci partea descriptivă, scurtă, pr... | 238 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | În ce privește producția Moldovei, iată cum se exprimă Joppecourt: „cîmpiile Moldovei sînt foarte îmbielșugate, udate de izvoare frumoase și de rîuri care le fac foarte roditoare în grîu, orz, ovăz, mei și fîn, așa încît locuitorii orașului hrănesc o mare cantitate de vite de tot felul și chiar bivoli, cari servesc în ... | 215 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | Pe la 1650 nu se cultiva porumbul la noi. Se vorbește de Șerban Cantacuzino ca de întroducătorul porumbului. N-am putea preciza data cînd cultura aceasta pătrunde în Principate, dar că e nouă, o arată și numele, dat prin comparare cu lucruri cunoscute aici. În Muntenia s-a părut că samănă cu porumbelul și i s-a zis por... | 222 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | Cînd Mihai Viteazul s-a așezat în Ardeal, sașii, cari n-au mîncat niciodată mămăligă, au poreclit pe Mihai Vodă: Mălai Vodă, din cauza mălaiului care se cerea necontenit de trupele lui. Încheind paranteza, se mai pomenesc în Joppecourt și coloniile de străini care erau la noi. Se spune astfel că pe lîngă franciscani er... | 211 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | Pe atunci însă, de pe urma prezenței de cîteva luni a lui Mihai Viteazul în Ardeal, de pe urma cunoștinții reciproce care se căpătase prin aceasta, de pe urma frecventării mult mai dese a unei provincii de către locuitorii celeilalte, ca și de pe urma intereselor solidare create prin cucerirea de la 1599, Ardealul rămă... | 205 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | În orice caz, domnii aceștia de după Mihai Viteazul au întrat în Ardeal altfel decît cei dinaintea lui Mihai, un Alexandru Lăpușneanu, un Petrașcu cel Bun, a cărui pecete a și fost găsită acolo în pămînt, ei cari veneau ca oameni ai sultanului, pe cînd, după Mihai Viteazul, domnii noștri cari pătrund dincolo de munți o... | 218 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | O rudă a lui Sigismund, Gabriel, care vroia să fie și rege în Polonia, un tînăr extraordinar de ambițios și de pompos, care, apoi, în cutare luptă de la 1611, cînd a fost bătut de Radu Șerban lîngă Brașov, se înfățișa cu aripi de vultur la coif, ca un erou de legendă, s-a gîndit să cucerească Principatele și și-a prefă... | 211 |
Nicolae Iorga | Alți călători din întîia jumătate a secolului al XVII-lea pînă la Vasile Lupu | Țerile noastre au dat și un fel de tribut Ardealului pentru a fi ocrotite, dar în forme foarte delicate: se chema că e în legătură cu pășunarea aici a oilor mocănești; o parte din ce se lua de la mocani se dădea prințului Ardealului, stăpînul lor. Tocmai în vremea cînd vine Strassburg la București, prințul Ardealului c... | 201 |
Subsets and Splits
No community queries yet
The top public SQL queries from the community will appear here once available.